SRI a recrutat peste 1.000 de profesori într-un proiect de un milion de euro. Cum au fost instruiți să depisteze elevii radicalizați.

Peste 1.000 de profesori, inspectori școlari și consilieri din învățământul preuniversitar au fost instruiți de experți ai Serviciului Român de Informații (SRI) într-un program destinat prevenirii radicalizării și extremismului violent.

Cursurile au făcut parte dintr-un proiect finanțat cu aproape un milion de euro, în cadrul căruia cadrele didactice au fost pregătite inclusiv pentru identificarea unor comportamente considerate relevante pentru posibile procese de radicalizare.

Investigația Snoop.ro arată că amploarea programului este mai mare decât ar putea sugera numărul inițial de participanți.

La solicitările publicației, inspectoratele școlare din țară au indicat peste 500 de școli și licee în care lucrează persoane care au participat la primul proiect Previsio.

Programul ridică însă și o întrebare delicată: unde se termină prevenirea extremismului și unde începe supravegherea elevilor de către cadrele didactice?

Mai ales în condițiile în care unele inspectorate au indicat explicit că profesorii trebuie să colaboreze cu poliția și structurile de securitate sau chiar să raporteze către SRI.

Profesori instruiți de SRI să identifice semne ale radicalizării

SRI a derulat, în perioada iunie 2024 – iunie 2026, proiectul „Previsio-Prevenirea radicalizării și a extremismului violent în sistemul de învățământ preuniversitar”.

Programul a avut un buget de aproape un milion de euro. Cea mai mare parte a finanțării, 850.000 de euro, a provenit din fonduri europene alocate prin Programul Național de Securitate Internă 2021-2027, administrat de Ministerul Afacerilor Interne.

Alte 95.000 de euro au fost asigurate de la bugetul de stat.

Ministerul Educației și Ministerul Afacerilor Interne au fost parteneri în proiect. Din structurile MAI au fost instruiți 320 de angajați.

În ceea ce privește sistemul de educație, 1.180 de profesori, inspectori școlari și consilieri au participat la cursuri de două zile susținute față în față de experți SRI, organizate în mai multe hoteluri din țară.

Ulterior, participanții au continuat pregătirea prin exerciții desfășurate pe o platformă online dedicată proiectului.

Potrivit răspunsurilor transmise de inspectoratele școlare, cei mai mulți dintre participanți provin din mediul urban și predau în licee sau colegii.

Programul nu s-a limitat însă la învățământul secundar: au fost implicate inclusiv două grădinițe din județul Iași. Inspectoratul Școlar Județean Iași nu a explicat motivul includerii acestora în proiect.

Ce au învățat profesorii și când trebuie să anunțe autoritățile

Una dintre temele care ies în evidență în răspunsurile inspectoratelor este colaborarea cadrelor didactice cu autoritățile în cazul unor situații considerate suspecte.

Majoritatea inspectoratelor au transmis că profesorii vor informa poliția. Unele au descris mecanismul drept o „colaborare rapidă între școli, poliție și structurile de securitate”.

Alte răspunsuri au mers mai departe și au menționat în mod explicit raportarea către SRI.

Astfel, profesorii nu sunt pregătiți doar să recunoască anumite forme de radicalizare sau extremism violent, ci și să știe cum să reacționeze atunci când consideră că un elev prezintă un posibil risc.

Această abordare deschide însă o discuție despre impactul unui asemenea mecanism asupra relației dintre elevi și profesori.

Un cadru didactic care trebuie să observe comportamente, să identifice posibile semnale de alarmă și să sesizeze autoritățile poate ajunge să privească diferit un elev care este retras, izolat sau provine dintr-un anumit mediu cultural.

Un director de colegiu din Botoșani a povestit pentru Snoop ce s-a schimbat în propriul comportament după participarea la curs.

„Aveam un elev din Arabia Saudită, îmi amintesc că îl priveam cu mai multă atenție. Un copil de altfel fără nicio problemă. (…) Sunt mai atent și la copiii introvertiți”, spune, pentru Snoop, directorul.

Declarația arată una dintre posibilele consecințe ale unui astfel de program: informațiile dobândite în cadrul cursurilor pot modifica felul în care profesorii interpretează comportamentul elevilor, inclusiv în cazul unor copii care nu au manifestat în mod concret un comportament violent sau extremist.

Ancheta Snoop a identificat peste 500 de școli

Pentru a afla unde lucrează cadrele didactice care au participat la primul proiect Previsio și ce competențe au dobândit acestea, Snoop a transmis solicitări către toate inspectoratele școlare din țară.

În urma răspunsurilor, publicația a identificat peste 500 de școli și licee în care lucrează participanți la program.

Snoop a discutat, de asemenea, cu 23 de profesori, directori și consilieri școlari despre experiența lor și despre modul în care folosesc informațiile primite în cadrul proiectului.

Investigația a venit într-un moment în care autoritățile promovează deja Previsio 2, cea de-a doua etapă a proiectului, lansată în martie 2026.

Promovarea programului s-a intensificat după ce Snoop a început să solicite informații de la SRI și de la autorități despre rezultatele primei etape și despre modul în care au fost folosite competențele dobândite de cadrele didactice.

În acest context, problema nu mai este doar câți profesori au fost instruiți, ci și ce se întâmplă cu informațiile pe care aceștia le obțin despre elevi și în ce moment o suspiciune a unui profesor ajunge să fie transmisă către poliție sau către structurile de securitate.

Un oficial al Ministerului Educației, fost cursant al Academiei SRI

Proiectul a fost comunicat inspectoratelor școlare de Gigel Paraschiv, secretar de stat în Ministerul Educației.

Paraschiv a fost, în trecut, cursant al Academiei Naționale de Informații „Mihai Viteazul”, instituție aflată în cadrul SRI.

Legătura dintre Ministerul Educației, inspectoratele școlare și structurile de securitate este astfel una dintre componentele importante ale mecanismului prin care proiectul a ajuns în școli.

Pe hârtie, obiectivul Previsio este prevenirea radicalizării și a extremismului violent în rândul tinerilor.

În practică, însă, programul a dus la instruirea a peste o mie de cadre didactice pentru a recunoaște posibile semne de risc și pentru a colabora cu autoritățile.

Rămâne întrebarea esențială: cum poate fi construit un mecanism eficient de prevenire a extremismului fără ca profesorii să ajungă să privească elevii prin filtrul suspiciunii?

Iar odată cu extinderea programului prin Previsio 2, această întrebare devine cu atât mai importantă.

Investigația Snoop.ro poate fi citită aici.

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Poate ai informații din comunitate și vrei să le împărtășești cu noi. Scrie un mesaj pe e-mail [email protected] sau WhatsApp 0752.060.007