România aniversează anul acesta un deceniu de la intrarea în NATO, cea mai puternică alianţă politico-militară din lume. Ce a însemnat pentru învăţământul universitar militar alinierea la cerinţele de pregătire NATO, în ce măsură sunt pregătiţi absolvenţii academiei sibiene să facă faţă operaţiunilor din diferite zone de conflict de pe glob și ce asigură reușita în carieră pentru un student militar aflăm dintr-un interviu acordat de gr.bg.prof.univ.dr.ing Ghiţă Bârsan, rectorul Academiei Forţelor Terestre „Nicolae Bălcescu” Sibiu.
Ce s-a schimbat în învăţământul militar universitar odată cu intrarea României în NATO?
Necesitatea îndeplinirii obiectivul instituţional asumat în domeniul interoperabilităţii, antrenamentele în comun cu ceilalţi parteneri NATO în poligoanele de instrucţie, respectiv participarea militarilor români la misiuni în teatrele de operaţii în cooperare cu celelalte forţe din alianţă au generat necesitatea reconsiderării concepţiei de formare a ofiţerilor din Armata României şi, implicit, reproiectarea învăţământului. Am avut şi avem în vedere, în acest context, adaptări ale curriculei la cerinţele dinamice ale beneficiarului(Ministerul Apărării Naţionale şi Ministerul Afacerilor Interne), utilizarea poligoanelor de instrucţie ale Forţelor Terestre, care oferă posibilităţi de instruire apropiate de condiţiile câmpului de luptă, precum şi menţinerea unui trend ascendent al participărilor studenţilor şi instructorilor la schimburi de experienţă în alte instituţii de învăţământ superior ale armatelor membre NATO sau europene.
Pe ce se pune cel mai mult accentul în formarea unui student militar român?
În pregătirea studenţilor avem în vedere îmbinarea eficientă a trei piloni principali: pregătirea militară, cea academică şi pregătirea fizică. În primele săptămâni de academie, studenţii sunt introduşi în mediul militar. Acela este momentul în care au primul contact cu armamentul din dotare, atunci învaţă primele mişcări la instrucţie de front, atunci comandanţii de subunităţi şi instructorii militari îi învaţă lucruri care îi vor ajuta în toată cariera viitoare. Componenta militară se va derula pe toată perioada academiei, prin intermediul unor module de pregătire care se desfăşoară în poligoanele de instrucţie şi în unitate.
Latura academică, la fel de importantă ca şi cea militară, este susţinută de un corp de profesori valoroşi şi de o bază materială bună. Aici aş aminti o bibliotecă ce numără peste 29000 de titluri, laboratoare de specialitate în care se derulează cercetarea ştiinţifică şi o sală de sport bine utilată. La acest capitol vreau să fac cunoscut faptul că instituţia noastră a primit, în 19 iulie 2010, calificativul „Grad de încredere ridicat” în urma evaluării instituţionale externe a calităţii educaţiei, realizată de Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior . De asemenea, o distincţie care ne face să fim mândri, dar care ne şi obligă, a fost conferită academiei în data de 17 decembrie 2013, atunci când, Europe Business Assembly (EBA), o corporaţie independentă cu sediul la Oxford, Marea Britanie, a premiat la categoria cea mai bună universitate regională şi Academia Forţelor Terestre „Nicolae Bălcescu”, lângă alte instituţii cu renume din lume.
Care sunt strategiile de pregătire a studenţilor militari abordate de statele care fac parte din alianţa NATO?
Responsabilitatea, loialitatea, spiritul apartenenţei naţionale, sunt doar câteva din valorile care guvernează formarea ofiţerilor din statele membre NATO. La toate acestea se adaugă orientarea instruirii în comun, în diferite forme şi condiţii, cât mai apropiate mediului în care se desfăşoară acţiunile militare.
În ce măsură sunt pregătiţi studenţii militari care termină Academia Forţelor Terestre din Sibiu să facă faţă operaţiunilor din diferite zone de conflict de pe glob?
Bagajul de cunoştinţe acumulate şi deprinderile formate în academie sunt aprofundate şi perfecţionate prin pregătirea din şcolile de aplicaţie ale armelor. Astfel, tinerii sublocotenenţi sunt capabili să desfăşoare toate tipurile de misiuni specifice teatrelor de operaţii. Nu de puţine ori auzim de acţiunile lor curajoase din teatrele de operaţii, acţiuni care duc la salvarea de vieţi omeneşti.
Care credeţi că sunt punctele forte ale absolvenţilor militari de la Sibiu?
Simţul responsabilităţii, loialitatea, dorinţa de autoperfecţionare şi, nu în ultimul rând, adaptabilitatea sunt negreşit punctele tari ale absolvenţilor noştri. Este important să vrei să te sacrifici pe tine pentru binele colectiv.
Dar cele mai slabe sau insuficient dezvoltate?
Poate că singurul aspect care afectează într-o mică măsură, îl reprezintă o tendinţă specifică vârstei: aceea de a cădea pradă, uneori, atracţiilor oferite de societatea modernă în detrimentul pregătirii ca studenţi militari.
De ce dotări ar mai avea nevoie Academia pentru a le asigura studenţilor militari români condiţii de pregătire similare celor de care dispun alte academii din statele NATO?
Restricţiile bugetare ne determină, de multe ori, să ne adaptăm programele de pregătire pentru a face faţă cerinţelor. Suntem preocupaţi ca de la an la an să îmbunătăţim condiţiile de trai ale studenţilor noştri prin modernizarea campusului universitar, dar capitolul la care suntem oarecum deficitari este echipamentul de ultimă generaţie.
Studenţii militari din Academie sunt formaţi şi de personal venit din străinătate?
Avem colaborări cu parteneri din străinătate în acest domeniu. Personal didactic din universităţile cu care am încheiat acorduri de reciprocitate în cadrul programului Erasmus au susţinut prelegeri în academia noastră. De asemenea, am reuşit să trimitem cea mai mare parte a comandanţilor de subunităţi şi instructorilor militari din academie în schimb de experienţă la instituţii militare de învăţământ din Europa şi din SUA, cu scopul de a se familiariza cu procedurile şi tehnicile de acţiune ale partenerilor noştri şi de a aduce un plus de valoare în pregătirea viitoarelor sublocotenenţi.
Anual, cam câţi studenţi sibieni beneficiază de schimburi de experienţă la academii din străinătate?
Suntem în al treilea an în care studenţii noştri, graţie protocoalelor semnate între academia noastră şi alte instituţii de învăţământ superior militar din Europa, au putut să studieze în străinătate. Dacă în urmă cu trei ani plecau la studii 12 studenţi iar în urmă cu doi ani 24, anul acesta, 56 de studenţi au fost acceptaţi să îşi efectueze parte din pregătire în 6 state europene (Belgia, Austria,Bulgaria,Ungaria, Cehia, Slovacia), în cadrul iniţiativei Erasmus.
În urma recentelor conflicte la nivel internaţional, vă gândiţi să schimbaţi priorităţile în formarea studenţilor militari şi strategiile pe care le veţi aplica pe viitor?
Procesul de formare a studenţilor din academie asigură premisele unei reuşite în mediul militar. Indiferent de evoluţia contextului internaţional, în permanenţă vom fi pre
ocupaţi ca studenţii academiei să fie foarte bine pregătiţi, astfel încât să răspundă, la standarde calitative cât mai înalte, cerinţelor beneficiarilor.
Ce credeţi că trebuie să înţeleagă studenţii militari în acest moment?
Studenţii noştri se vor confrunta la terminarea perioadei de şcolarizare, cu noi provocări. Ei sunt cei care vor conduce subunităţi de luptă pentru asigurarea securităţii naţionale şi regionale. Acum este momentul să se instruiască, să se perfecţioneze, să depună toate eforturile de care sunt capabili pentru a deveni buni profesionişti militari şi cetăţeni.
Ce consideraţi că asigură reuşita în carieră pentru un absolvent al Academiei?
Cunoştinţele militare generale şi de specialitate foarte bune, curajul, tenacitatea, consecvenţa, adaptabilitatea şi dorinţa de autoperfecţionare sunt cele care garantează succesul unui viitor absolvent.
Există un slogan pe care v-aţi dori să şi-l însuşească şi să îl aplice în viaţă toţi absolvenţii AFT Sibiu?
Toată activitatea din Academia Forţelor Terestre se desfăşoară sub auspiciile valorilor exprimate în sloganul „Patrie, Onoare, Datorie”, iar salutul comunităţii academice militare sibiene este „Semper Una” ( Mereu împreună), salut pe care cu respect îl adresez tuturor sibienilor.
