Sibiul continuă să fie una dintre cele mai atractive destinații turistice din România, iar majoritatea locuitorilor privesc pozitiv creșterea numărului de vizitatori. Totuși, în spatele succesului se conturează și nemulțumiri legate de creșterea prețurilor, presiunea asupra patrimoniului și modul în care este administrată dezvoltarea turistică. Acestea sunt câteva dintre concluziile unui studiu realizat pe baza răspunsurilor a 923 de persoane.
Cercetarea, publicată la 15 octombrie 2026 în revista științifică European Journal of Cultural and Political Sociology, analizează modul în care locuitorii Sibiului percep avantajele și dezavantajele dezvoltării turismului, la aproape două decenii după ce orașul a fost Capitală Europeană a Culturii.
Cum a devenit Sibiul un reper al turismului cultural
Anul 2007 a reprezentat un moment de cotitură pentru Sibiu. Titlul de Capitală Europeană a Culturii, obținut împreună cu Luxemburg, a adus orașului vizibilitate internațională, investiții în infrastructura culturală și restaurarea patrimoniului, dar și un calendar tot mai bogat de evenimente.
În timp, festivalurile, muzeele, târgul de Crăciun, arhitectura istorică și gastronomia locală au contribuit la consolidarea imaginii Sibiului ca destinație de turism cultural. Centrul istoric, influențat de moștenirea sașilor transilvăneni, a devenit unul dintre principalele atuuri ale orașului.
Dezvoltarea turismului a continuat în anii următori, iar autoritățile locale și mediul de afaceri au susținut promovarea orașului ca destinație turistică de referință.
Potrivit datelor Institutului Național de Statistică citate în studiu, Sibiul a înregistrat 578.234 de sosiri turistice în 2023 și 579.601 în 2024. După o perioadă de stagnare, numărul a crescut cu 8,5% în 2025, ajungând la 628.805.
Aceste cifre ilustrează importanța turismului pentru economia locală, dar și așteptările tot mai mari legate de continuarea creșterii.
De ce localnicii privesc pozitiv turismul
Spre deosebire de orașe europene precum Barcelona, Veneția sau Lisabona, unde numărul mare de vizitatori a generat proteste și solicitări pentru limitarea turismului, Sibiul se remarcă printr-o atitudine predominant favorabilă dezvoltării acestui sector.
Pentru mulți locuitori, turiștii înseamnă venituri suplimentare pentru afacerile locale, locuri de muncă, oportunități economice și o mai bună promovare internațională a orașului.
Turismul este asociat și cu prestigiul cultural al Sibiului, precum și cu imaginea unei comunități moderne, conectate la valorile europene. Moștenirea arhitecturală săsească și evenimentele culturale contribuie la această identitate, apreciată atât de vizitatorii străini, cât și de turiștii români.
Studiul arată că această susținere generală nu exclude însă existența unor preocupări privind efectele creșterii numărului de vizitatori.
Prețuri mai mari și presiune asupra spațiului urban
Dezvoltarea turismului poate aduce beneficii economice, dar și costuri pentru comunitatea locală. În Sibiu, printre efectele semnalate se numără creșterea costurilor de trai, în special a chiriilor și a prețurilor asociate activităților de agrement.
Organizarea festivalurilor, concertelor și a altor evenimente în centrul orașului poate genera aglomerație, dificultăți de deplasare și restricții temporare în utilizarea spațiilor publice.
În plus, creșterea fluxului de vizitatori este asociată în percepția publică și cu o vizibilitate mai mare a unor probleme precum cerșetoria sau furturile mărunte.
Cu toate acestea, nemulțumirile nu au generat până acum o mișcare de protest antiturism comparabilă cu cele din alte destinații europene. Una dintre explicațiile posibile este că beneficiile economice și prestigiul câștigat de oraș continuă să cântărească mai mult în percepția colectivă, decât inconvenientele.
