Istoria oraşului nostru: Sibiu

GEORG HECHT. Secolul al XV-lea aduce în so­cie­tatea sibiană un pro­ces inedit, de înnoire a patriciatului local. Ce înseamna acest lucru? Multe familii alogene sunt integrate în rândul patriciatului originar si­bian, reprezentat de vechile familii sa­xone. Familia Hecht in­­tră în istoria oraşului în acest context. Origi­nea familiei este una hanseatică, presupu­nân­du-se a se trage din Danzig (numele ger­man al Gdansk-ului po­lo­nez). La 1411 este atestat chiar un primar al acestui oraş cu numele Hecht. Rămâne doar o presupunere că acel Hecht era membru al familiei din care o ramură s-a aşezat la Sibiu. Nu se ştie când s-a născut Georg Hecht, dar el este cel care va stabili familia, definitiv, la Sibiu, negustor fiind. Forţa sa financiară îl va impune foarte repede mai întâi între mediile influente ale cetăţii saxone şi implicit în mediile conducătoa­re ale Transilvaniei. În 1444 Georg Hecht este ales ca primar al oraşului. În paralel el devine şi mare arendaş al camerei miniere de la Baia de Arieş, iar mai târziu devine arendaşul monetăriei din Sibiu, care în anul menţionat primeşte dreptul de a bate monedă cu pecete regală. Familia Hecht ajunge să controleze mineritul din Transilvania şi vămile comerciale ale voievodatului cu Moldova şi ţara Românească. În 1491, este atestat un primar al oraşului sub numele de Georg Hecht. Nu se poa­te preciza dacă este vorba despre acelaşi primar sau de un urmaş de-al său. Acesta va conduce des­tinele cetăţii pâ­nă la moartea sa în 1496. Re­mar­­cabilă în man­datul său este victoria armatei sibiene în faţa contingentelor otomane care in­traseră în Transilvania şi jefuiseră întreaga Mărginime a Sibiului. Georg Hecht îi va urmări până la Turnu Roşu unde îi va înfrânge. Vladislav al II-lea, regele Ungariei, care îşi va stabili curtea regală în urbea noastră în 1494, îl va numi ,,miles aureatus” (luptator înnobilat). Experienţa sa militară era una bogată, el participând şi în 1479 la victoria lui ªtefan Bathory, voievodul Transilvaniei, şi Pavel Chinezul de pe Câmpul Pâinii, Hecht conducând contingentul de cavalerie săsească. În perioada în care este pri­mar, oraşul se dezvoltă. Bres­lele croitorilor şi ale cizmarilor îşi con­struiesc case noi (pe locul de astăzi al parohiei catolice respectiv pe locul actual al Podului Minciunilor). Turnul bisericii parohiale Sf. Maria (biserica evanghelică) este şi el finalizat. În 1493, se naşte dintr-o familie nobiliară românească, Nicolaus Olahus cel mai important re­prezentant al Re­naşterii pe te­ritoriul românesc. Cea mai vizibilă, palpabilă moştenire a acestei importante personalităţi a istoriei sibiene, este casa familiei, a cărei construcţie va fi iniţiată de către Georg Hecht şi va fi finalizată de urmaşul său, primar şi el al Sibiului între 1577 şi 1578, blazonul aflat pe una dintre coloane­le aparţinând acestuia din urmă. Casa ră­mâ­ne în memoria colectivă a sibienilor sub numele de Casa Hecht. Ea se află în Piaţa Mare şi este unul dintre importantele mo­numente ale Renaşterii sibiene, deşi în secolul al XVIII-lea suferă importante modificări în spiritul secolului. Tot în secolul al XVIII-lea clădirea devine sediul Universităţii Săseşti. Răzvan POP, istoric

GEORG HECHT. Secolul al XV-lea aduce în so­cie­tatea sibiană un pro­ces inedit, de înnoire a patriciatului local. Ce înseamna acest lucru? Multe familii alogene sunt integrate în rândul patriciatului originar si­bian, reprezentat de vechile familii sa­xone. Familia Hecht in­­tră în istoria oraşului în acest context. Origi­nea familiei este una hanseatică, presupu­nân­du-se a se trage din Danzig (numele ger­man al Gdansk-ului po­lo­nez). La 1411 este atestat chiar un primar al acestui oraş cu numele Hecht. Rămâne doar o presupunere că acel Hecht era membru al familiei din care o ramură s-a aşezat la Sibiu. Nu se ştie când s-a născut Georg Hecht, dar el este cel care va stabili familia, definitiv, la Sibiu, negustor fiind. Forţa sa financiară îl va impune foarte repede mai întâi între mediile influente ale cetăţii saxone şi implicit în mediile conducătoa­re ale Transilvaniei. În 1444 Georg Hecht este ales ca primar al oraşului. În paralel el devine şi mare arendaş al camerei miniere de la Baia de Arieş, iar mai târziu devine arendaşul monetăriei din Sibiu, care în anul menţionat primeşte dreptul de a bate monedă cu pecete regală. Familia Hecht ajunge să controleze mineritul din Transilvania şi vămile comerciale ale voievodatului cu Moldova şi ţara Românească. În 1491, este atestat un primar al oraşului sub numele de Georg Hecht. Nu se poa­te preciza dacă este vorba despre acelaşi primar sau de un urmaş de-al său. Acesta va conduce des­tinele cetăţii pâ­nă la moartea sa în 1496. Re­mar­­cabilă în man­datul său este victoria armatei sibiene în faţa contingentelor otomane care in­traseră în Transilvania şi jefuiseră întreaga Mărginime a Sibiului. Georg Hecht îi va urmări până la Turnu Roşu unde îi va înfrânge. Vladislav al II-lea, regele Ungariei, care îşi va stabili curtea regală în urbea noastră în 1494, îl va numi ,,miles aureatus” (luptator înnobilat). Experienţa sa militară era una bogată, el participând şi în 1479 la victoria lui ªtefan Bathory, voievodul Transilvaniei, şi Pavel Chinezul de pe Câmpul Pâinii, Hecht conducând contingentul de cavalerie săsească. În perioada în care este pri­mar, oraşul se dezvoltă. Bres­lele croitorilor şi ale cizmarilor îşi con­struiesc case noi (pe locul de astăzi al parohiei catolice respectiv pe locul actual al Podului Minciunilor). Turnul bisericii parohiale Sf. Maria (biserica evanghelică) este şi el finalizat. În 1493, se naşte dintr-o familie nobiliară românească, Nicolaus Olahus cel mai important re­prezentant al Re­naşterii pe te­ritoriul românesc. Cea mai vizibilă, palpabilă moştenire a acestei importante personalităţi a istoriei sibiene, este casa familiei, a cărei construcţie va fi iniţiată de către Georg Hecht şi va fi finalizată de urmaşul său, primar şi el al Sibiului între 1577 şi 1578, blazonul aflat pe una dintre coloane­le aparţinând acestuia din urmă. Casa ră­mâ­ne în memoria colectivă a sibienilor sub numele de Casa Hecht. Ea se află în Piaţa Mare şi este unul dintre importantele mo­numente ale Renaşterii sibiene, deşi în secolul al XVIII-lea suferă importante modificări în spiritul secolului. Tot în secolul al XVIII-lea clădirea devine sediul Universităţii Săseşti. Răzvan POP, istoric