Tehnici pentru mai puțin stres și mai multă rezistență

Pauze revigorante
Studiile demonstrează că atât mintea, cât și corpul, au ritmuri proprii de odihnă și acțiune, intevalul la care intervin perioadele de pauză fiind la aproximativ 90 de minute. Practic, după ce ai lucrat în jur de o oră și jumătate în ritm intens, corpul va avea involuntar circa 15 minute pentru relaxare și reaprovizionare cu energie. Acestea sunt acele momente în care te trezești privind în gol, iar în interior simți o stare de bine și relaxare. Acesta este un mecanism natural al corpului de a controla stresul. Din nefericire, mulți ignoră acest semnal din partea corpului lor și în loc să ia o pauză, mai bea încă o ceașcă de cafea sau încearcă să se concentreze și mai tare. Așadar, cercetătorii ne sfătuiesc ca, ori de câte ori în corp simțim acea senzație de confort, să ne acordăm un timp de relaxare de 10-15 minute. Rezultatul: te vei simți revigorat și cu o putere de concentrare mai mare.
Cât mai multă mișcare
Cea mai simplă cale prin care ne putem ajuta corpul să elimine excesul de tensiune cauzat de reacția la stres este prin folosirea energiei și vigorii în acele acțiuni fizice pe care le putem controla, adică în orice forme de mișcare. Potrivit unui raport despre sănătate publicat de dr. Paul McKenna în lucrarea „O viață nouă în 7 zile”, 10 studii efectuate asupra populației au confirmat că mișcarea reduce semnificativ depresia ușoară până la moderată, iar cele 3 studii care au comparat mișcarea cu psihoterapia au descoperit că mișcarea era cel puțin la fel de eficientă. Chiar dacă nu suntem practicanții unui anume tip de sport, chiar și o plimbare în ritm rapid poate fi de ajutor. Scopul este să consumi excesul de tensiune și energie din corp și să declanșezi ulterior impulsul natural al corpului de a se odihni, relaxa și recupera, cunoscut ca reacție parasimpatică. Reacția parasimpatică este acea senzație plăcută pe care o simți în mușchi după ce ai terminat de ridicat sau de mutat ceva greu. Simți, de asemenea, o euforie naturală cauzată de eliberarea de endorfine, narcoticele naturale ale corpului. Deși exercițiile de aerobic sunt cunoscute pentru creșterea nivelului general de sănătate, studiile arată că ele sunt la fel de importante și pentru controlarea stresului. De asemenea, înotul, alergarea sau orice alt tip de exercițiu care oxigenează sângele facilitează controlul stresului. Așadar, te poți încărca de energie pozitivă printr-un exercițiu vioi în fiecare zi, timp de 10-15 minute.
Hrană energetică
Pentru că suntem invadați la nivel informațional de tot felul de diete, care mai de care mai lăudate, cel mai bine este să învățăm să ne ascultăm propriul corp. Într-un experiment efectuat în anii ’30, oamenii de știință le-au oferit unor copii acces nonstop la o gamă de mâncăruri, de la înghețată la spanac, permițându-le să își creeze propria dietă pe o perioadă de 30 de zile, bazată doar pe ceea ce simțeau că vor să mănânce și când. Rezultatul? În ciuda variațiilor de timp, succesiune și frecvență, fiecare copil din acest studiu a ales ceea ce a fost considerată o dietă „echilibrată” pe parcursul unei luni. Prin urmare, dacă învățăm să ne ascultăm propriul corp, am putea avea o sănătate optimă. Unele alimente sporesc vitalitatea și starea de bine, altele, dimpotrivă, îți produc oboseală. Scriitorul și cercetătorul dr. Gay Hendricks recomandă următorul exercițiu pentru a determina ce alimente sunt bogate în energie:
pasul I – Mănâncă ce alimente îți plac
pasul II – Analizează-ți corpul după 45-60 minute. Dacă te simți sătul și plin de viață, ai mâncat un aliment bogat în resurse de energie pentru tine. Dacă nu, atunci asta e!
Dr. Hendricks a descoperit în studiul său că atunci când oamenii se simt plini de energie la o oră după-masă, această senzație de energie are tendința să persiste mai mult de două ore, de obicei, până la următoarea masă. Efectuând acest exercițiu cel puțin o săptămână, poți să îți stabilești o dietă personalizată pentru corpul tău unic.
Râsul terapeutic
Cercetări recente au arătat că oamenii sănătoși sunt de obicei fericiți. De aceea, este așa de important un bun simț al umorului, în primul rând pentru că este o resursă psihologică esențială. Când nu ai griji, corpul tău produce substanțe chimice diferite de cele produse atunci când ești nefericit. În cartea Anatomy of an Ilness (Anatomia unei boli), Norman Cousins vorbește despre importanța folosirii râsului drept ajutor pentru controlarea durerii și, în cele din urmă, vindecarea trupului său de spondilită anchilozantă, o boală cronică ce era considerată nevindecabilă în 499 din 500 de cazuri. Cousins nu numai că și-a revenit, ci s-a bucurat de o sănătate înfloritoare încă 25 de ani.
„Celulele NK, celule ucigașe naturale importante pentru sistemul nostru imunitar,distrug celulele potențial carcinogene, celulele aberante create în corpul nostru. Acest lucru nu înseamnă că un doctor îți va spune să te uiți la „Stan și Bran”, însă realitatea este că acum există o adevărată știință privind beneficiile râsului. Și este la fel de reală precum administrarea de medicamente”, explică Cousins.
Cercetările arată că, atunci când zâmbim, producem în creier serotonină sau „hormonul fericirii”. Așadar, în timp ce râsul sănătos este considerat o terapie radicală în Occident, asiaticii folosesc puterea „zâmbetului interior” ca instrument tămăduitor încă de acum 2 500 de ani.