Dacă Sibiul cunoaște, în ultimii ani, o dezvoltare economică fără precedent, această performanță se datorează și lor. Adică celor care au mediat și dezvoltat relații, pe parcursul a ani și ani de muncă, să aducă la Sibiu unele din cele mai impunătoare companii, care au oferit și oferă comunității mii de locuri de muncă.
Peste 290.000 mp transformați în proiecte industriale, 230.000.000 euro cifră de afaceri cumulată în noile locații ale companiilor pe care le-au dezvoltat în anii trecuți, peste 700.000 mp în portofoliu disponibili pentru dezvoltări viitoare pe raza județului Sibiu și crearea a peste 1.300 locuri de muncă în locațiile deja finalizate sunt cifrele din portofoliul Optimagrup. O societate care, prin perseverență, profesionalism și seriozitate, aduce investitori în Sibiu.
Despre cum reușesc să facă toate aceste lucruri, am discutat cu Viorel Helju, coproprietar Optimagrup.
”Sibiul este un oraș prea mic pentru a fi băgat în seamă de marii dezvoltatori din București sau din țară și prea mare pentru a fi neglijat complet”
Să lămurim un lucru… Cu ce te ocupi?
Sunt coproprietarul și managerul companiei Optimagrup Investment. Compania se ocupă preponderent cu atragerea și dezvoltarea de proiecte industriale, exclusiv în zona regiunii Sibiu. Chestiunea aceasta o facem de mai bine de 10 ani. Mai bine spus, de 12 ani. Și avem o continuitate extrem de plăcută, în sensul că toți clienții cu care am început la un moment dat o colaborare, au rămas clienții noștri până astăzi.
Dacă e să facem referire doar la proiectele efectuate, veți constata că sunt proiecte numărul 1, 2, 3, 4 ale aceleași companii peste ani, toate făcute și executate în aceeași echipă de început. Aceasta zice ̶̶ sau cred că ar trebui să zică ̶̶ destul de mult despre seriozitatea, profesionalismul și modul de a înțelege cel mai bine, de fapt, ce vrea un client, care devine prieten peste ani, evident. Noi nu vrem și nici n-am dorit vreodată să separăm chestiunile acestea.
Am avut clienți, puțini, de altfel, care au rămas doar clienți. Dar cu majoritatea oamenilor din companiile cu care noi am lucrat am devenit prieteni. Și aici nu mă refer doar la partea română, ci efectiv și la partea managerială din străinătate sau la proprietarii acestor companii.
Deconspiră-ne, te rog, câte ceva din strategia voastră de lucru. Care sunt atu-urile cu care îi convingi pe potențialii investitori? Cu Sibiul în sine, ca poziționare? Context economic, mediu prietenos?
Noi avem o regiune, efectiv, minunată aici. Mă simt fantastic! Și o zic aceasta din prisma celui care a fost plecat 10 ani din țară. Am locuit în Germania până în 2007, când am avut anul cultural în Sibiu. În 2007 am decis să mă întorc. Evident că m-am lovit de mentalitatea pe care eu n-o mai cunoșteam. Plecasem la 20 de ani, am revenit la 30, și n-am avut nicio experiență antreprenorială înainte în România. Am crezut că dacă aplic sistemul german ad literam în afacere, va funcționa. Nu a funcționat…
Am avut o serie de afaceri deschise în perioada 2007-2010, care au funcționat mai mult sau mai puțin, repet, pentru că nu cunoșteam mediul și nu m-am putut adapta acestui mediu de afaceri atât de bine și atât de repede, chiar dacă eram român și sibian. Nu mă simțeam confortabil în a funcționa în mediul economic din România. După câțiva ani, evident, am înțeles cum funcționează mecanismul și am activat 2-3 ani în segmentul real estate clasic. Adică am construit câteva clădiri, apartamente și case, dar apoi foarte-foarte repede ne-am dat seama că există un potențial masiv și pe partea economică industrială, pe care nu-l acoperă nimeni.
