30.7 C
Sibiu
vineri, iunie 21, 2024

Dor de mărțișor

Publicitate

Cele mai citite

Îmi așez cuminte pe bandă cele câteva produse. Doamna din spatele meu revarsă între iaurturi și detergenți o serie de  vreo 30 de mărțișoare ambalate în celofan. În fața mea încă o mămică ce zicea ceva și de doamna de engleză. Nu e prima sărbătoare exploatată financiar, dar chiar și așa, tradiția, încotro? Acesta să fie oare mărțișorul din Patrimoniul Imaterial Unesco?
Totuși, chiar dacă mărțișorul de azi nu mai este cel de altădată, s-a păstrat de veacuri firul împletit în două culori, provocându-ne să ghicim ce semnifică. Cele mai vechi mărțișoare nu erau cu fir roșu, ci erau făcute din lână albă și neagră. Albul era semnul purității, fiind, ca și negrul, o armonie a tuturor culorilor, valorizate amândouă pozitiv. Cu trecerea timpului, negrul a fost asociat cu doliul și nu se mai potrivea cu anotimpul renașterii, așa că firul a devenit albastru. Dar nicio culoare nu a exercitat o fascinație mai mare asupra oamenilor ca roșul. În credința populară, oamenii puneau ciucuri roșii la viței, mânji, miei și la copiii nou născuți pentru a-i proteja la trecerea dintr-un anotimp în altul. În multe culturi arhaice, roșul este asociat venirii primăverii, nașterilor și căsătoriilor, așadar începuturilor, fiind simbolul frumuseții, tinereții, sănătății și bogăției. Iată cum firul răsucit a rămas până azi în alb și roșu.
Dincolo de legenda Babei Dochia cu ale sale cojoace și nora ei ajutată de tânărul Martie, mărțișorul era pe vremuri cadoul părinților pentru copii. În mai multe părți din Bucovina, Moldova, Muntenia și Dobrogea, părinții legau de 1 martie, dis de dimineață, copiilor lor câte o monedă de argint ori de aur la gât sau la mână. Adesea legat de un fir roșu, sau o răsucire între un fir alb și unul roșu, acest mărțișor servea drept amuletă protectoare, aducătoare de noroc, belșug și sănătate. Mai apoi, pentru a aduce bucuria primăverii, românii își ofereau acest simbol pe care doamnele îl purtau până la când se terminau zilele Babei sau îl agățau în prima rămurică înflorită.
Că e bănuț, trifoi, floricică sau coșar, esența mărțișorului a rămas aceeași: să aducă zâmbete, bucuria unei primăveri așteptate. Dincolo de estetism, de culori, de fapte, el transmite sensuri mai înalte, trebuie doar să ne deschidem sufletul pentru a le înțelege.

Publicitate

Publicitate

spot_img
Ultimele știri

Românii preferă litoralul românesc pentru minivacanța de Rusalii. Și Sibiul e în topul preferințelor

Românii își vor petrece minivacanța de Rusalii pe litoralul românesc. Prețul mediu pentru un sejur de 2 nopți este...

Publicitate

Cele mai citite

Îmi așez cuminte pe bandă cele câteva produse. Doamna din spatele meu revarsă între iaurturi și detergenți o serie de  vreo 30 de mărțișoare ambalate în celofan. În fața mea încă o mămică ce zicea ceva și de doamna de engleză. Nu e prima sărbătoare exploatată financiar, dar chiar și așa, tradiția, încotro? Acesta să fie oare mărțișorul din Patrimoniul Imaterial Unesco?
Totuși, chiar dacă mărțișorul de azi nu mai este cel de altădată, s-a păstrat de veacuri firul împletit în două culori, provocându-ne să ghicim ce semnifică. Cele mai vechi mărțișoare nu erau cu fir roșu, ci erau făcute din lână albă și neagră. Albul era semnul purității, fiind, ca și negrul, o armonie a tuturor culorilor, valorizate amândouă pozitiv. Cu trecerea timpului, negrul a fost asociat cu doliul și nu se mai potrivea cu anotimpul renașterii, așa că firul a devenit albastru. Dar nicio culoare nu a exercitat o fascinație mai mare asupra oamenilor ca roșul. În credința populară, oamenii puneau ciucuri roșii la viței, mânji, miei și la copiii nou născuți pentru a-i proteja la trecerea dintr-un anotimp în altul. În multe culturi arhaice, roșul este asociat venirii primăverii, nașterilor și căsătoriilor, așadar începuturilor, fiind simbolul frumuseții, tinereții, sănătății și bogăției. Iată cum firul răsucit a rămas până azi în alb și roșu.
Dincolo de legenda Babei Dochia cu ale sale cojoace și nora ei ajutată de tânărul Martie, mărțișorul era pe vremuri cadoul părinților pentru copii. În mai multe părți din Bucovina, Moldova, Muntenia și Dobrogea, părinții legau de 1 martie, dis de dimineață, copiilor lor câte o monedă de argint ori de aur la gât sau la mână. Adesea legat de un fir roșu, sau o răsucire între un fir alb și unul roșu, acest mărțișor servea drept amuletă protectoare, aducătoare de noroc, belșug și sănătate. Mai apoi, pentru a aduce bucuria primăverii, românii își ofereau acest simbol pe care doamnele îl purtau până la când se terminau zilele Babei sau îl agățau în prima rămurică înflorită.
Că e bănuț, trifoi, floricică sau coșar, esența mărțișorului a rămas aceeași: să aducă zâmbete, bucuria unei primăveri așteptate. Dincolo de estetism, de culori, de fapte, el transmite sensuri mai înalte, trebuie doar să ne deschidem sufletul pentru a le înțelege.

Publicitate

Publicitate

spot_img
Ultimele știri

Românii preferă litoralul românesc pentru minivacanța de Rusalii. Și Sibiul e în topul preferințelor

Românii își vor petrece minivacanța de Rusalii pe litoralul românesc. Prețul mediu pentru un sejur de 2 nopți este...

Știri pe același subiect