Odată cu încălzirea vremii, medicii atrag atenția că primăvara nu aduce doar temperaturi mai plăcute și ieșiri în natură, ci și o creștere a riscului de infecții respiratorii, digestive și a îmbolnăvirilor provocate de căpușe.

De la viroze și pneumonii, până la boala Lyme sau toxiinfecții alimentare, numărul afecțiunilor specifice acestui sezon rămâne ridicat, mai ales în contextul schimbărilor bruște de temperatură.

Prof. Dr. Victoria Bîrluțiu, medic șef al Secției de Boli Infecțioase din cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Sibiu, explică ce pericole apar în această perioadă, care sunt simptomele ce nu trebuie ignorate și ce măsuri simple ne pot proteja sănătatea.

„În sezonul de primăvară pot persista infecțiile respiratorii, de la sinuzite și faringite până la pneumonii, mai ales din cauza variațiilor mari de temperatură și a umidității”, avertizează specialistul.

Pe lângă viroze, medicul atrage atenția și asupra creșterii numărului de mușcături de căpușă, un risc frecvent pentru persoanele care petrec timp în natură. Deși nu toate căpușele sunt purtătoare de agenți infecțioși, unele pot transmite boala Lyme sau alte infecții severe.

„Recomandarea este ca orice persoană mușcată de căpușă să se prezinte la medic pentru extragerea corectă și evaluarea riscului”, explică Prof. Dr. Victoria Bîrluțiu.

1. Ce infecții sunt mai frecvente în sezonul de primăvară?

În sezonul de primăvară, pot persista infecțiile respiratorii- de la cele banale, precum sinuzite, rinite, faringite, la laringite, traheobronșite sau pneumonii, mai ales legat de schimbările climaterice extreme- cald-rece, umiditate.

Sunt posibile mai multe episoade diareice, la copii mai ales produse de virusuri- rotavirus, adenovirus, enterovirusuri, sau toxiinfecții alimentare- se recomandă evitarea consumului de maioneză din ouă nepreparate termic, brânză din lapte nepasteurizat, alimente incorect depozitate.

Mai pot apărea cazuri de boli eruptive- varicelă de exemplu, infecții streptococice- scarlatină sau la adult erizipel, conjunctivite virale sau bacteriene.

Sigur, nu lipsesc infecțiile severe (sepsis), infecțiile urinare, meningitele virale sau bacteriene, hepatitele.

2.Cât de periculoase sunt căpușele și ce boli pot transmite?

Circulația căpușelor în sezon cald, nu mai reprezintă o noutate pentru populația din zona noastră. Vreau să punctez că nu toate căpușele transmit bacterii, virusuri, sau paraziți, responsabile de îmbolnăviri la om.

Maxim 5% dintre acestea au un bagaj infecțios, dar din păcate nu în toate cazurile, persoanele expuse accidental la mușcături de căpușă, identifică mușcătura- căpușa se poate desprinde înainte de a fi descoperită de persoana înțepată accidental.

Cea mai frecventă afecțiune asociată mușcăturii de căpușă, este boala Lyme, produsă de mai multe specii de Borrellia, dar căpușele transmit și alte tipuri de agență infecțioși precum virusul encefalitei de căpușă, Anaplasma, Erlichia, Babesia, Rickettsia, virusul Powassan etc.

3.Ce trebuie făcut imediat după o mușcătură de căpușă?

În primul rând se recomandă prezentarea la medic – la medicul de familie sau la Serviciul de Urgență, pentru extragerea corectă, completă a căpușei.

Medicul va decide profilaxia, care înseamnă o doză de antibiotic adecvat vârstei, comorbidităților pacientului, gravidității etc. cu un antibiotic eficient pentru Borrellia.

Recomandarea este de a observa zona pentru următoarele 30 zile, boala Lyme apărând după minim 2-3 zile, ca o zonă roșie, rotundă, în jurul mușcăturii, cu un diametru de aproximativ 3 cm și cu tendința la creștere în dimensiuni (așa-numitul eritem migrator).

Foarte rar, unele persoane pot avea febră, dureri musculare, cefalee ca manifestări ale borreliozei, pentru care este nevoie de un tratament antibiotic mai prelungit.

Boala Lyme, tratată corect, este vindecată, rămâne limitată la aceste manifestări, nu evoluează spre paralizii, afectare cardiacă sau a sistemului nervos, lucrurile de care se sperie populația cel mai frecvent.

4.Mai există riscuri legate de virozele respiratorii în această perioadă?

În această perioadă, nu mai sunt în circulație virusurile gripale în Emisfera Nordică, afecțiunile respiratorii fiind date de rhinovirusuri, virusul sincițial respirator, adenovirusuri, dar și de bacterii precum pneumococul, un streptococ cu afinitate pentru tractul respirator, responsabil mai ales de pneumonii, alți streptococi, stafilococi, hemofili sau de alte tipuri de bacterii atipice-Mycoplasma, Chlamydia, Legionella etc.

Persoanele cu afecțiuni cronice respiratorii, au un risc mai mare de a prezenta agravarea afecțiunilor preexistente, de aceea este nevoie de o atentă supraveghere medicală a acestora.

Și pentru că riscurile pot fi legate și de călătorii, recomand persoanelor care vor pleca în concedii, să se informeze din timp asupra riscurilor din zona turistică spre care se îndreaptă și să opteze pentru măsurile de prevenție specifice, recomandate de Organizația Mondială a Sănătății.

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Poate ai informații din comunitate și vrei să le împărtășești cu noi. Scrie un mesaj pe e-mail [email protected] sau WhatsApp 0752.060.007