Lucian Pahonțu răspunde acuzațiilor privind Revoluția și Mineriada: „Nu există nicio probă că am participat la represiune”.

Șeful Serviciului de Protecție și Pază, generalul Lucian Pahonțu, reacționează ferm la acuzațiile apărute în spațiul public privind presupusa sa implicare în reprimarea Revoluției din decembrie 1989 și în violențele din Piața Universității din iunie 1990.

Într-un punct de vedere transmis public, șeful SPP respinge acuzațiile și susține că acestea sunt „neadevărate și lipsite de fundament”.

Generalul afirmă că traseul său profesional poate fi verificat în documentele aflate în arhive și neagă că ar fi desfășurat activități de natură să încalce drepturile și libertățile fundamentale.

„Nu am desfășurat niciodată activități care să vizeze încălcarea sau îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale și care ar putea fi încadrate în categoria faptelor de «poliție politică»”, afirmă Lucian Pahonțu.

Ce spune Pahonțu despre zilele Revoluției

Generalul susține că, în decembrie 1989, era locotenent și conducea un pluton de transmisiuni din cadrul Trupelor de Securitate.

Potrivit acestuia, responsabilitățile sale erau strict legate de activitatea de transmisiuni.

Pahonțu afirmă că, în seara de 21 decembrie, unitatea sa a primit mai multe ordine de deplasare.

Militarii ar fi ajuns mai întâi la Casa Scânteii, apoi în zona restaurantului Cina și, ulterior, într-un dispozitiv de blocare pe strada 13 Decembrie, actuala stradă Ion Câmpineanu.

El susține că militarii aflați sub comanda sa nu aveau muniție asupra lor, aceasta fiind păstrată în lăzi sigilate, în camioanele unității.

Potrivit relatării sale, în cele aproximativ patru ore petrecute în dispozitiv, militarii nu și-au schimbat poziția și nu au intrat în contact direct cu revoluționarii.

În dimineața de 22 decembrie, Pahonțu spune că a primit ordin să permită manifestanților accesul în Piața Republicii, actuala Piață a Revoluției.

„Aceștia ne-au îmbrățișat și ne-au dat flori și mâncare”, susține șeful SPP.

Ulterior, militarii s-ar fi întors la unitate, unde, potrivit generalului, muniția a fost verificată și predată fără să fie constatată lipsa vreunui cartuș.

Ce spune despre evenimentele din 13-14 iunie 1990

Lucian Pahonțu respinge și orice implicare în violențele din București din 13 și 14 iunie 1990.

„În cele două zile, eu și militarii din subordinea mea nu am participat la evenimentele din București.

În intervalul respectiv, am rămas în cazarmă”, afirmă acesta.

Generalul susține că documentele din arhiva Jandarmeriei Române ar demonstra că el și militarii pe care îi conducea nu au părăsit cazarma până în 15 iunie.

În acea zi, afirmă Pahonțu, a primit ordin să participe cu 72 de militari la misiuni de menținere a ordinii publice în Piața Universității.

Îl invocă pe fostul procuror-șef al Parchetelor Militare

În încercarea de a-și susține poziția, șeful SPP face referire și la generalul Cătălin Ranco Pițu, fost procuror-șef al Secției Parchetelor Militare și unul dintre procurorii care au instrumentat dosarul Revoluției.

Potrivit declarației invocate de Pahonțu, acesta nu ar fi fost cercetat personal în cei peste 30 de ani de la evenimentele din 1989.

„Nu există nicio probă că Pahonțu a participat la represiune”, ar fi declarat Ranco Pițu, potrivit punctului de vedere transmis de șeful SPP.

Generalul susține că fostul procuror ar fi precizat, de asemenea, că nu există indicii privind participarea sa directă la comiterea unor infracțiuni.

Pahonțu mai afirmă că activitatea sa profesională a fost verificată în repetate rânduri de instituțiile abilitate, inclusiv înainte de numirea sa în funcția de director al SPP.

„Este imposibil ca faptele grave, de care sunt acuzat acum, să fi rămas nedescoperite și nesancționate, dacă ar fi existat”, afirmă generalul.

Pahonțu cere clarificarea acuzațiilor

În finalul mesajului său, Lucian Pahonțu spune că dorește ca toate acuzațiile să fie lămurite cât mai rapid.

El afirmă că și-a construit întreaga carieră în jurul unor principii precum „integritate, loialitate, respect și responsabilitate”.

Generalul conduce Serviciul de Protecție și Pază și susține că, în perioada mandatului său, instituția s-a modernizat și s-a integrat în structurile de cooperare euroatlantice, dezvoltând relații cu NATO, ONU, UE și serviciile omoloage din state partenere.

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Poate ai informații din comunitate și vrei să le împărtășești cu noi. Scrie un mesaj pe e-mail [email protected] sau WhatsApp 0752.060.007