Un profesor de filosofie din Buzău a declarat că reglementările noii metodologii publicate la începutul lunii în Monitorul Oficial conduc la situații condamnate penal
Metodologia de predare a religiei în școli încalcă Legea Educației, o decizie a Curții Constituționale, două hotărâri ale Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, dar și Constituția României, susţine profesorul Emil Moise.
Profesorul de filosofie Emil Moise, cunoscut pentru victoria sa în instanță împotriva statului și a Bisericii Ortodoxe Române, susține că predarea religiei în școlile din România încalcă legea și Constituția.
Noua metodologie pentru disciplina Religie, publicată în Monitorul Oficial pe 9 ianuarie 2026, ar încălca Legea Educației, decizia Curții Constituționale din 2014 și hotărâri ale Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), susține dascălul.
Problema centrală semnalată de Moise este valabilitatea cererii depuse pentru religie. Conform metodologiei, odată depusă, cererea este considerată valabilă pe întreaga perioadă de școlarizare, fără a fi necesară reînnoirea anuală.
„Legea Educației nu prevede așa ceva, iar comisiile parlamentare au respins explicit această abordare”, susține profesorul.
De asemenea, metodologia discriminează elevii care aleg să nu participe la orele de religie.
Aceștia încheie anul școlar fără disciplina respectivă, ceea ce le scade media generală și îi poate dezavantaja în accesul la învățământul superior.
Moise amintește că CNCD a confirmat că această situație constituie o dublă discriminare: pentru că elevii au o medie mai mică și pentru că nu li se oferă o disciplină alternativă facultativă.
La Capitolului II, Art. 3, aliniatul 1 din Metodologia pentru predarea disciplinei Religie publicată în ianuarie anul acesta, se specifică următoarele: „Părinții/reprezentantul legal pentru elevul minor, respectiv elevii majori care doresc să-și exercite dreptul de a participa la ora de Religie își exprimă opțiunea în scris, într-o cerere adresată unității de învățământ, în care precizează și numele cultului solicitat”.
La alineatul 5, metodologia spune că „cererea depusă este valabilă pe toată perioada de școlarizare în învățământul preuniversitar sau până la schimbarea opțiunii”.
Practic, acest lucru înseamnă că un copil înscris la religie în clasa pregătitoare sau în orice alt an de studiu va rămâne înscris până la terminarea liceului.
Asta, în cazul în care părintele nu decide să-l retragă între timp.
„În Legea Educație, însă, cea revizuită în urma deciziei CCR din 2014, nu există această prevedere, cum că solicitarea, odată făcută, este valabilă până la finalizarea studiilor”, a precizat Emil Moise, care a explicat în detaliu cum stau, de fapt, lucrurile.
„În 2014, am convins Curtea Constituțională că religia trebuie studiată doar dacă părinții depun o cerere.
Până atunci, Legea Educației spunea tocmai invers: cine dorește să se retragă trebuie să solicite în scris acest lucru. Și iată cum decizia Curții a dus, în cele din urmă, la revizuirea legii.
Însă, înainte de adoptarea propriu-zisă a acestor noi reglementări, a avut loc o serie de dezbateri în Comisiile de învățământ din Camera Deputaților și Senat, la care am fost și eu invitat”, explică profesorul.
În cadrul acestor întâlniri, s-a discutat, printre altele, despre valabilitatea solicitărilor de înscriere, iar reprezentanții BOR au înaintat două propuneri.
Inițial, au lansat ideea ca cererea să fie valabilă pe întreaga perioadă de școlarizare a elevilor. Apoi, pentru că acest amendament a fost respins, au propus ca solicitarea părinților să fie făcută pe cicluri de învățământ.
Însă și de data aceasta comisiile au dat un răspuns negativ. „Pe de altă parte, eu am insistat atunci asupra faptului că aceste cereri trebuie depuse de părinți anual.
Am spus că interpretarea Legii Educației trebuie să se facă în spiritul deciziei CCR”.
Surpriza a venit odată cu publicarea în Monitorul Oficial a noii Legi a Educației, cu reglementările respective, lege care nu a ținut cont de niciun amendament, nici cel din partea Bisericii, nici cel susținut de Emil Moise.
În legea reglementată, aspectul valabilității cererilor fost dat uitării cu totul.
„Nu se specifica nimic în acest sens, deși discuții în comisiile de specialitate au fost multe. Practic, forma revizuită a ignorat cu desăvârșire acest aspect, specificând doar faptul că religia se face la cerere și atât”.
Profesorul atrage atenția și asupra riscului penal. Elevii care nu participă la religie sunt adesea obligați să stea în clasă fără activități dedicate, ceea ce, potrivit Codului penal, poate fi considerat obligare la participare la manifestări religioase, infracțiune pedepsită cu închisoarea.
În cazul elevilor de clasa pregătitoare, înscrierea prin bifarea unei căsuțe în cererea-tip este considerată insuficientă, legea cerând o cerere scrisă și semnată separat.
Moise subliniază că aceste probleme nu sunt accidentale, ci rezultatul unui sistem educațional politizat și tolerat ani de zile de Ministerul Educației.
„Ministerul este sursa discriminării și a încălcării legii și Constituției”, concluzionează profesorul, avertizând că drepturile elevilor continuă să fie ignorate într-un stat laic, în plin secol XXI.
SURSĂ FOTO: portalinvatamant.ro
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Poate ai informații din comunitate și vrei să le împărtășești cu noi. Scrie un mesaj pe e-mail [email protected] sau WhatsApp 0752.060.007
