Replica „Am văzut pe TikTok” o auzim aproape zilnic, din partea copiilor, părinților și prietenilor. TikTok a devenit una dintre cele mai populare aplicații din toate timpurile, aici fiind locul unde filmulețele scurte și nelimitate sunt în largul lor.
Aplicația este o platformă de divertisment și se caracterizează prin crearea și partajarea de videoclipuri scurte, cu ritm foarte rapid. Potrivit ecommerce-platforms.com, în ianuarie 2022, TikTok a înregistrat peste 1 miliard de utilizatori activi lunar, iar astăzi se presupune că are peste 1,3 de utilizatori. În prezent, aplicația este disponibilă în 155 de țări, însă a fost interzisă în diferite locații din lume, cum ar fi India, unde se raportau 200 de milioane de utilizatori activi. Conform unui raport realizat de Statista, pe TikTok sunt vizionate aproximativ 167 de milioane de videoclipuri pe minut.
TikTok a fost cea mai descărcată aplicație non-gaming în 2021
62% dintre utilizatorii TikTok au vârsta cuprinsă între 10 și 29 de ani. Tot mai mulți copii își petrec timpul liber pe această platformă, iar neimplicarea părinților ar putea avea rezultate negative în viitor.
Maria Prescurea-Stoia este psiholog și ne-a vorbit despre această aplicație, dacă are sau nu efecte negative și cum pot părinții să negocieze cu copiii când vine vorba de timpul petrecut pe telefon.
„Abuzul de internet, jocuri, rețelele sociale, știm cu totii, este foarte comun zilelor noastre. La ora actuală, manualele de diagnostic statistic disponibile la noi nu cuprind acest diagnostic, însă, va fi introdus. În ediția ultimă (DSM 5), cea mai apropiată tulburare este ludomania, jocul patologic de noroc, care întrunește criterii asemănătoare comportamentelor problematice legate de consumul de internet / rețele sociale: nevoie tot mai mare de a accesa, disconfort la încercarea de a pune limite consumului, eforturi recurente de a stopa comportamentul, soldate cu insucces, accesarea rețelei fiind modul de a înlătura dispoziția negativă”, spune Maria.
Termenii și condițiile TikTok arată că un utilizator trebuie să aibă cel puțin 13 ani, iar anumite funcții sunt restricționate celor care au sub 18 ani. Totuși, copiii sunt prezenți peste tot în mediul online, iar pentru mulți restricțiile reprezintă un obstacol ușor de depășit: „Am avut client de 9 ani care petrecea peste 4-5 ore pe gadget-uri (accesând Youtube, TikTok, jocuri online), dar și clientă de 16 ani care avea un average time de Tiktok și Instagram pe zi de peste 6-7 ore, în contextul unei depresii mascate. Privind din această perspectivă, întrebările ar fi: Cât timp petrec pe platforme? Cu ce rămân? Care este nevoia reală pe care TikTok-ul sau altă rețea mi-o satisface? Așadar, remediul nu este unul simplu, în cazul în care s-a trecut către patologic. Puneți limite cu mult înainte de a ajunge acolo. Nu există o rețetă general valabilă, întrucât noi nu tratăm simptomul, ci cauza psihologică. Mă uit azi la durere, iau un analgezic, mă uit mâine la durere, mai iau un analgezic, însă apoi, sănătos ar fi să descopăr sursa durerii mele, nu să o ascund sub preșul analgezicelor”, transmite psihologul.
Riscurile la care sunt expuși consumatorii compulsivi de rețele se referă la:
– deconectarea de sine (mă conectez la viața altuia, a influencerului, dar identitatea, viața mea, prezentul meu unde sunt ?);
– scăderea toleranței la frustrare, individul nu poate sta pur și simplu în “aici și acumˮ;
– căutarea permanentă a recompensei imediate prin delicioasa dopamină pe care o secretă deschiderea iconiței rețelei, instant;
– falsa relaționare. Relaționarea înseamnă conectare, conectarea înseamnă intimidate. Însă este ea reală când în mână noi ținem un smartphone, nu ținem de mână o persoană în carne și oase?;
– trendurile periculoase pe care adolescenții și le insușesc;
– dezinformarea etc.
În momentul în care intri pe Tiktok fără un scop precis iar și iar, te desprinzi din a fi aici și acum, nu mai ai frâiele și intri pe un mod automat de funcționare, în care telecomanda nu mai este la tine. Dificultatea vine din tendințe, totul ne trimite către tehnologie, până și meniurile restaurantelor ne obligă să ne luăm telefonul în mână, căci nu se mai oferă meniu fizic.
Am întrebat-o pe Maria până la ce vârstă ar trebui ca părinții să își supravegheze copiii pe online. Dacă vârsta la care copiii încep să aibă acces la smartphone și la rețelele sociale este adecvată (cât mai târziu posibil), supravegherea poate fi din ce în ce mai puțin restrictivă.
Totuși, trebuie să privim și latura pozitivă: poate servi pentru informare (dintr- o sursă verificată), apoi poate oferi divertisment, desigur. Conținutul consumat și timpul petrecut pe orice rețea socială sunt cele care ne oferă un indiciu despre granița între beneficii și costuri. Un psihic sănătos va putea alege informația adecvată lui și nevoilor sale, va face diferențierea între ceea ce este promovat pe rețea și ceea ce se potrivește cu realitatea obiectivă sau cu realitatea sa internă.