Sibiul este un oraș prea mic pentru a fi băgat în seamă de marii dezvoltatori din București sau din țară și prea mare pentru a fi neglijat complet. Deci eram în no man`s land din punctul acesta de vedere. Existau și atunci, există și astăzi o grămadă de arhitecți capabili, o grămadă de terenuri pe piață, o grămadă de urbaniști, o grămadă de constructori, dar nimeni nu a avut răbdarea să pună tot acest puzzle împreună, să creeze un produs ̶ și nu diferite produse ̶ , pe care apoi să-l ofere one face to the customer unui client din străinătate.
Se zice că Sibiu nu mai absoarbe, nu mai poate oferi foarte mult investitorilor străini. E un context care începe să creeze probleme în acest sens?
Sibiul a oferit și poate să ofere și pe mai departe destul de multe. Avem o bază stabilă pusă de marii investitori în anii `90: Continental, Marquardt ș.a.m.d. O bază, o fundație, dacă vrei, pe care s-a construit ani de zile un pipeline de angajați foarte valoroși.
În prezent, în județul Sibiu avem, cred, undeva la 60.000 de angajați în segmentul industrial. Preponderenți, din acești 60.000, extrem de mulți sunt în municipiul Sibiu. Ceilalți sunt împrăștiați disproporțional în restul județului. Asta înseamnă că din acest pipeline se poate crea oricând o nouă entitate. Iar o nouă companie, care ar vrea să înceapă o investiție în Sibiu de mâine, de la zero, va fi în măsură să găsească angajații necesari printr-o dinamică normală. Și da, mai avem potențial în Sibiu. Și, mai ales, mai avem potențial de calitate în Sibiu pentru a aduce anumite investiții.
Ce îi motivează pe clienții / partenerii voștri să vină la Sibiu?
Aici este chestiunea la care noi lucrăm intens, de foarte mult timp. Și anume: nu prea cunoaște nimeni Sibiul și regiunea noastră. Eu mă simt confortabil aici, știu foarte multe despre ea, că aici trăiesc. De exemplu, uite, trec des prin, cred că Kecskemét se numește orașul din Ungaria. Îmi vine în minte această localitate, pentru că îmi e în drum atunci când merg la Viena. Nu știu absolut nimic despre orașul acesta. S-ar putea să fie fantastic, s-ar putea să aibă o industrie deosebită, o cultură frumoasă și o populație deosebit de interesantă și capabilă tehnic. Nu cunosc absolut nimic despre acel oraș!
Cam așa ar trebui să vedem și noi imaginea noastră reflectată în străinătate. Și când spun aceasta nu mă refer la marile investiții strategice ale unor mari companii care vor să vină să investească, nu știu, 1.000.000.000 euro sau două, gen Dacia la Pitești sau cum este acum în Ungaria Build Your Dreams, compania aceea chineză celebră. Mă refer la companii mici și mijlocii și când zic asta, zic de companii între 10 și 200-300 de milioane de euro cifră de afaceri. Cam asta înseamnă companii mici și mijlocii în Europa. Ele nu prea cunosc nimic despre Sibiu, pentru că n-au nici aparatul prin care să facă studii de piață și n-au nici timpul necesar și bugetul necesar să facă lucrurile acestea.
Pe de altă parte, da, orașul pare teoretic capsulat și că nu mai are posibilitatea de a se dezvolta. Dar da, îți dau dreptate până în punctul în care spun dacă vrei să deschizi mâine o companie cu 2.000 de angajați pe inginerie, n-o să poți să faci aceasta. Dar dacă vrei să deschizi mâine o companie cu un target de, să spunem, 300-400 de angajați, în 5-6 ani îți garantez și-ți spun că vei reuși fără nicio îndoială. De ce? Pentru că odată avem acest pipeline de oameni capabili în județ, care sunt minim 60.000-70.000, din care se poate alege și mai avem două zone din care județul nostru și orașul atrage noi forțe de muncă.
Și anume: o dată vorbim de cei care încep să se întoarcă încet-încet din străinătate. Nu sunt mulți, dar încep să se întoarcă. Și apoi sunt cei care vin din județele limitrofe. Aici este un punct în care chiar mi-aș dori ca politicul românesc să facă mult mai mult. Pentru că este relativ simplu. Cred că avem în jur de 6 milioane de români plecați în străinătate. Din cei 6 milioane, eu cred că majoritatea sunt capabili de muncă. Adică nu vorbim de copii sau pensionari. Tot așa, dacă nu mai înșel, statisticile spun că noi avem un deficit în România de 600.000 de oameni care ar trebui să mai intre în câmpul muncii. Or asta înseamnă 10% din cei plecați în străinătate.
Ok, să presupunem că jumătate din ei sunt extrem de bine ancorați acolo, în Germania, în Italia, și nu se mai întorc. Să mai presupunem că încă un milion-două mai încearcă să găsească siguranța și un cămin acolo. Dar totuși mai rămâne o cantitate fantastică de potențialul uman care ar putea fi atras, dar nu doar cu măsuri individuale de către Cluj, Sibiu, Oradea ș.a.m.d., ci poate cu un program mai coerent al guvernului, prin care să îi convingă să vină înapoi acasă. Între timp, vorbim de salarii și aici de 1000-2000-3000 de euro, în funcție de ce poate să facă fiecare și, per ansamblu, coșul acesta de cumpărături sau cum se va numi el e totuși mai acceptabil decât în orice altă țară. Mai ales când pui în balanță tot ce înseamnă chirii, asigurări ș.a.m.d. Mă refer la cheltuielile vieții.
”Acea siguranță pe care o ai în Sibiu nu o vei regăsi niciodată în mare parte din Europa”
În țară crește numărul de persoane asiatice, de imigranți din Asia, în special, care sunt văzuți acum nu doar în zone industriale sau în zone de backoffice, ci chiar în interfața cu clientul. Ce părere ai despre acesta, despre faptul că se importă forță de muncă asiatică sau, mă rog, din alte zone decât cele ale Europei?
Aș putea spune că am o părere foarte bună despre faptul că se importă forță de muncă. Și noi n-ar trebui să avem nimic împotrivă, din moment ce avem numărul cel mai mare de oameni plecați din țară, fără să avem o problemă fizică clară, gen dictatură, război. Ar trebuie să fim extrem de toleranți din acest punct de vedere, pentru că și noi suntem peste tot în Europa. Și nu suntem doar și cei mai buni, că mai avem și partea de uscături ale pădurii pe acolo. Deci, din punctul acesta de vedere, ar trebui să fim toleranți, în primul rând.
Iar apoi, eu zic că dacă guvernul ar face un program coerent, să se creeze un sistem de siguranță, lucrurile ar sta puțin altfel. Ce se întâmplă, de fapt? Tu când schimbi o țară, chiar și un oraș, cauți siguranță. Nu cauți altceva, în primă fază, ci siguranță pentru tine, pentru familia ta, pentru copiii tăi. Dacă această siguranță este cât de cât oferită într-o formă legală și juridică, eu zic că ar funcționa. Deci eu zic că un program coerent ar putea aduce, nu zic milioane înapoi, dar ar fi de mare folos și câteva zeci de mii.
Nici Germania sau Franța sau Italia nu mai este ceea ce a fost acum 20 de ani. Din punct de vedere al siguranței, Europa suferă foarte mult în ultima perioadă. Sunt destul de des în Germania, de minim 4-5 ori pe an, și văd aceasta de la zi la zi. Acea siguranță pe care o ai în Sibiu, plecând pe jos din Parcul Sub Arini până în centru, nu o vei regăsi niciodată în mare parte din Europa. Niciodată! Poate mai sunt izolat zone foarte-foarte sigure, dar eu nu am același sentiment de siguranță în Stuttgart, unde am locuit 10 ani, pe care-l am în Sibiu. Și asta nu o zic doar eu, ci o zic toți partenerii noștri din ultimii 10 ani de zile care ajung aici. Sentimentul de siguranță îl simți, nu-l comunici.
Să revenim la partea economică și de vizibilitate a orașului. Ai spus că nu suntem cunoscuți în afară…
Da, dar aceasta nu înseamnă că e un lucru rău. Nu suntem cunoscuți, ca multe sute sau mii de alte orașe mici și medii din Europa. Și atunci intervine rolul, evident, al autorităților, dar și a companiilor de specialitate, cum este a mea, de a identifica potențiali clienți și de a-i convinge că România, și Sibiu, în particular, este locul potrivit pentru investiția lor viitoare. Noi trebuie să beneficiem sau să profităm acum de fenomenul acesta pe care eu îl numesc ”deglobalizare”. Nu cred că există cuvântul, dar hai să îl numim așa, pentru că a fost zeci de ani propagată chestiunea aceasta: ”Totul se poate face oriunde în lume”.
Ne-am dat seama acum că nici hârtia igienică la propriu nu o mai putem avea, dacă cumva se blochează circuitul acesta al mărfurilor. Partea militară și politică a complicat și mai mult situația și acum vrem să producem totul local. Când zic local, mă refer Europa în Europa, America în America, Asia în Asia. Există, clar, această intenție, de a produce cât mai mult local. Și se face deja lucrul acesta. Și atunci, pentru a elibera supapa aceasta de presiune, dacă vrei, și financiară, a companiilor vest-europene care produc la alte costuri, țări ca Europa de Est trebuie să profite foarte mult de această perioadă.
Cum procedezi, concret, în a atrage companiile să vină la Sibiu? Le identifici, le ofertezi? Vorbim totuși despre informații care nu sunt la îndemâna oricui.
Așa e, nu sunt informații la îndemâna oricui. Lucrurile vin după 10 ani de muncă susținută, continuă. Totul se face offline la noi. Și anume, din network-ul creat peste ani și peste ani, ajung la alte persoane interesante. Îți dau un exemplu. În 2022 am deschis o nouă fabrică a unei companii care exista deja în județul Sibiu. Iar la această ceremonie de deschidere, managerul elvețian m-a întrebat dacă pot să am o discuție cu un alt prieten de-al lui, din aceeași regiune, care căuta la momentul respectiv o alternativă la Elveția, care trebuia să fie Portugalia sau Ungaria. Evident că fără nicio îndoială i-am prezentat tot ce înseamnă Sibiul din punct de vedere al posibilităților industriale, economice, al manpower-ului, a părții culturale, pentru că toate vin la pachet. Și după nici șase luni de zile l-am convins să lase și Portugalia și Ungaria și astăzi compania este înființată în Șură Mică. A început în septembrie activitatea, are primii 30 de angajați și merge mai departe.
E un exemplu de a căuta, convinge și aduce în țară o companie.
”Avem un atu fantastic. Elementul surpriză”
După această etapă, ce faceți în continuare?
Absolut tot! Prima fază este aceasta de a ne cunoaște, de a prezenta România și Sibiul. Și pot să spun că avem un atu fantastic. Știi care? Elementul surpriză. Deci elementul surpriză n-a dispărut nici după 24 de ani. Toată lumea care vine în România și în Sibiu se așteaptă la complet altceva. Probabil că nu-i ajută nici mass-media din străinătate, care nu prea discută despre Capitala Culturală Sibiu 2007 sau despre ce oferă din punct cultural Sibiul sau România, ci prezintă prepoderent ce nenorociri fac prin străinătate unii concetățeni de-ai noștri.