Un alt factor este nivelul actual al presiunii turistice. Sibiul nu a ajuns încă la gradul de suprasaturare întâlnit în unele dintre cele mai aglomerate destinații europene, astfel că o parte dintre locuitori consideră că turismul se mai poate dezvolta.
Problema nu este turismul, ci modul în care este gestionat
Una dintre ideile centrale ale cercetării este că nemulțumirile față de turism nu provin neapărat din respingerea vizitatorilor, ci din felul în care este organizată dezvoltarea acestui sector.
Autorii atrag atenția asupra practicilor economice insuficient reglementate și asupra riscului ca interesele comerciale să ajungă în conflict cu protejarea patrimoniului cultural și cu nevoile comunității.
Cu alte cuvinte, susținerea turismului nu înseamnă că toate efectele sale sunt acceptate fără rezerve. Locuitorii pot aprecia beneficiile economice și imaginea pozitivă a orașului, dar pot deveni nemulțumiți atunci când dezvoltarea turistică afectează viața de zi cu zi sau pune în pericol caracterul autentic al spațiului urban.
Cercetătorii descriu Sibiul drept un exemplu de „oraș în curs de turistificare”, în care administrația promovează turismul ca principal motor al dezvoltării economice, afacerile private beneficiază de un cadru relativ permisiv, iar comunitatea susține, în linii mari, această direcție.
Modelul se diferențiază de situația orașelor în care supraturismul a provocat conflicte sociale vizibile și mobilizare civică împotriva creșterii numărului de vizitatori.
Ce poate învăța Sibiul din experiența altor orașe europene
Experiența europeană arată că dezvoltarea turismului nu produce aceleași efecte în toate comunitățile. În orașele în care vizitatorii se concentrează în zone restrânse, presiunea asupra locuințelor, comerțului local și spațiilor publice poate deveni mult mai puternică.
Printre măsurile adoptate în diferite destinații se numără reglementarea închirierilor pe termen scurt, taxele turistice, gestionarea fluxurilor de vizitatori și limitarea anumitor activități care contribuie la aglomerare.
Aplicarea unor astfel de soluții presupune însă o abordare adaptată realităților locale. O strategie eficientă trebuie să țină cont atât de nevoile economiei turistice, cât și de dreptul locuitorilor de a beneficia de un oraș funcțional, accesibil și bine administrat.
În cazul Sibiului, provocarea este de a păstra avantajele care au transformat orașul într-o destinație cunoscută, fără ca succesul turistic să afecteze patrimoniul și calitatea vieții comunității.
Un echilibru între dezvoltare și calitatea vieții
Studiul evidențiază o particularitate importantă a Sibiului: turismul beneficiază de o legitimitate socială ridicată, iar creșterea numărului de vizitatori este privită, în general, ca un semn al succesului orașului.
Această susținere nu trebuie însă confundată cu absența problemelor. Creșterea prețurilor, presiunea asupra spațiului public și practicile comerciale insuficient reglementate pot deveni surse de nemulțumire dacă nu sunt gestionate corespunzător.
Pentru administrația locală, miza nu este doar atragerea unui număr cât mai mare de turiști, ci și distribuirea echitabilă a beneficiilor economice, protejarea patrimoniului și menținerea unui echilibru între interesele vizitatorilor, ale mediului de afaceri și ale locuitorilor.
În cele din urmă, succesul Sibiului ca destinație turistică va depinde nu doar de numărul celor care îi trec “pragul”, ci și de măsura în care orașul rămâne un loc în care comunitatea locală dorește să trăiască.
Sursa studiului: Mihai S. Rusu, Alin Croitoru, Tuuli Lähdesmäki, Andrei Terian, Valer Simion Cosma și Daniela Stanciu-Pășcărita, „You’re all welcome!”: citizens’ attitudes towards tourism and its development in a post-European Capital of Culture.
Studiul integral: https://doi.org/10.1080/20565607.2026.2747016
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI
