Guvernul interimar condus de premierul Ilie Bolojan pregătește o schimbare de amploare în sistemul public de sănătate.
Premierul Ilie Bolojan a anunțat că spitalele care cheltuie prea mult pe salarii și au un grad redus de ocupare a paturilor vor avea acces mai dificil la noi angajări, iar secțiile cu activitate scăzută ar putea fi reorganizate.
Guvernul pregătește noi reguli pentru funcționarea spitalelor publice, după ce analiza executivului a evidențiat dezechilibre majore între cheltuielile de personal și serviciile medicale oferite pacienților.
Premierul Ilie Bolojan susține că, în ultimii zece ani, costurile cu salariile au crescut de peste patru ori, iar în unele unități sanitare aproape toate fondurile sunt consumate de plata angajaților.
Potrivit datelor prezentate de premier, cheltuielile de personal din sistemul public de sănătate au urcat de la aproximativ 6 miliarde de lei în 2015 la peste 25 de miliarde de lei în 2025.
În prezent, spitalele și celelalte unități sanitare publice au aproximativ 193.000 de angajați, iar autoritățile au primit solicitări pentru deblocarea a încă 26.000 de posturi, echivalentul a peste 10% din personalul existent.
În același timp, gradul mediu de ocupare al celor aproximativ 132.000 de paturi din spitalele din România este de doar 63%, iar în unele unități acesta coboară până la 40-45%.
De asemenea, dacă media națională arată că aproximativ 65% din veniturile obținute prin contractele cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate sunt alocate salariilor, există între 50 și 60 de spitale unde această pondere ajunge la 90%.
„Asta înseamnă că acel spital nu mai este dedicat pacienților, pentru că nu le mai rămân celor de acolo bani pentru medicamente, pentru tratamente, pentru analize sau pentru combaterea infecțiilor nosocomiale.
Sunt spitale care, practic, sunt dedicate angajaților”, a declarat Ilie Bolojan.
Premierul a atras atenția și asupra modului în care sunt finanțate spitalele.
Potrivit acestuia, aproximativ două treimi din fondurile destinate salariilor provin din așa-numitele diferențe salariale calculate pe baza alocărilor istorice, fără o legătură directă cu numărul pacienților tratați sau cu activitatea efectivă a unității medicale.
Astfel, doar o treime din veniturile spitalelor este influențată de serviciile medicale decontate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate.
În acest context, Guvernul pregătește schimbarea criteriilor după care vor fi aprobate noi angajări în sistemul public.
Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate au primit termen până luni pentru a prezenta o analiză completă.
„Am cerut Ministerului Sănătății și Casei Naționale de Sănătate ca până luni să finalizeze o analiză în care spitalele care au cheltuielile de personal peste media națională ar trebui să fie depunctate atunci când solicită creșteri de personal în continuare, iar spitalele care au un grad de ocupare al paturilor sub media națională din nou să fie depunctate”, a declarat Ilie Bolojan.
Potrivit planului prezentat de premier, spitalele care depășesc media națională a cheltuielilor cu personalul și, în același timp, au multe paturi neocupate vor avea șanse mai mici să primească aprobarea pentru noi angajări.
În paralel, secțiile cu activitate redusă ar urma să fie reorganizate, iar personalul redistribuit către domeniile în care există lipsă de cadre medicale.
Executivul ia în calcul și reconfigurarea numărului de paturi, astfel încât resursele să fie orientate spre serviciile deficitare.
Un exemplu oferit de premier este cel al îngrijirilor paliative, unde România dispune în prezent de aproximativ 4.000 de paturi, insuficiente pentru nevoile pacienților cu afecțiuni grave și ale persoanelor vârstnice.
Ilie Bolojan a vorbit și despre distribuția inegală a medicilor în țară. Deși universitățile formează anual aproximativ 7.000 de medici, iar între 4.000 și 5.000 finalizează rezidențiatul, doar 1.000–1.500 ajung să se angajeze în sistemul public.
„În spitalele din marile centre universitare avem o înghesuială ca oamenii să intre în sistem, iar în spitalele mici din județele mai slab dezvoltate, din orășelele mai mici, avem un deficit în anumite zone de medici care să acopere nevoile românilor care locuiesc în acele comunități”, a mai spus premierul.
Analiza cerută de Guvern va sta la baza deciziilor privind deblocarea posturilor și reorganizarea unor servicii medicale, măsuri pe care Executivul le consideră necesare pentru folosirea mai eficientă a resurselor din sistemul public de sănătate.
FOTO: Arhivă
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Poate ai informații din comunitate și vrei să le împărtășești cu noi. Scrie un mesaj pe e-mail [email protected] sau WhatsApp 0752.060.007
