România alocă printre cele mai mici sume din UE pentru protecția socială. Specialiștii susțin că investițiile în ajutoare sociale, șomaj și formare profesională pot genera creștere economică, consum mai mare și o societate mai sigură.
România se află printre statele Uniunii Europene care alocă cele mai puține resurse pentru protecția socială, contrar percepției larg răspândite că bugetul public este împovărat de cheltuielile cu persoanele asistate social. Datele Eurostat arată că, în 2023, cheltuielile pentru protecție socială au reprezentat aproximativ 15% din PIB, mult sub media europeană de 26,8%, potrivit adevarul.ro.
Mai mult, doar o parte infimă din aceste fonduri este direcționată către ajutoarele sociale și indemnizațiile de șomaj. Cheltuielile pentru șomaj au reprezentat doar 0,2% din totalul cheltuielilor de protecție socială, iar cele pentru locuințe sociale aproximativ 0,04%.
Elena Trifan: „România face cheltuieli minuscule pentru persoanele vulnerabile”
Potrivit Elenei Trifan, cercetătoare și profesoară în cadrul SNSPA, ideea că persoanele asistate social consumă resurse importante din bugetul de stat nu este susținută de datele oficiale.
„Dacă analizăm modul în care a apărut acest mit al asistatului social care secătuiește bugetul statului, observăm că România nu a avut niciodată cheltuieli semnificative pentru persoanele aflate în dificultate. În realitate, cheltuielile sunt minuscule”, explică aceasta.
Cercetătoarea consideră că percepția publică a fost alimentată ani la rând de discursuri politice și mediatice care au asociat sărăcia cu lipsa dorinței de muncă, în ciuda faptului că sistemul românesc de asistență socială este unul dintre cele mai puțin generoase din Europa.
Cum stimulează economia investițiile în protecție socială
Numeroase studii realizate de Banca Mondială, Organizația Internațională a Muncii (OIM) și Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) arată că programele de protecție socială nu reprezintă doar o cheltuială, ci și o investiție economică.
Persoanele cu venituri reduse utilizează rapid banii primiți pentru cheltuieli esențiale, precum alimente, utilități sau servicii. Astfel, fondurile reintră imediat în circuitul economic și susțin consumul intern.
Potrivit estimărilor Băncii Mondiale, fiecare dolar transferat către gospodăriile vulnerabile poate genera aproximativ 2,5 dolari în economia locală. Alte cercetări arată că, pe termen lung, randamentul investițiilor sociale poate ajunge la aproape patru dolari pentru fiecare dolar investit.
Rolul asistenței sociale în perioadele de criză
Pe lângă stimularea consumului, sistemele de protecție socială funcționează ca stabilizatori economici în perioade dificile.
Atunci când economia încetinește, programele precum indemnizațiile de șomaj și ajutoarele sociale contribuie la menținerea cererii și reduc riscul unei recesiuni mai profunde. Specialiștii susțin că statele care au sisteme sociale solide reușesc să depășească mai ușor șocurile economice și să își revină mai rapid.
Ajutoarele sociale și revenirea pe piața muncii
Un alt mit frecvent întâlnit este că beneficiarii de ajutoare sociale nu mai sunt motivați să lucreze. În realitate, spun experții, motivele pentru care o persoană rămâne în afara pieței muncii sunt mult mai complexe.
Problemele de sănătate, lipsa calificărilor, accesul redus la educație sau dificultățile administrative sunt doar câteva dintre barierele care împiedică reintegrarea profesională.
„Atunci când oamenii nu mai trăiesc exclusiv pentru supraviețuire, au timp să caute soluții, să urmeze cursuri de calificare sau să își rezolve problemele medicale. Indemnizațiile oferă exact acest răgaz”, explică Elena Trifan.
Educația și recalificarea, investiții cu efect pe termen lung
Protecția socială poate contribui și la dezvoltarea capitalului uman. Veniturile mai stabile permit familiilor să investească în educația copiilor, iar adulților să urmeze programe de formare și recalificare profesională.
OCDE subliniază că programele active de ocupare, combinate cu orientarea profesională și cursurile de formare, reprezintă una dintre cele mai eficiente metode de reintegrare a șomerilor pe piața muncii și de creștere a productivității economice.
Deși rezultatele apar după câțiva ani, beneficiile sunt semnificative atât pentru angajați, cât și pentru economie.
Legătura dintre protecția socială și reducerea criminalității
Specialiștii evidențiază și un alt efect important al investițiilor sociale: reducerea criminalității.
Potrivit unei meta-analize publicate în 2026 în revista „Annual Review of Criminology”, programele de protecție socială contribuie la scăderea infracționalității și a recidivei, atât în cazul infracțiunilor contra proprietății, cât și al celor violente.
Concluzia cercetării este că o plasă de siguranță socială mai puternică reduce presiunea economică asupra persoanelor vulnerabile și poate genera beneficii directe pentru siguranța publică.
România și provocarea schimbării percepției despre asistența socială
În ciuda percepției publice persistente, datele arată că România cheltuiește semnificativ mai puțin pentru protecție socială decât majoritatea statelor europene. În același timp, studiile internaționale indică faptul că investițiile în sprijinirea persoanelor vulnerabile pot produce efecte economice și sociale importante: consum mai mare, ocupare mai bună a forței de muncă, dezvoltarea competențelor și reducerea criminalității.
Dezbaterea nu mai este doar despre costurile asistenței sociale, ci și despre beneficiile pe termen lung pe care aceste investiții le pot aduce economiei și societății.
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI
