O anchetă de amploare a Parchetului General scoate la iveală un presupus mecanism prin care cetățeni străini fără legături reale cu România ar fi fost transformați, în acte, în descendenți ai unor români. Potrivit procurorilor, rețeaua ar fi folosit documente de stare civilă falsificate în Ucraina, sprijinul unor funcționari din Autoritatea Națională pentru Cetățenie (ANC) și ar fi perceput până la 15.000 de euro pentru obținerea și urgentarea cetățeniei române.
În referatul de arestare consultat de News.ro sunt menționate peste 900 de cereri de cetățenie care ar avea legătură cu activitatea grupării.
Ancheta este instrumentată de Secția de Urmărire Penală din cadrul Parchetului General. Procurorii descriu o rețea organizată pe mai multe niveluri: racolarea clienților, construirea unor legături de rudenie fictive, falsificarea documentelor în Ucraina, depunerea preferențială a dosarelor la ANC și intervenții pentru soluționarea rapidă a cererilor, relatează stiripesurse.ro.
Curtea de Apel București a dispus arestarea preventivă pentru 30 de zile a două dintre persoanele cercetate.
Cum ar fi funcționat „fabrica de cetățenie”
Mecanismul anchetat ar fi exploatat procedura prevăzută de articolul 11 din Legea cetățeniei române, care permite redobândirea cetățeniei de către foști cetățeni români și descendenții acestora, în condițiile legii.
Potrivit anchetatorilor, o parte dintre solicitanți nu aveau însă nicio legătură reală de rudenie cu România. Pentru aceștia, rețeaua ar fi creat filiații artificiale, prezentând în documente părinți sau bunici care s-ar fi născut în perioada interbelică în teritorii care au aparținut României.
Beneficiarii proveneau în special din Ucraina, Rusia și Republica Moldova, dar anchetatorii au documentat și cazul unui cetățean tunisian.
Unui cetățean tunisian i-ar fi fost inventați bunici născuți la Odesa
Pentru documentarea mecanismului, anchetatorii au folosit un colaborator cu identitate reală, M.A., cetățean tunisian, care a pretins că dorește să obțină cetățenia română, deși familia sa nu avea legături cu România.
Potrivit anchetei, rețeaua ar fi construit o istorie de familie fictivă. Documentele pregătite pentru dosar ar fi atestat în fals că bunicii acestuia s-ar fi născut în regiunea Odesa în anii 1928 și 1932.
Actele ar fi fost realizate de P.D., cunoscut sub numele de „Dima”, despre care procurorii susțin că se ocupa de falsificarea documentelor de stare civilă în Ucraina. Acesta ar fi furnizat certificate de naștere, căsătorie și deces folosite pentru susținerea poveștilor de familie create pentru solicitanți.
„Marina”, intermediarul care ar fi vândut dosare cu 5.000 de euro
În centrul presupusului mecanism s-ar fi aflat D.M., cunoscută sub numele de „Marina”, cetățean român și moldovean.
Potrivit procurorilor, aceasta ar fi racolat clienți, verificat documentele, organizat falsificarea actelor și menținut legătura cu persoane din cadrul ANC.
Ancheta indică existența unui adevărat „mercurial” al serviciilor: verificarea preliminară a dosarului ar fi costat 100 de euro, depunerea documentelor 500 de euro, iar programarea pentru jurământ 150 de euro.
Un dosar complet, cu documente de stare civilă falsificate și o filiație românească inventată, ar fi costat 5.000 de euro. Pentru urgentarea procedurii, prețul ar fi ajuns la 15.000 de euro.
Funcționari ANC, suspectați că ar fi introdus preferențial dosarele
Potrivit procurorilor, mecanismul nu ar fi putut funcționa fără sprijin din interiorul ANC.
S.V., consilier superior și registrator, este acuzată că ar fi primit și înregistrat preferențial dosarele intermediate de „Marina”, inclusiv atunci când erau incomplete sau conțineau indicii de fals.
Anchetatorii susțin că funcționara ar fi modificat programări, eliberat preferențial bonuri de ordine și acceptat depunerea unor dosare fără prezența fizică a solicitanților. Pentru fiecare dosar introdus în sistem, persoanele din interiorul instituției ar fi primit între 300 și 500 de euro.
În dosar apare și B.G.R., un alt consilier superior al ANC, despre care procurorii susțin că ar fi primit, verificat și înregistrat cererile intermediate de D.M., tratând superficial autenticitatea documentelor.