Începe faza de autorizații…
Investiția nu vine extrem de repede, în primă fază. Eu prima dată trebuie să ascult exact ce-și doresc ei, clienții. Da, să vedem dacă ceea ce își doresc ei se potrivește, nu se potrivește pentru noi. Au un produs care se potrivește în Sibiu sau nu au un produs care se potrivește în Sibiu. Aceasta durează câteva întâlniri. După care, evident, urmează minim două, trei, patru întâlniri în Sibiu cu mai mulți reprezentanți ai companiei, CEO, manager, manager de logistică de producție ș.a.m.d., cu care de obicei facem un tur al proiectelor deja efectuate de către noi, în funcție de profilul fiecăruia. Avem mai multe proiecte finalizate pe mai multe domenii, și atunci încerc să le fac un tur pe profilul lor, să facă un schimb de experiență cu companiile care deja sunt aici de ani sau zeci de ani de zile și să le dea ei un feedback. Eu pot să zic că sunt de partea celor care încearcă să îi convingă să vină aici. Dar e extrem de important să le dea un feedback neutru cei care sunt deja aici și muncesc de ani de zile.
Feedback-ul acesta de obicei nici măcar nu vine doar de la companiile din Sibiu, ci repet, având o relație fantastică cu clienții și prietenii noștri, vin la cerere și de la managerii din străinătate sau chiar de la proprietarii acestor companii, cu care avem o relație extrem de strânsă. Și atunci avem întotdeauna ușa deschisă pentru cei care încearcă să găsească aici un mediu potrivit pentru afacerea lor. Aceasta ne scutește pe noi de extrem de foarte multă muncă de convinge.
Ce caută o companie când vine într-o țară străină este nu forță de muncă, în primul rând, nu doar forță de muncă extrem de calificată, nu impozite de 16%, ci caută în primul rând siguranță. Ce oferim noi este siguranța și garanția unui parcurs deja efectuat de foarte multe ori. Nu bâjbâim, nu ne întrebăm ce facem.
Faza următoare este aceea cu terenurile, cu autorizațiile și instituțiile. De vreo 10 ani de zile, încercăm să cumpărăm cât mai multe bucăți de teren, să le comasăm, să creăm o suprafață generoasă, să intrăm într-o procedură de PUZ în primărie, ani de zile, și la final să putem să-i oferim clientului industrial un proiect posibil să fie executat mâine și nu în 2 ani, 4 ani. Necesitatea lui de a investi într-o altă țară este astăzi, nu este în 2028. Și atunci de ce avem noi nevoie este un spirit de maratonist. Adică încep astăzi și termin în 2028 următorul proiect. Ce fac astăzi, am început în 2018, poate sau 2019. Și aceasta cred că ne ajută foarte mult, că am înțeles că nu putem să facem de pe azi pe mâine chestiunile acestea.
A fost, evident, o perioadă mai grea la început. Doar am investit până am trecut de prima fază și n-am cules niciun folos ani de zile. Dar acum suntem un fel de perpetum mobile, în care ne mișcăm într-o zonă în care întotdeauna putem pregăti un proiect relativ repede. Repet, fiind pornit cu mulți ani înainte. 90% din proiectele care noi le-am efectuat până astăzi sunt făcute pe terenurile noastre, în sensul că am putut oferi garanția produsului până la capăt. Pentru că există extrem de multe chestiuni complexe în teren. Terenul nu e o bucată de pământ, și are o grămadă de documente de proprietate, care trebuie să fie coerente.
Și de ce mai ai tu nevoie într-o relație cu un client, mai ales străin, este coerență. Nu pot să zic astăzi că e la stânga și mâine la dreapta. Nu pot să zic că pot să fac asta în două luni și eu să fac în 10 luni. Nu pot să zic absolut nimic ce nu ar sta în picioare până la capăt. Și aceasta am reușit în decursul tuturor acestor ani, ca ceea ce promitem la început, să putem și oferi până la capăt. De aici și feedback-ul acesta pozitiv .
Ca ritm al investițiilor din partea celor ce vin spre Sibiu, ce îmi poți spune? Se menține constant acest trend, s-a diminuat, e îngrijorător?
Repet, nu prea vine nimeni spre Sibiu dacă nu îl aduci aici. În al doilea rând, e foarte important și de apreciat faptul că toate companiile care sunt aici se dezvoltă în continuare în cascadă. Deci în primul rând cei care sunt aici se dezvoltă în continuu și aceasta e o dovadă că e un mediu propice.
Pe lângă aceasta, clar că este sănătos pentru economie să se sprijine pe mai multe picioare. Sibiul nu este un mediu potrivit pentru pixuri sau hârtie de toaletă; nu se potrivește. Suntem deja o regiune relativ scumpă ca și nivel de salarizare și atunci foarte potrivite sunt acele investiții ale unor companii care livrează produse cu valoare adaugată mare.
Mai este o chestiune care, să zic așa, îmi place, pentru că având clar o concurență între companii în a-și păstra angajații, există un respect deosebit pentru angajați, se oferă condiții foarte interesante de către fiecare companie în parte. Avem un partener, tare drag nouă, care oferă inclusiv masaj la locul de muncă; câte un sfert de oră pentru cei care sunt stresați, tot felul de petreceri, activități, bonusuri ș.a.m.d., ceea ce este un lucru bun. Deci de departe nu suntem o zonă în care se exploatează forța de muncă.
Spuneai că Sibiul nu se pretează pentru orice fel de investiții. Ce alte domenii de activitate își găsesc locul aici?
Din punctul meu de vedere, Sibiul și-a creionat o imagine, chiar dacă nu este extrem de vizibilă, de un centru dedicat industriei din domeniul electronic. Fie că sunt senzori, că sunt piese pentru industria medicală, că sunt piese pentru industria de apărare ș.a.m.d. Deci cred că acesta este segmentul pe care noi ar trebui să mergem mai departe. Nu putem deveni toți centre IT, cum este Clujul. Nici nu vrem, de altfel, că nu se potrivește cu segmentul nostru. Dar se vede oricum o preocupare și în domeniul universitar și de învățământ în direcția aceasta. Se încearcă să se creeze și noi posibilități de a oferi studenți care să se potrivească în domeniul economic din Sibiu.
Există o colaborare strânsă între mediul economic, cel puțin zona vest, și Universitatea sibiană.
”Probabil că un dezavantaj al Sibiului este numărul relativ redus de locuitori pe care îl avem”
Am vorbit de avantaje. Care sunt dificultățile sau dezavantajele Sibiului în relația cu un potențial investitor?
Probabil că un dezavantaj mare la care trebuie să mai lucrăm, în mod coerent, este numărul relativ redus de locuitori pe care îl avem. Sibiul are astăzi cred că ceva peste 160.000 de locuitori. Doar în Sibiu, ca municipiu. Plus cei la limită cu municipiul. Deci suntem poate la 200.000 și un pic. Suntem extrem-extrem de mici. Unde este puțină populație, poți să atragi și puțină sau este și puțină forță de muncă și atunci este destul de diluată chestiunea aceasta. Noi nu suntem niciun oraș mic, niciun oraș mare și atunci ar trebui să decidem în ce direcție vrem să mergem. Cu siguranță ne-am decis că vrem să mergem pe direcția mai mare, pentru că viitorul PUG al orașului creionează premisele pentru chestiunea aceasta. Și ar trebui să creăm posibilitatea ca orașul, în 10 ani de zile, să ajungă în mod natural la 250.000 de locuitori.
Și, evident, este extrem de important învățământul. Deci ce se întâmplă acum poate s-a dezvoltat extrem de mult pe umerii investitorilor privați și pe școlarizarea lor internă avută de 20 de ani. Evident că se văd roadele. Sibiul este un oraș prosper, în care avem o multitudine de companii de succes, suntem într-o direcție bună, nu? Acum trebuie să pună osul foarte-foarte puternic și partea de de învățământ, care este este primordială, pentru că ea dă tonul în ce direcții se va dezvolta orașul în perioada următoare.
