În perioada 19-28 august s-au aniversat 120 de ani de la deschiderea Muzeului Asociațiunii ASTRA, ocazia cu care a fost vernisată și o expoziție tematică despre viața românilor din Imperiul Austro-Ungar, eveniment găzduit de Sibiu. A fost considerată la vremea acea ultima mare expoziție din cadrul Imperiului Austro-Ungar.
Sibiu 100% și istoricul sibian Rafael Țichindelean vă propune o retrospectivă a acestui moment istoric. Din păcate, în acest an, CNM ASTRA, Muzeul Național Brukenthal și Biblioteca Județeană ASTRA, în fapt instituțiile care au moștenit aproape întreg tezaurul ASTREI, nu au aniversat momentul în niciun fel. Promisiunile de la începutul anului privind organizarea unei expoziții aniversare făcute de Ciprian Ștefan, directorul CNM ASTRA, și Alexandru Chituță, fostul director al MN Brukenthal, au rămas doar vorbe și idei frumoase, dar neonorate.
Singurul eveniment important organizat în această săptămână este „Masă rotundă dedicată lui Timotei Cipariu”, girat de Asociațiune, care dispune de fonduri mult mai reduse decât celebrele muzee naționale din Sibiu.
Asociațiunea ASTRA
Puține organizații sau asociații din spațiul românesc pot egala în importanță, impact, relevanță și eficiență activitatea Asociațiunii Transilvane pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român. ASTRA a fost și va rămâne una din cele mai prolifice asociațiuni din teritoriile românești, eforturile sale servind incontestabil în lupta românilor pentru afirmarea lor ca națiune, pentru conservarea și promovarea identității românești și pentru îndeplinirea idealului național de unitate. ASTRA a fost întemeiată la Sibiu, în 1861, devenind una dintre cele mai importante instituții culturale ale românilor transilvăneni, dacă nu chiar cea mai importantă.
Aceasta pleda pentru consolidarea identității naționale românești prin intermediul culturii, al științei și al educației, într-o epocă în care Transilvania se afla în componența Imperiului Habsburgic (devenit ulterior Austro-Ungar, după înfăptuirea pactului dualist), iar românii nu beneficiau de drepturi egale în raport cu celelalte națiuni conlocuitoare, în ciuda majorității lor numerice.
ASTRA a adus contribuții enorme la ridicarea nivelului cultural al populației românești și a reușit să-i construiască acesteia o conștiință națională și identitară. Prin năzuințele sale și prin munca sa edificatoare, ASTRA a reușit să promoveze cultura română, limba română, credințele, tradițiile, valorile, datinile și obiceiurile românești, trecutul și istoria românilor și literatura română, pregătind gradual terenul pentru afirmarea politică a românilor transilvăneni.
Moment istoric pentru ASTRA
După cum este firesc unor astfel de asociațiuni, ASTRA a evitat confruntarea politică directă, principala cale de acțiune fiind de factură culturală și educațională. Aceasta devine în timp un adevărat focar de cultură și patriotism, un simbol al luptei pentru afirmarea românilor transilvăneni. Concentrându-și toate eforturile și fondurile în scopuri culturale și educaționale, Asociațiunea a organizat și găzduit în repetate rânduri numeroase și variate conferințe, expoziții, adunări populare și evenimente culturale.
De asemenea, a înființat biblioteci, a sprijinit școli românești, a tipărit manuale, cărți, lucrări de specialitate și de popularizare și reviste culturale. Unul din momentele majore din istoria sa care au încununat aceste eforturi a fost ridicarea și inaugurarea Muzeului Asociațiunii, precum și organizarea în 1905 a celei mai mari expoziții muzeale istorico-culturale și etnografice românești din Imperiul Austro-Ungar, oamenii vremii de alte naționalități catalogând-o drept ultima cea mai mare expoziție din întreg Imperiul Autro-Ungar.
Apariția muzeului și inaugurarea expoziției organizate de ASTRA sunt evenimente aflate într-o strânsă legătură, iar ambele reprezintă momente majore, impactante și de referință din istoria acestei Asociațiuni și din istoria culturală a românilor ardeleni, îndeosebi a sibienilor. Muzeul Asociațiunii a fost inaugurat la data de 19 august 1905, iar evenimentele culturale dedicate acestui moment memorabil s-au extins pe o durată de 10 zile, până în 28 august 1905. Expoziția istorico-culturală și etnografică care a deschis muzeul a fost remarcabilă, memorabilă, impresionantă și foarte meticulos și metodic organizată.
Treptat, liderii Asociațiunii încep să ia în considerare ideea înființării unui muzeu
În 1861, la întemeierea Asociațiunii, este firesc faptul că liderii săi nu s-au gândit imediat la un muzeu, întrucât alte obiective în agenda lor culturală reprezentau o prioritate, însă necesitatea și utilitatea unui muzeu propriu al ASTREI reverberau puternic în conștiința lor. „Reprezentanții ASTREI au explorat de timpuriu ideea unor expoziții, încă din primele ședințe G. Barițiu menționând necesitatea studierii istoriei și trecutului românesc prin intermediul artefactelor și obiectelor de epocă, cu alte cuvinte, materialul ideal pentru a crea premisele unui muzeu.
Numeroase donații de obiecte cu valoare istorică făcute ASTREI, precum și acumularea experienței muzeale necesare (prin organizarea în timp a câtorva expoziții care aveau ca scop dezvoltarea culturală a românilor), au reprezentat factori catalizatori care au pus bazele viitorului muzeu sibian. Treptat, liderii Asociațiunii încep să ia în considerare ideea înființării unui muzeu și explorează tot mai frecvent și mai insistent posibilitățile ridicării unuia în Sibiu.
Ideea înființării unui muzeu începe să prindă o claritate tot mai mare în anii 1880, când elita românească transilvăneană reunită în Asociațiune dezbătea inventarul acumulat de ASTRA până în acele momente și modurile în care acesta poate fi valorificat eficient în cadrul unui muzeu, nu doar în cadrul unor expoziții temporare și ocazionale. Ideea se concretizează în anii 1890, când sunt adoptate primele măsuri pentru organizarea și conceperea unui Muzeu al Asociațiunii.
ASTRA achiziționează un teren intravilan
În 28 septembrie 1896, ASTRA achiziționează un teren intravilan situat în proximitatea clădirilor care aparțineau Asociațiunii, iar în 4 februarie 1897, în cadrul ședinței Comitetului Central al ASTREI, este constituită o comisie care să studieze modurile în care acest teren ar fi cel mai optim și eficient întrebuințat. Din comisie făceau parte membrii Comitetului Central: Dr. A. Brote, P. Cosma, L. Simonescu, I. St. Șuluțu și O. Tilea. În cadrul Adunării Generale din Lugoj, prim-secretarul ASTREI, Dr. Corneliu Diaconovici dezvoltă ideea înființării unei „case naționale” (adică a unui muzeu) și întocmește un proiect pe care îl înaintează comisiei în 1/13 mai 1897.
La 13 mai 1897, Comitetul Central primește în cadrul unei ședințe propunerile făcute de comisie, luând decizia ca acestea să fie discutate în cadrul unei Adunări Generale. Adunarea a fost ținută la Mediaș, iar Corneliu Diaconovici își prezintă punctele de vedere privind înființarea unei „case naționale”. Părerile privind înființarea muzeului au fost împărțite, așadar Adunarea a fost nevoită să supună decizia reprezentanților ASTREI la vot democratic, câștig de cauză având cei care erau favorabili ridicării unui Muzeu al Asociațiunii.
Președintele Asociațiunii la vremea respectivă, Ioan M. Moldovan, enunță apoi decizia Adunării Generale: pe terenul intravilan cumpărat de ASTRA se va ridica o „casă națională” care să cuprindă mai multe dotări și spații culturale”, afirmă istoricul Rafael Țichindelean.
Zestrea ASTREI
În cadrul „casei naționale” urmau să se regăsească:
1. Un muzeu de istorie al românilor care să cuprindă și colecții arheologice și numismatice, precum și o arhivă a documentelor de interes pentru istoria românilor;
2. Un muzeu etnografic în care să fie regăsite motive naționale specifice românești în port, elemente de industrie domestică și elemente ale muncilor naționale românești;
3. Biblioteca Asociațiunii, prevăzută cu toate dotările necesare caracteristice unei biblioteci naționale;
4. Birourile Asociațiunii;
5. O sală mare pentru conferințe, prelegeri publice, reprezentații dramatice și conveniri sociale;
6. Încăperi corespunzătoare în care să își desfășoare activitatea societăți române din Sibiu.
Pașii următori
După definitivarea dezbaterilor și adoptarea deciziei finale, responsabilii ASTREI își ridică problema finanțării proiectului și asigurării unei echipe competente care să preia responsabilitățile. Problema competenței nu avea gravitate mare, întrucât personalul ASTREI dobândise o valoroasă experiență în cadrul expozițiilor temporare din trecut, așadar mai presantă devine chestiunea fondurilor. Diaconovici a fost cel care a propus mijloacele prin care să fie strânse fondurile: venitul unei loterii special organizate și colecte și donații speciale.
Pentru a stârni interesul și pentru a atrage donații mari, Diaconovici a decis să le ofere un tratament mai preferențial donatorilor generoși, adică persoanele și firmele sau corporațiile care oferă o donație de minimum 2000 de coroane își vor avea gravate numele în marmură în interiorul muzeului. Comitetul Asociațiunii care s-a ocupat de organizarea muzeului a reușit să strângă următoarele sume: 26.000 coroane prin loteria organizată și răscumpărarea felicitărilor de Anul Nou, peste 100.000 coroane din colecte, donații și contribuția personală a membrilor fondatori.
Unul din cazurile particulare cele mai impresionante a fost donația făcută de familia Mocioni, în valoare de 24.000 coroane. Pentru planul de construcție au fost supuse la concurs numeroase variante. În total au fost propuse 26 de planuri, toate analizate de reuniunea arhitecților din Viena. Planul care a câștigat concursul și care a stat la baza muzeului i-a aparținut lui Baranyai Aladar din Zagrabia. Costurile pentru construirea clădirii s-au ridicat la 158.426 coroane.
Ziua inaugurării și încă 9 zile de sărbătoare. Sibiul fieful astriștilor
„Ziua inaugurării muzeului a reprezentat una din cele mai mari serbări românești în societatea sibiană, întrucât muzeul avea să găzduiască impresionante exponate referitoare la viața culturală a poporului român și la trecutul acestuia. Expoziția istorico-culturală și etnografică organizate au fost fără precedent în lumea românească din spațiul transilvănean, sau în cuvintele lui Oct. C. Tăslăuanu, „o splendidă expoziție istorică-culturală și etnografică, cum nu s’a mai văzut la noi”.
Conform informațiilor transmise de publicația oficială a ASTREI, la inaugurare au participat numere impresionante de români de pretutindeni, aceasta devenind un simbol celebrativ a unității culturale românești. Conform deciziilor Adunării Generale din Mediaș și cele ale prim-secretarului Diaconovici, muzeul trebuia să ia forma unei „case naționale” care să servească pentru diverse scopuri culturale și care să își mențină dotări permanente specifice unui muzeu istoric-etnografic”, continuă istoricul sibian.
Conform Apelului Comitetului Central pentru Întemeierea unui Muzeu istoric-etnografic în Sibiu, publicat în „Transilvania” în 1904, muzeul trebuie să urmeze două direcții de dezvoltare: una istorică și una etnografică. Direcția istorică trebuie să trateze trecutul românilor și se divizează în alte 2 secțiuni. O secțiune se referă la trecutul militar și politic românesc: „trebue să ocupe loc în această secțiune istorică toate obiectele, chemate a ne reaminti momente din vieața bărbaților noștri mari și providențiali și din faptele mărețe ale trecutului nostru”.
Direcția etnografică
Cealaltă secțiune se referă la trecutul rural și arhaic al românilor: „trebue să afle aici loc tot, ce se refere la traiul original și patriarhal al poporului nostru, și mai ales uneltele, sculele și obiectele, cari încep a dispărea, făcând loc înoirilor influiențate de civilizațiunea care străbate în cele mai ascunse colțuri ale vieții popoarelor”.