Ancheta menționează și implicarea unor avocați care ar fi asistat la depunerea cererilor și ar fi facilitat comunicarea dintre intermediari și funcționarii instituției.
Cum ar fi încercat intermediarii să evite camerele de supraveghere
Interceptările din dosar surprind discuții despre modul în care intermediarii ar fi trebuit să se comporte în sediul ANC pentru a nu atrage atenția.
Într-o conversație, S.V. o instruia pe D.M. să o contacteze din sala de depunere a documentelor și să simuleze completarea unei hârtii în apropierea ferestrei:
S.V.: „Ba da! Când vii, mă suni din sală, de la geam! Stăm la fereastră! Și te faci că completezi o hârtie! Da?”
D.M.: „Dar nu… acolo nu-s camere, nu?”
S.V.: „Nu, mă! Că stăm la geam! (…) Atunci vino până în ora nouă. Când vin paparudele astea.”
În alte discuții apare termenul „medicamente”, despre care anchetatorii suspectează că ar fi putut fi folosit drept cod pentru bani sau documente.
În urma perchezițiilor, în locuința fiicei funcționarei S.V. ar fi fost descoperită o pungă cu o sumă importantă de bani în euro.
Certificate de limba română pentru persoane care nu cunoșteau limba
Un alt nivel al presupusei fraude ar fi vizat cerința privind cunoașterea limbii române.
Potrivit anchetatorilor, solicitanților care nu cunoșteau limba le-ar fi fost furnizate certificate lingvistice falsificate. Ș.V., cercetată pentru trafic de influență, s-ar fi ocupat de procurarea acestora.
Prețul unui certificat ar fi variat între 600 și 1.000 de euro. Aceeași persoană ar fi susținut că poate interveni la conducerea ANC și garanta soluționarea rapidă a dosarelor.
15.000 de euro pentru urgentarea cetățeniei române
Pentru urgentarea dosarului cetățeanului tunisian folosit drept colaborator, Ș.V. ar fi solicitat 15.000 de euro și ar fi promis soluționarea până la sfârșitul anului 2026.
Femeia susținea că are influență asupra unei persoane numite „Claudia”, descrisă în discuțiile interceptate drept „șefa la tot” în cadrul ANC.
Afirmațiile privind presupusa influență asupra conducerii ANC fac parte din discuțiile interceptate de anchetatori. Procurorii urmează să stabilească dacă influența invocată era reală sau dacă numele era folosit pentru a convinge solicitantul să plătească.
Flagrant cu 7.500 de euro pe terasa unui restaurant din București
Operațiunea de prindere în flagrant a avut loc la 28 iulie 2026.
Ș.V. s-a întâlnit cu M.A. pe terasa unui restaurant din București pentru a primi prima parte din suma negociată. Colaboratorul i-a înmânat un plic cu 7.500 de euro, bani marcați și puși la dispoziție de anchetatori.
Potrivit procurorilor, femeia ar fi introdus plicul într-o geantă, moment în care procurorii și polițiștii au intervenit.
În paralel, anchetatorii au folosit un investigator sub acoperire, cu numele de cod „B.R.”, pentru documentarea relațiilor dintre intermediari, falsificatori și persoane din cadrul ANC.
Peste 900 de dosare de cetățenie, asociate activității grupării
Dimensiunea presupusului mecanism este indicată de numărul cererilor de acordare sau redobândire a cetățeniei asociate persoanelor cercetate.
În aproximativ 11 luni analizate de anchetatori, ar fi fost depuse peste 900 de dosare. Procurorii urmează să verifice fiecare cerere pentru a stabili dacă documentele sunt autentice, dacă beneficiarii îndeplineau condițiile legale și dacă cetățenia a fost obținută, în anumite cazuri, pe baza unor filiații inventate.
Dosarul penal nr. 2625/159/P/2025 descrie un circuit în care beneficiarul plătea intermediarul, falsificatorul construia o origine românească fictivă, documentele erau depuse la ANC, iar persoanele care pretindeau că au influență în instituție promiteau urgentarea soluționării.
Două dintre persoanele cercetate au fost arestate preventiv pentru 30 de zile, printr-o decizie a Curții de Apel București.
Acuzațiile formulate în cadrul anchetei nu echivalează cu o condamnare. Persoanele cercetate beneficiază de prezumția de nevinovăție, iar instanța urmează să stabilească, în condițiile legii, dacă acuzațiile sunt întemeiate.
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%.Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI
