Adevărul din spatele anticipatelor. Toni Neacșu explică de ce alegerile nu sunt imposibile și indică prima dată la care ar putea avea loc.

În timp ce scena politică este dominată de declarații contradictorii privind posibilitatea organizării alegerilor parlamentare anticipate, avocatul Toni Neacșu susține că una dintre cele mai vehiculate afirmații este greșită.

Deși România nu are o lege specială dedicată acestui tip de scrutin, Constituția și legislația electorală actuală permit organizarea anticipatelor, cu respectarea unor termene clare.

Potrivit fostului magistrat, dacă Parlamentul ar fi dizolvat în perioada următoare, prima dată la care, din punct de vedere legal, s-ar putea desfășura alegerile anticipate ar fi 22 noiembrie 2026.

„Sunt printre primii care, într-un anumit context juridic pe care îl analizam, am spus că nu există legislație specială pentru organizarea alegerilor anticipate în România.

În același timp însă nu am susținut că acestea nu pot avea loc doar din acest motiv. Cât timp Constituția însăși le prevede ele pot avea loc, tocmai de aceea și pot calcula prima zi în care ele, teoretic, ar putea avea loc (22 noiembrie 2026)”, a explicat Toni Neacșu.

Acesta afirmă că declarațiile făcute în spațiul public de liderul UDMR, Kelemen Hunor, transformă un argument juridic real într-o concluzie politică pe care o consideră eronată.

„Între timp Kelemen Hunor a făcut în mod public din argumentul inexistenței unei legislații speciale (real) un argument politic pentru rezolvarea blocajului politic în cadrul Parlamentului actual și a propovăduit imposibilitatea totală a organizării alegerilor anticipate (fals).”

Neacșu amintește că România a încercat să adopte o lege specială pentru anticipatele parlamentare în anul 2020, însă actul normativ a fost declarat neconstituțional și nu a mai intrat în vigoare.

În plus, Autoritatea Electorală Permanentă a atras atenția asupra dificultăților practice ale organizării unui astfel de scrutin și a solicitat adoptarea unei reglementări dedicate.

În opinia avocatului, în actualul context constituțional, o asemenea lege nu mai poate fi adoptată.

Regulile democratice impun ca modificările legislației electorale să fie făcute cu cel puțin un an înaintea alegerilor, iar un Guvern demis nu poate emite ordonanțe de urgență în acest sens.

Totodată, după dizolvarea Parlamentului, acesta își continuă activitatea doar pentru atribuțiile limitate prevăzute de Constituție și nu mai poate modifica legi organice.

În lipsa unei legi speciale, eventualele alegeri anticipate ar urma să fie organizate în baza Legii nr. 208/2015, cea care reglementează alegerile parlamentare la termen.

„Totuși, acest lucru nu înseamnă decât că eventuale alegeri anticipate vor avea loc potrivit legii obișnuite, cea care reglementează parlamentarele la termen (Legea 208/2015).

Aceasta nu înseamnă concret decât că nu avem cum organiza alegeri anticipate mai devreme de 90 de zile, termenul minim prevăzut de Legea 208/2015 (de aici data de 22 noiembrie 2026). Nicidecum că nu pot avea loc.”

Avocatul explică și modul în care prevederile Constituției și cele ale legislației electorale pot funcționa împreună.

„Constituția cere ca ele să aibă loc cel mai târziu în a 92-a zi de la dizolvarea Parlamentului (3 luni), iar Legea, dimpotrivă, nu mai devreme de 90 de zile de la data stabilirii alegerilor și întotdeauna duminică.

Cele două restricții se pot ușor armoniza.”

Cu toate acestea, concluzia lui Toni Neacșu este că, dincolo de posibilitatea juridică, scenariul anticipatelor rămâne puțin probabil.

„Rămân la aceeași idee, nu vom avea alegeri anticipate, acestea sunt folosite acum exclusiv ca argumente politice de presiune iar nu ca posibilitate practică.”

Ce spune Constituția

Articolul 89 din Constituția României stabilește că președintele poate dizolva Parlamentul numai după consultarea președinților celor două Camere și a liderilor grupurilor parlamentare, dacă Legislativul nu acordă votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și doar după respingerea a cel puțin două cereri de învestitură.

Legea fundamentală mai prevede că Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată într-un an și interzice dizolvarea în ultimele șase luni ale mandatului președintelui României, precum și în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgență.

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Poate ai informații din comunitate și vrei să le împărtășești cu noi. Scrie un mesaj pe e-mail [email protected] sau WhatsApp 0752.060.007