România produce energie ieftină, dar românii plătesc scump! Dumitru Chisăliță explică paradoxul facturilor la electricitate.

România are hidrocentrale, reactoare nucleare și surse regenerabile care pot produce energie la costuri relativ mici.

Cu toate acestea, avantajul acestor resurse nu se reflectă automat în facturile consumatorilor.

Președintele Asociației Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliță, atrage atenția asupra modului în care este organizat sistemul energetic și asupra mecanismului prin care o centrală scumpă poate influența prețul întregii cantități de electricitate vândute pe piață.

De ce plătesc românii scump energia, chiar dacă o parte importantă a electricității este produsă de hidrocentrale și centrale nucleare?

Una dintre explicații ține de modul în care se formează prețul pe piața angro, dar și de felul în care au fost organizate companiile din sectorul energetic.

Dumitru Chisăliță consideră că România a pierdut o parte din avantajul pe care i-l oferă diversitatea resurselor energetice.

În opinia sa, reorganizarea sistemului de la începutul anilor 2000 a separat companiile în funcție de tipul de energie produsă, în loc să păstreze o abordare integrată, în care sursele ieftine și cele scumpe să fie gestionate complementar.

„România a confundat concurența cu fragmentarea”, este ideea centrală a analizei președintelui Asociației Energia Inteligentă.

Din această perspectivă, fiecare producător își urmărește propriile venituri și propriul profit, fără ca acest lucru să garanteze reducerea costurilor pentru întregul sistem sau facturi mai mici pentru consumatori.

Cum poate energia ieftină să ajungă să coste mult?

Explicația se află și în mecanismul numit „ordinul de merit”, folosit pe piețele angro de electricitate din Uniunea Europeană.

Pe scurt, producătorii își oferă energia în funcție de costurile de producție, iar ofertele sunt acceptate începând cu cele mai ieftine, până când este acoperit consumul necesar.

Prețul pieței este stabilit, în acest mecanism, de ultima ofertă necesară pentru a acoperi cererea.

Dacă este nevoie de o centrală pe gaze, care produce electricitate la un cost ridicat, aceasta poate determina prețul plătit și celorlalți producători ale căror oferte au fost acceptate.

Să luăm un exemplu simplu. Într-o anumită oră, România are nevoie de 100 MWh de electricitate.

Un parc fotovoltaic oferă 40 MWh la 60 de euro/MWh, iar hidrocentralele oferă alți 40 MWh la 115 euro/MWh.

Pentru a acoperi consumul, mai sunt necesari 20 MWh, care sunt produși de o centrală pe gaze, la un preț de 180 de euro/MWh.

În acest exemplu simplificat, dacă toate cele trei oferte sunt acceptate pe o piață cu preț marginal uniform, producătorii primesc 180 de euro/MWh pentru energia tranzacționată, deși ofertele inițiale ale parcului fotovoltaic și hidrocentralelor au fost mult mai mici.

Astfel, o cantitate relativ redusă de energie scumpă poate ridica prețul angro al întregii cantități tranzacționate în acea oră.

Chisăliță atrage atenția că diferențele dintre costurile de producție și prețul obținut pe piață pot genera venituri importante pentru producătorii care dispun de surse ieftine.

Aceste venituri nu se transformă însă automat în economii pentru populație.

Companii separate, interese diferite

O altă problemă semnalată în analiză este reorganizarea sistemului energetic, începută în anii 2000.

Separarea activităților de producție în companii distincte a făcut ca producătorii de energie hidro, nucleară și termo să urmărească obiective comerciale proprii.

Într-un sistem integrat, sursele de energie ar putea fi gestionate complementar, ținând cont de costuri, de necesarul de consum și de siguranța alimentării.

Hidrocentralele pot contribui la echilibrarea sistemului, centralele nucleare asigură producție constantă, iar centralele pe gaze sau cărbune pot acoperi o parte din necesar atunci când cererea o impune.

Într-un sistem fragmentat, fiecare companie își urmărește propriile venituri, investiții și strategii comerciale.

Potrivit lui Dumitru Chisăliță, această organizare poate face mai dificilă optimizarea întregului sistem energetic în interesul economiei naționale.

Președintele Asociației Energia Inteligentă susține că reforma sectorului ar trebui evaluată nu doar prin profitabilitatea companiilor, ci și prin capacitatea României de a transforma resursele disponibile în energie accesibilă pentru populație și competitivitate pentru industrie.

Este ordinul de merit singurul vinovat pentru facturile mari?

Prețul stabilit de ultima centrală necesară pentru acoperirea consumului este doar una dintre componentele problemei.

Factura finală include și costuri de transport și distribuție, taxe, contribuții și alte elemente, iar prețul angro variază în funcție de cerere, disponibilitatea producției, condițiile meteorologice și schimburile de energie.

De asemenea, mecanismul prețului marginal este folosit pe scară largă în Uniunea Europeană și are rolul de a asigura acoperirea cererii la un cost eficient, oferind semnale economice pentru producție și investiții.

Prin urmare, efectul său asupra prețurilor trebuie analizat în contextul întregii piețe, nu izolat.

Pentru Dumitru Chisăliță, întrebarea esențială este dacă actuala organizare a sectorului energetic valorifică suficient avantajele pe care România le are.

O piață funcțională nu ar trebui evaluată doar prin veniturile obținute de producători, ci și prin efectele asupra consumatorilor și asupra economiei.

România dispune de hidroenergie, energie nucleară, gaze naturale, cărbune, energie eoliană și solară.

Provocarea este să folosească eficient acest mix, să dezvolte capacități de producție și stocare și să reducă acele costuri care pot fi evitate.

Concluzia analizei lui Dumitru Chisăliță este că existența unor surse de energie ieftine nu garantează automat facturi mici.

Contează și modul în care sunt organizate companiile, felul în care funcționează piața și măsura în care avantajele producției se transmit către consumatori.

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Poate ai informații din comunitate și vrei să le împărtășești cu noi. Scrie un mesaj pe e-mail [email protected] sau WhatsApp 0752.060.007