Reforma administrativă readuce în discuție viitorul comunelor cu populații reduse. În județul Sibiu, 13 comune aveau sub 1.500 de locuitori la recensământul din 2021. Dacă ar intra într-un proces de reorganizare, cum s-ar putea modifica harta județului? Un exercițiu de analiză, pornind de la vecinătăți, legături istorice și centre administrative existente, conturează 11 scenarii ipotetice. Aplicate integral, acestea ar reduce numărul unităților administrativ-teritoriale cu 12. Nu sunt recomandări adresate autorităților și nici proiecte oficiale.
De la dezbaterea națională la realitățile județului Sibiu
Într-un articol precedent am prezentat intenția Guvernului de a stimula financiar comasarea voluntară a localităților mici și experiența Republicii Moldova, unde amalgamarea voluntară beneficiază deja de finanțări. De această dată privim exclusiv posibilele consecințe teritoriale ale unei asemenea reforme în județul Sibiu.
Criteriile de pornire sunt apropierea geografică, legăturile dintre localități, accesul la centre administrative și, uneori, organizarea istorică. Ele nu pot înlocui studiile de impact privind drumurile, bugetele, serviciile publice și opțiunea locuitorilor. Datele demografice folosite sunt cele ale populației rezidente la RPL 2021, nu o listă oficială a comunelor eligibile.
Scenariile analizate, pe scurt
| Comune analizate | Scenariu ipotetic |
| Apoldu de Jos și Ludoș | Integrare în Miercurea Sibiului |
| Marpod | Comasare cu Nocrich |
| Chirpăr | Integrare în Agnita |
| Bruiu | Comasare cu Arpașu de Jos |
| Mihăileni | Comasare cu Șeica Mare |
| Râu Sadului | Comasare cu Sadu |
| Tilișca | Integrare în Săliște |
| Ațel | Reunire cu Alma |
| Brădeni | Comasare cu Iacobeni |
| Cârța și Cârțișoara | Formarea unei comune |
| Boița | Integrare în Tălmaciu |
1. Apoldu de Jos și Ludoș – Miercurea Sibiului
Apoldu de Jos avea 1.184 de locuitori la recensământul din 2021, iar Ludoș 584. Împreună ar adăuga 1.768 de locuitori orașului Miercurea Sibiului. Într-un asemenea scenariu, două administrații comunale ar fi absorbite de cea urbană. Ar trebui analizate accesul satelor la noul sediu, transportul și efectele fiscale ale integrării într-un oraș. Menținerea unor puncte locale de servicii ar putea reduce inconvenientele.
2. Marpod – Nocrich
Marpod, cu 982 de locuitori, ar putea fi analizată împreună cu Nocrich, în aceeași regiune a Văii Hârtibaciului. O administrație comună ar putea concentra personalul specializat și coordona investiții, dar economia administrativă trebuie cântărită față de costurile deplasărilor și nevoile satelor componente.
3. Chirpăr – Agnita
Chirpăr avea 1.489 de locuitori, foarte aproape de pragul de 1.500. Integrarea în orașul Agnita reprezintă un scenariu posibil, având în vedere rolul Agnitei ca centru de servicii pentru Valea Hârtibaciului. Satele Chirpăr, Vărd, Veseud și Săsăuș și-ar păstra identitatea, însă ar trebui analizate reprezentarea în consiliul local, impozitele și accesibilitatea.
4. Bruiu – Arpașu de Jos
Cu 671 de locuitori, Bruiu se află printre cele mai mici comune sibiene. O eventuală asociere administrativă cu Arpașu de Jos poate fi inclusă în analiza variantelor, dar nu poate fi considerată viabilă fără verificarea riguroasă a continuității teritoriale, a drumurilor și a timpilor reali de deplasare. Vecinătatea aparentă pe hartă nu garantează accesibilitatea.
5. Mihăileni – Șeica Mare
Mihăileni avea 973 de locuitori. Comasarea cu Șeica Mare este una dintre formulele ce ar putea fi examinate, cu condiția comparării veniturilor, cheltuielilor administrative și accesului fiecărui sat la serviciile publice. Mărimea administrației rezultate nu reprezintă, singură, un argument suficient.
6. Râu Sadului – Sadu
Râu Sadului, cu 514 locuitori, era cea mai mică dintre comunele sibiene la RPL 2021. Legătura geografică prin Valea Sadului face posibilă discutarea unui scenariu comun cu Sadu. Chiar și în această variantă, ar trebui păstrate servicii accesibile în Râu Sadului, mai ales pentru persoanele care nu se pot deplasa ușor.
7. Tilișca – Săliște
Tilișca avea 1.351 de locuitori. Integrarea în orașul Săliște poate fi imaginată în contextul legăturilor istorice și culturale din Mărginimea Sibiului. Efectele asupra fiscalității, investițiilor și reprezentării comunității ar trebui însă evaluate înainte de orice decizie.
8. Ațel – Alma: o posibilă revenire la o administrație comună
Cazul Ațel–Alma este deosebit prin trecutul său administrativ. Alma a fost reînființată ca unitate administrativ-teritorială distinctă prin Legea nr. 84/2004, separându-se de Ațel. Așadar, o eventuală reunire ar readuce împreună localități administrate cândva de aceeași primărie. La RPL 2021, Ațel avea 1.263 de locuitori, iar Alma 1.692: în total 2.955. Istoria comună este un argument de analizat, nu o dovadă că reunificarea ar fi avantajoasă. Merită comparate investițiile, cheltuielile și serviciile dezvoltate după separare.
9. Brădeni – Iacobeni
Brădeni, cu 1.368 de locuitori, ar putea fi analizată într-o formulă administrativă comună cu Iacobeni. În estul județului, distanțele și rețeaua rutieră sunt factori decisivi. O evaluare corectă ar porni de la accesibilitatea satelor și de la bugetele actuale, nu numai de la numărul locuitorilor.
10. Cârța – Cârțișoara
Cârța avea 1.042 de locuitori, iar Cârțișoara 1.260. Împreună ar forma o comună cu 2.302 locuitori, dacă s-ar opta pentru această soluție. Spre deosebire de integrarea într-un oraș, aici ar putea rezulta o singură comună rurală. Stabilirea sediului ar necesita consultarea ambelor comunități și analizarea accesului la servicii.
11. Boița – Tălmaciu
Boița avea 1.410 locuitori. Un posibil scenariu ar fi integrarea în orașul Tălmaciu, pe culoarul Văii Oltului. Avantajele coordonării investițiilor ar trebui comparate cu schimbările de statut administrativ, taxele locale și accesul locuitorilor din satele componente la servicii.
Ce ar rezulta din acest exercițiu?
Județul Sibiu are 64 de unități administrativ-teritoriale: două municipii, nouă orașe și 53 de comune. Dacă toate formulele ipotetice de mai sus ar fi realizate, numărul total ar scădea la 52: două municipii, nouă orașe și 41 de comune, presupunând păstrarea statutului actual al centrelor urbane. Calculul reflectă 13 comune reorganizate, dar o comună nouă formată din Cârța și Cârțișoara, deci o reducere netă de 12 UAT-uri. Aceasta nu înseamnă că ar dispărea 12 clădiri sau că satele ar fi desființate. Unele sedii ar putea continua să funcționeze ca puncte de lucru, dacă legislația și organizarea locală ar permite.
Economii posibile, dar nu garantate
O reducere a numărului de primari, consilii locale și funcții de conducere ar putea produce economii. Totuși, școlile, drumurile, iluminatul, serviciile sociale și salubritatea trebuie finanțate în continuare. Mai mult, reorganizarea presupune costuri de tranziție. Un studiu serios ar compara bugetele, organigramele, veniturile proprii, costurile serviciilor și investițiile pentru fiecare formulă administrativă.
Ce ar putea primi comunitățile în schimb?
Experiența Republicii Moldova arată importanța stimulentelor financiare. Pentru acceptarea unei reorganizări voluntare, locuitorii ar trebui să cunoască dinainte beneficiile: investiții în apă și canalizare, drumuri, transport, școli, digitalizare și păstrarea unor servicii aproape de casă. Fără garanții concrete, renunțarea la propria primărie poate fi percepută ca o pierdere, nu ca o reformă.
Nu orice comasare este justificată
Distanțele, relieful, drumurile, diferențele dintre bugete și identitatea comunităților pot face ca o formulă aparent logică să fie nepotrivită. Uneori, cooperarea pentru servicii comune ar putea fi preferabilă comasării. În plus, reorganizarea teritorială presupune proceduri legale și consultarea populației. Scenariile de mai sus nu trebuie interpretate drept susținere editorială pentru desființarea vreunei primării.
Cum ați vedea reorganizarea județului Sibiu?
Nu știm dacă reforma administrativă va fi aplicată în aceste formule și nici dacă toate ar fi viabile. Exercițiul urmărește să arate cât de diferit ar putea fi organizat județul și să deschidă o discuție despre avantaje și dezavantaje. Cum vedeți o eventuală reorganizare? Ce localități ar putea avea servicii comune? Și ați accepta renunțarea la propria primărie dacă statul ar garanta investiții importante în comunitate?
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI
