Firmele ar putea fi sancționate pentru emiterea bonurilor fiscale fără cod QR, începând cu 1 noiembrie 2026.

IMM România susține că aplicarea obligației este blocată de lipsa normelor metodologice și cere Parlamentului să prelungească suspendarea amenzilor până la 1 noiembrie 2027.

Organizația avertizează și asupra riscului unor controale succesive din partea mai multor instituții ale statului.

Antreprenorii din România se confruntă cu perspectiva unor sancțiuni de până la 4.000 de lei pentru o obligație fiscală pe care, potrivit reprezentanților mediului de afaceri, nu o pot îndeplini în condiții tehnice clare.

Miza este introducerea codului QR pe bonurile fiscale, o măsură prevăzută prin OUG nr. 69/2024.

Potrivit IMM România, suspendarea aplicării amenzilor urmează să expire la 1 noiembrie 2026.

De la această dată, operatorii economici riscă sancțiuni cuprinse între 2.000 și 4.000 de lei dacă emit bonuri fiscale fără codul QR care să includă informațiile cerute de lege.

Organizația patronală susține că autoritățile nu au finalizat normele metodologice necesare aplicării prevederilor și solicită o nouă amânare, de această dată până la 1 noiembrie 2027.

Ce trebuie să conțină bonul fiscal cu cod QR

Obligația vizează includerea unui cod QR care să conțină trei categorii de informații: data și ora emiterii bonului fiscal, numărul de identificare al acestuia și seria fiscală a aparatului de marcat electronic utilizat.

Măsura a fost prezentată inițial ca o modalitate de simplificare a procedurilor administrative și de combatere a evaziunii fiscale.

Reprezentanții IMM România afirmă însă că punerea ei în practică s-a lovit de dificultăți care nu au fost rezolvate la timp.

Într-un comunicat transmis agenției Agerpres, organizația critică modul în care instituțiile publice au gestionat pregătirea aplicării obligației.

„Deşi introducerea codului QR pe bonurile fiscale, prin OUG nr. 69/2024, a fost prezentată de Ministerul Finanţelor ca o simplificare a proceselor, eliminare a obligaţiilor administrative inutile, reducere a interacţiunilor birocratice şi ca o măsură de combatere a evaziunii fiscale, în realitate s-a transformat într-un proces birocratic pe care instituţiile statului nu reuşesc să îl gestioneze, fiind lipsite de capacitatea tehnică sau de interesul de a emite normele metodologice pentru punerea în practică a dispoziţiilor legale”, susţine IMM România.

Organizația consideră că firmele nu ar trebui să suporte consecințele unor cerințe legale pentru care condițiile de aplicare nu au fost clarificate suficient.

Patru structuri ale statului ar putea controla aceeași obligație

Un alt motiv de îngrijorare pentru mediul de afaceri este posibilitatea ca verificările să fie realizate de mai multe instituții cu atribuții în domeniu.

IMM România atrage atenția că antreprenorii ar putea ajunge să fie controlați succesiv de structuri din Ministerul Finanțelor, Agenția Națională de Administrare Fiscală și unitățile subordonate acesteia, structurile competente ale Inspectoratului General al Poliției Române, precum și Inspectoratul de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier.

În opinia organizației, această suprapunere a atribuțiilor poate amplifica presiunea administrativă asupra firmelor, mai ales dacă problema tehnică semnalată nu este rezolvată înainte de intrarea în vigoare a sancțiunilor.

Avertismentul vine într-un context în care întreprinderile trebuie să își adapteze procedurile și echipamentele la cerințele fiscale, suportând costurile asociate conformării.

Ce solicită IMM România Parlamentului

Pentru a evita aplicarea amenzilor începând cu 1 noiembrie 2026, organizația cere Parlamentului adoptarea urgentă a unui act normativ care să prelungească cu încă un an suspendarea sancțiunilor.

Termenul propus este 1 noiembrie 2027. Până atunci, autoritățile ar avea la dispoziție timp suplimentar pentru clarificarea regulilor și pentru rezolvarea problemelor legate de implementare.

Solicitarea nu vizează eliminarea definitivă a obligației de a emite bonuri fiscale cu cod QR, ci amânarea sancționării firmelor până când cerințele pot fi aplicate în condiții clare și fezabile.

Rămâne însă esențial ca o eventuală prelungire să fie adoptată oficial. Cererea organizației patronale nu echivalează, prin ea însăși, cu modificarea termenului legal.

Florin Jianu: „Antreprenorii se trezesc că riscă amenzi”

Președintele IMM România, Florin Jianu, critică lipsa unei consultări reale a mediului de afaceri înainte de introducerea unor obligații administrative și fiscale.

Acesta susține că noile cerințe ar trebui precedate de evaluări care să stabilească dacă pot fi aplicate în practică, ce costuri presupun și ce riscuri implică pentru întreprinderi.

„Avem un nou exemplu de reglementare făcută fără o consultare reală a mediului de afaceri.

Introducerea de obligaţii de conformare şi raportare fără efectuarea evaluărilor ex ante, prin care să se estimează fezabilitatea, costurile şi riscurile acestui tip de politici publice conduce la rezultate negative pentru întreprinderi.

Antreprenorii se trezesc că riscă amenzi şi au de respectat obligaţii, tehnic imposibile, din acte normative adoptate cu ani în urmă şi de care pare că au uitat şi autorităţile publice, din moment ce nu au emis normele de aplicare nici după 2 ani”, a declarat Florin Jianu.

Mesajul transmis de organizație este că responsabilitatea pentru pregătirea unei obligații legale trebuie să revină și instituțiilor care o reglementează, nu doar companiilor obligate să o respecte.

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Poate ai informații din comunitate și vrei să le împărtășești cu noi. Scrie un mesaj pe e-mail [email protected] sau WhatsApp 0752.060.007