România se confruntă cu noi presiuni asupra sistemului energetic, într-un context internațional marcat de volatilitate și incertitudine. Cele mai recente date publicate de Institutul Național de Statistică indică o scădere a producției de energie în mai multe sectoare-cheie, ceea ce ridică semne de întrebare privind securitatea energetică națională.
Resursele de energie primară, în scădere
În luna februarie 2026, resursele de energie primară au înregistrat o scădere de 1,2% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Volumul total s-a situat la 5.274,8 mii tone echivalent petrol (tep), cu 62,4 mii tep mai puțin decât în februarie 2025, potrivit Meddiafax.
Producția internă a fost de 2.688,6 mii tep, în scădere cu 2,1%, în timp ce importurile au totalizat 2.586,2 mii tep, marcând un recul ușor de 0,2%. Evoluția indică o diminuare simultană atât a capacității interne, cât și a fluxurilor externe de aprovizionare.
Creștere modestă a resurselor de energie electrică
În contrast, resursele de energie electrică au crescut cu 2,8%, atingând 12.138,5 milioane kWh. Această evoluție pozitivă nu compensează însă declinul din producția unor surse importante.
Scăderi în termocentrale și sectorul nuclear
Producția de energie din termocentrale a scăzut semnificativ, cu 6,5%, ajungând la 3.484,9 milioane kWh. Și energia nucleară a înregistrat un recul de 3,2%, până la 1.878,6 milioane kWh.
În schimb, hidroenergia a avut o evoluție puternic pozitivă, crescând cu 46,8%, până la 2.497,1 milioane kWh, pe fondul condițiilor hidrologice favorabile.
Evoluții mixte în sectorul regenerabil
Energia eoliană a crescut cu 351,4 milioane kWh, ajungând la 1.361,4 milioane kWh, confirmând un trend ascendent al acestui sector.
Pe de altă parte, producția de energie solară a scăzut la 323,2 milioane kWh, cu 36,2 milioane kWh mai puțin față de aceeași perioadă din 2025.
Consumul de energie: scădere la populație, creștere în economie
Consumul final de energie electrică a fost de 8.783 milioane kWh, în scădere cu 0,8%. Analiza pe segmente arată evoluții diferite:
- consumul în economie a crescut cu 0,3%
- iluminatul public a urcat cu 2,9%
- consumul populației a scăzut cu 4,4%
Aceste date sugerează o posibilă ajustare a consumului casnic, pe fondul costurilor ridicate.
Exporturi în creștere și pierderi mai mari în rețea
Exporturile de energie electrică au crescut la 2.122,5 milioane kWh (+155,9 milioane kWh), în timp ce consumul propriu tehnologic în rețele și stații a urcat semnificativ, la 1.233 milioane kWh.
Tablou energetic dezechilibrat
Datele indică un tablou energetic dezechilibrat: scăderi în producția tradițională, dependență de condițiile naturale pentru regenerabile și variații ale consumului. În contextul crizei energetice globale, aceste evoluții pot amplifica vulnerabilitățile sistemului energetic românesc și pot avea implicații asupra securității naționale pe termen mediu și lung.
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI
