Complexul Memorial Cârţa

Campania Sibiu 100%: Nu uitaţi eroii! Publicaţia Sibiu 100% împreună cu Filiala Sibiu ,,Cultul Eroilor” desfăşoară o campanie pentru sensibilizarea opiniei publice, şi, mai ales, a administraţiilor publice locale, în vederea păstrării cultului eroilor prin întreţinerea monumentelor existente în judeţ, aşa cum cere şi legea. Cimitirul militarilor germani şi austrieci din comuna Cârţa, judeţul Sibiu, este situat în spaţiul aferent Bisericii Evanghelice, ambele înconjurate de ziduri ale fostei Mănăstiri cisterciene Cârţa, de confesiune catolică. Mănăstirea (în prezent o ruină) este atestată documentar în jurul anului 1200 şi este considerată de către prestigioşi istorici români şi străini „poarta de intrare în bastionul istoriei timpurii a Transilvaniei medievale, influenţând deopotrivă istoria saşilor, a ungurilor şi a românilor”. Istoria acestui cimitir comun are un curs aparte. Iniţial, militarii germani au fost înmormântaţi într-un cimitir din satul Porumbacu de Sus, judeţul Sibiu. La solicitarea ambasadorului Germaniei, acreditat la Bucureşti, statul român a aprobat în anul 1928 deshumarea şi mutarea osemintelor în acest cimitir. În cele 22 de morminte din acest lăcaş se află osemintele unui număr de 88 de militari germani, în principal din Regimentele de elită 252 şi 253 din Saxonia şi Bavaria, decedaţi în timpul Primului Război Mondial. Cei care au avut gradul de ofiţer sau subofiţer sunt aşezaţi câte unul sau câte doi într-un mormânt, iar soldaţii în mai multe gropi comune. Crucile sunt confecţionate din ciment, iar pe coloane din piatră sunt scrise: numele şi prenumele, data şi locul decesului, gradul, indicativul unităţii militare şi cel personal de identificare. Tot în acest cimitir se află un obelisc sculptat în piatră, în memoria celor 19 soldaţi, saşi născuţi în Cârţa, înregimentaţi în armata austro-ungară, morţi în prima conflagraţie mondială care au fost înmormântaţi departe de casă, în locuri precum Galiţia, Rusia, Italia, Serbia şi altele. Atrage atenţia, în partea laterală dreapta din centrul cimitirului, statuia din gresie sculptată a cavalerului Roland, simbol al creştinătăţii şi credinţei faţă de naţie, care exprimă omagiul pentru aceşti 19 soldaţi. Se cuvine a menţiona că în interiorul Bisericii Evanghelice Cârţa se află o placă comemorativă din marmură, pe care sunt inscripţionate numele şi prenumele a 39 de saşi din comunitatea din Cârţa, decedaţi în cel de-al II-lea Război Mondial. Dintre aceştia, 30 au fost înrolaţi ca soldaţi în armata germană, iar 9 au fost civili, deporaţi în fosta Uniune Sovietică, unde au decedat. De la preotul Bisericii Evanghelice Cârţa, Reger Stefan Michael am aflat că de la data înfiinţării acestui cimitir şi până la „exodul cel mare al saşilor”, obligaţia pentru îngrijirea acestui lăcaş a revenit „fetelor nemăritate” din comunitatea săsească. După anii 1990-1991, de îngrijirea cimitirului se ocupă femeile din comunitatea evanghelică din Cârţa, sub îndrumarea atentă a doamnei Reger Ana, soţia preotului evanghelic din această comună. Semnele mortuare din acest loc de vecie se află într-o stare bună de conservare, iar mormintele şi spaţiile adiacente, cu o bogată coloratură florală, sunt îngrijite cu meticulozitate. Recent, în cele două zile când am vizitat cimitirul, Biserica Evanghelică şi ruinele fostei Mănăstiri cisterciene Cârţa, am fost martorul unui pelerinaj de turişti străini şi români, sosiţi în acest loc, considerat sfânt, fie cu autocarul sau cu autoturismele personale. general bg. (r) Constantin ªerban