Cea de-a doua direcție de dezvoltare importantă este direcția etnografică, care trebuie să trateze aspectele referitoare la viața culturală rurală cotidiană a românilor vremii: „o instructivă icoană etnografică despre întreaga vieață culturală a poporului nostru în toți ramii ei de manifestațiune, scoțând îndeosebi la iveală acele note, cari caracterisează traiul specific al poporului românesc, cari formează cuintesența individualității sale etnice, cu un cuvânt toate productele, cari denotă însușirile sufletești și trupești mai marcante ale poporului, și manifestațiunile caracteristice ale cugetării, lucrării și ale întregei sale vieți. Nu pot fi uitate credințele, datinile, obiceiurile la ocazii triste și vesele, cântări, dansuri, muzică, portul, obiecte de folos, de lux și toate particularitățile topografice, de interes fie istoric, romantic etc”.
Puncte de orientare
Pentru a conferi claritate, logică și ordine expozițiilor, Comitetul Central a conceput o serie de „puncte de orientare”:
A. Secția istorică, cu următoarele subdiviziuni:
a) antichități;
b) biserica;
B. Secția etnografică, cu următoarele subdiviziuni:
a) casa țărănească;
b) porturi;
c) obiecte pentru pregătirea mâncărilor;
d) obiecte ce se întrebuințează la diferite ocaziuni;
e) muzică, dansuri;
f) obiecte privitoare la ocupația țăranilor;
g) tipuri caracteristice de Români;
h) producte limbistice.
După Apelul Comitetului Central către români pentru acumularea exponatelor, Asociațiunea a început să primească obiecte din diferite localități transilvănene. Într-un timp foarte scurt, ASTRA strânsese o colecție impresionantă și considerabilă. De aranjarea și organizarea expozițiilor nu s-a ocupat nimeni altul decât prim-secretarul Corneliu Diaconovici.
Apare în sfârșit Muzeul Asociațiunii, mândria ASTRA
Expoziția concepută cu ocazia inaugurării Muzeului Asociațiunii a fost organizată în diverse spații și locații special amenajate în acest sens și cu această ocazie: în nou-apărutul Muzeu al Asociațiunii, în Internatul de fete, și o mică parte din expoziție (din cauza insuficienței spațiului de expunere) în localul Școlii elementare de fete a Reuniunii femeilor române din vechea clădire a Asociațiunii.
„Dintre cele două expoziții, cea orientată pe etnografie a fost mai bogată și mai bine organizată, prin urmare și mai apreciată. De menționat este faptul că această categorie s-a dorit să fie dezvoltată în toate direcțiile posibile, însă din lipsa mai multor fonduri, a fost limitată expoziția la câțiva parametri care au fost mai mult decât mulțumitori, iar cadrul de expunere a fost destul de vast. În categoria etnografică, la despărțământul sau secțiunea A., despre situația geografică, viața comunală și casele țăranilor români, au luat parte 37 de expozanți cu 110 obiecte, majoritatea tablouri fotografice. Despărțământul B. s-a aflat într-o situație mai optimistă.
Acesta se referă la stările de interes etnografic ale poporului român de la țară: tipul și portul țărănesc, locuințele țăranului român, sculele sale de casă, obiectele ocazionale cu privire la obiceiuri etc. Aici au participat 179 expozanți cu peste 950 de obiecte. Asociațiunea a făcut în acest caz un sacrificiu enorm și a cheltuit sume mari din fondurile sale pentru a achiziționa o cantitate considerabilă de manechine pe care să fie expuse elementele de port popular din diferitele zone ale Transilvaniei. Cea mai bogată și mai admirată parte a expoziției etnografice a fost despărțământul C., dedicat produselor industriei de casă din gospodăria țărănească românească.
În acest caz, cifrele indică 311 expozanți cu peste 1600 de obiecte. Cele trei despărțăminte descrise sumar au fost amenajate la etajul I al clădirii muzeului. În acest caz, demne de menționat sunt eforturile Reuniunilor femeilor române din diferitele părți ale regiunii transilvane, precum Abrud, Băița, Blaj, Brașov, Deva, Dobra, Făgăraș, Hunedoara, Lugoj, Sibiu și Zlatna. Reuniunea română de agricultură merită aprecieri pentru o remarcabilă expoziție de porturi și de produse ale industriei de casă”, ne relevă Rafael Țichindelean.