Mie mi se pare că ritmul din ultimii ani de zile este extrem de alert față de ce a fost înainte, din toate punctele de vedere. Cel puțin în ceea ce privește zona Zona Vest, în care se regasesc și mare parte din proiectele noastre. Eu de ce sunt, să zic, optimist mai mult decât ai crede? Pentru că întotdeauna compar Sibiul cu ceea ce se întâmplă în străinătate, în Germania sau în Elveția, în care am exemple concrete. Cunosc oameni care investesc în aceleași domenii ca și mine, și procedurile acolo sunt de două-trei ori mai complexe și mai lungi ca și timp. Suntem departe de un mod ideal de a funcționa, dar credeți-mă că nu există acest ideal niciunde.
Mai știi firme care fac același lucru, în Sibiu?
Nu mai cunosc nicio companie similară. Cu siguranță în București există nenumărate. În Sibiu, personal, nu cunosc. În sine, ceea ce vindem noi sunt proiecte complete, coerente și ce propunem noi este să oferim încredere și nu terenuri și hale. Modul nostru de funcționare este extrem de clar și transparent și nu oferim niciodată nimic din ce nu și-ar dori cineva. Deci practic întotdeauna începem prin a spune: ”Îți oferim pachetul A, B, C sau D și tu ai ocazia să alegi ce dorești tu din ele. Doar să știi că noi îți putem oferi toate serviciile, așa cum am oferit firmelor A, B, C sau D din oraș, pe care deja le-am le-am finalizat și tu ești liber să iei din aceste pachete ce ți se potrivesc ție”. Până acuma absolut toți au ales, să zic așa, pachetul all inclusive, pentru că este mult, mult mai eficient.
”Secretul cred că e unul singur: continuitatea proiectelor”
Cum vezi tu relația cu autoritățile? Cât e de ușor să te miști prin hățișul acesta birocratic?
Hai să îți pun secretul. Ne-am lovit de același scepticism, ca toți ceilalți, în anii trecuți. Țin minte că am trimis un mail către Primărie, prin 2017, în care am explicat că o să facem proiectul X, cu atâtea locuri de muncă, proiectul Y, cu atâtea locuri de muncă… Dar apoi le-am și făcut. Am făcut proiectul numărul unu, cu atâtea locuri de muncă, apoi proiectul numărul doi…
Cum facem asta? Foarte simplu și transparent. Întotdeauna avem nevoie de sprijinul Primăriei Sibiu sau al Consiliului Județean, pentru că clientul străin vrea să se asigure că ești conectat la mediul politic, că nu sunt despărțite ramurile acestea. Mai ales în alte țări sunt extrem de importante aceste aspecte. Să cunoască sau să știe că au suportul administrației locale. Și atunci primul nostru drum ̶ sau printre primele noastre drumuri ̶, după câteva discuții inițiale, este în funcție de unde se dorește să se investească, și astfel au loc întâlniri la Consiliul Județean, ori la Primărie.
Și întotdeauna, când am avut o solicitare de audiență pentru un proiect, clar am fost primiți și susținuți. Dar secretul cred că e unul singur: seriozitatea și continuitatea proiectelor. Pentru că, în sine, sintagma ”dezvoltator imobiliar” este rău famată în România. O poți pune lângă alte cuvinte extrem de grele. Or, ca să ieșim din zona aceasta, trebuie să dovedim că facem lucrurile cum trebuie. De exemplu, dacă te duci pe strada Bruxelles, vei vedea că cel puțin 40% din tot bulevardul respectiv a fost construit de către noi și partenerii noștri, în urma proiectelor pe care le-am derulat.
Lucrați cu firme sibiene?
Da, lucrăm exclusiv cu firme sibiene. Iar în momentul în care, de exemplu, antreprenorul general al unei companii a decis să lucrăm cu un consorțiu italiano-spaniol, subantreprenorii au fost tot din Sibiu. Deci pot spune că toate investițiile pe care le-am făcut noi s-au realizat cu sprijinul și cu suportul firmelor din Sibiu.
. Din culisele dezvoltării Zonei Industriale Vest a Sibiului.){kind=link}