Sibiul la loc de cinste, pe merit
S-au distins cu colecții mari și valoroase diferite comune din Sibiu, precum Săliște, Poiana, Vale, Rășinari, Tălmăcel, Mag, Orlat, Topârcea, Sadu, Fofeldea și multe altele. De asemenea, câteva comune fruntașe din Brașov au făcut performanță: Satulung, Codlea, Cernat-Săcele etc. Cel mai prețios și admirat exponat al secțiunii a fost portul grupului „Junilor”, donat Asociațiunii de către Teodor Nica și soția lui. Valoroase au fost și colecțiile de fotografii etnografice ale celebrului Emil Fischer. Emil Fischer a avut un rol important, întrucât acesta și-a pus serviciile la dispoziția Asociațiunii și a reușit să obțină acesteia o colecție impresionantă de tablouri.
În cadrul despărțământului D. au fost expuse obiecte care făceau referire la ocupațiile agricole și la industria minieră. Expoziția se putea regăsi în cadrul Școlii Elementare de Fete, iar obiectele de volum mai mare, cum a fost cazul unui exponat care reprezenta o stână în mărime naturală, realizată de comuna Poiana, au fost amplasate în curtea muzeului. La acest despărțământ au participat 61 expozanți cu un număr de aproape 200 obiecte. La despărțământul E., privind vânătoarea, au luat parte 10 expozanți.
Multiexpoziție
În ceea ce privește expoziția istorico-culturală, primul despărțământ din serie a fost marcat cu litera F. și era denumit generic Expoziția istorică. Aici au participat 121 expozanți cu un impresionant număr de peste 750 de obiecte, în marea majoritate, artefacte istorice, obiecte patrimoniale aparținând trecutului românesc și personalităților române din istorie. Aici au prestat foarte bine bisericile românești care au prezentat o colecție uluitoare de tablouri, portrete ale unor personalități istorice românești, fruntași ai neamului care au luptat pe cale politică sau militară pentru poporul român.
Despărțământul G. a fost dedicat Bisericilor române. Acesta, la rândul său a fost divizat în două părți, expuse în câte două săli mari în cadrul Internatului de fete. O secțiune a fost dedicată Bisericii Ortodoxe, reprezentată în cadrul expoziției de toate trei diecezele (Sibiu, Arad, Caransebeș), având colecții impresionante de podoabe bisericești, de obiecte sfinte sau folosite în biserici, icoane și cărți bisericești, documente referitoare la istoria Bisericii Ortodoxe Române etc.
În cadrul acestei secțiuni s-au regăsit 125 expozanți, cu 640 de obiecte. Secțiunea Bisericii greco-catolice a fost reprezentată de mitropolia din Blaj și de dieceza Lugojului, participând 32 expozanți, cu aproape 450 obiecte. În mod deosebit s-a remarcat Blajul, aducând o multitudine de obiecte valoroase. Solidaritatea comunităților din Blaj a fost impresionantă, întrucât consistoriul mitropolitan, seminarul, Muzeul de arheologie și biserica din Blaj, precum și clerul și credincioșii au participat toți, aducând spre expunere numeroase obiecte.
Despărțământul H. a fost dedicat literaturii și științei. Aici au participat peste 100 de autori români, cu diferite colecții, opere, lucrări științifice și scrieri personale. De asemenea, au mai participat 26 de editori cu peste 2000 de publicații și 7 organe de presă cu impresionante colecții de ziare. Acest despărțământ reprezintă o veritabilă dovadă a muncii intelectuale românești și este o mărturie a dezvoltării culturale a românilor.
Despărțământul I. a fost dedicat artelor frumoase și fine, însă expoziția s-a dovedit a fi foarte dezamăgitoare, iar publicul a fost nemulțumit de insuficiența tablourilor și de slaba reprezentare, întrucât marea problemă a secțiunii a fost faptul că majoritatea artiștilor români au decis să nu participe, în pofida rugăminților lansate de ASTRA. La acest despărțământ au fost identificați 80 de expozanți, cu aproape 550 obiecte.
Despărțământul K. al Societăților culturale românești nu a dezamăgit deloc, acolo fiind înregistrată o prezență de 17 expozanți, cu 103 obiecte, de interes fiind în acest caz cine anume a participat: Reuniuni de femei, Asociațiunea din Maramureș, societățile academice „Petru Maior” și „România Jună”, numeroase societăți de muzică și coruri de plugari.
Despărțământul L., dedicat băncilor române a fost deosebit de interesant și educativ. Au participat 76 de bănci, cu 196 de obiecte, cea mai mare parte grafice care prezintă dezvoltarea institutelor de credit românești, de la apariția lor și până în momentul realizării graficelor, oferind statistici per totalul băncilor, dar și pentru fiecare bancă în parte. În mod evident, cea mai mare contribuție în această situație este adusă de către Banca Albina din Sibiu.
Ultima expoziție, dar nu cea din urmă, este cea a Școlii de fete a Asociațiunii. Ele au prezentat produse realizate manual, obiectele expuse aparținând atât elevelor actuale (63), cât și fostelor eleve (62 dintre ele), așadar au participat 125 eleve, cu 315 obiecte.
Succes răsunător în Imperiu și afirmarea încă o dată a ideilor astriste
Expoziția organizată de ASTRA în 1905 a avut un dublu scop: să pună bazele viitoarelor colecții pe care muzeul le va găzdui, să ofere atât românilor, cât și străinilor o imagine de ansamblu cât mai completă a năzuințelor, a trecutului și a tradițiilor românești, pentru a provoca o stare patriotică lăuntrică și o conștiință națională, și respectiv pentru a impune străinilor respectul cuvenit față de elementul românesc din Transilvania.
„Expoziția a fost un succes răsunător și foarte bine primit de comunitățile românești din Transilvania. Cifrele indică clar prezența masivă a românilor la eveniment și contribuția cu numeroase exponate. Obiectele donate Asociațiunii de către participanți vor pune bazele viitoarelor colecții ale Muzeului Asociațiunii. Cu prilejul expoziției, au fost achiziționate în total 60 de obiecte, la prețuri extrem de accesibile, ASTRA plătind în total 260 coroane.
Pentru muzeu au fost donate un total de 603 obiecte, fiind aici vorba de sume între 20.000-25.000 coroane pentru respectivele obiecte, nefiind luate la socoteală colecțiile bogate de fotografii, de monede, de ouă încondeiate și de alte obiecte mărunte de acest tip. Expoziția a fost una de mare anvergură, participând la aceasta un număr de 1327 expozanți, cu peste 9000 de obiecte. Cheltuielile ASTREI pentru expoziție nu au fost foarte mari. Luând în calcul resursele consumate în totalul de zile în care a rămas expoziția deschisă, cheltuielile pe lucrările tehnice și pe instalații, remunerarea personalului numeros, returnarea obiectelor către expozanți pe cheltuiala ASTREI, costurile se ridică la 6000 de coroane, sumă acoperită pe deplin din prețul de intrare încasat de la vizitatori.
Numărul de vizitatori a fost neașteptat de mare. Excluzând persoanele cu invitație specială și elevii din cadrul instituțiilor de învățământ, categorii de vizitatori care au fost admiși fără perceperea vreunei taxe, în total au vizitat expoziția pe bază de bilet un număr impresionant de 6454 persoane. În total, încasările pe bilete înregistrează suma de 6435 coroane. În ceea ce privește originea vizitatorilor, expoziția a făcut performanța nu numai să atragă români din toate zonele Transilvaniei, ci și români din Regatul României, precum și un număr considerabil de străini.
Expoziția a fost foarte bine realizată, iar orice neajuns sau nemulțumire au fost puse pe seama insuficienței de timp, fie în organizarea tuturor expozițiilor, fie în expedierea exponatelor pentru expoziție, însă și aceste plângeri sau neajunsuri fiind moderate sau complet firești. Am putea menționa pe final că majoritatea meritelor merg lui Diaconovici, însă sunt desigur de recunoscut și apreciat și activitatea și eforturile lui Iosif Sterca-Șuluțiu, președintele ASTREI la momentul inaugurării expoziției, cu siguranță o realizare profesională de neuitat și destul de greu de egalat”, încheie istoricul sibian Rafael Țichindelean.
Vrei mai multe informații, știri bune, reportaje și interviuri pe zi? Ne-ar ajuta foarte mult o recenzie de la tine. Intră AICI.
