Procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție au trimis în judecată doi medici într-un dosar care vizează peste 200 de presupuse fapte de abuz în serviciu. Potrivit anchetatorilor, unul dintre inculpați ar fi implantat timp de patru ani dispozitive cardiace extrase de la persoane decedate sau cu proveniență necunoscută, fără informarea pacienților și cu încălcarea legislației în vigoare.
Procurorii susțin că 185 de pacienți au primit dispozitive cardiace reutilizate
Potrivit rechizitoriului, un medic primar din cadrul Clinicii de Cardiologie a unui spital din Iași este acuzat de 185 de acte materiale de abuz în serviciu și de luare de mită. Un al doilea medic, cardiolog la un spital din Brașov, a fost trimis în judecată pentru complicitate la abuz în serviciu în 24 de acte materiale.
Anchetatorii susțin, potrivit Mediafax, că, în perioada aprilie 2018 – mai 2022, medicul din Iași ar fi implantat 185 de stimulatoare și defibrilatoare cardiace de unică folosință, extrase de la persoane decedate sau a căror proveniență nu putea fi stabilită.
Conform procurorilor, dispozitivele ar fi fost resterilizate și reutilizate, deși atât legislația, cât și instrucțiunile producătorilor interzic utilizarea lor după prima implantare.
Prejudiciu de peste 2 milioane de lei și pacienți expuși unor riscuri majore
Ancheta indică un prejudiciu estimat la 2.076.505,62 lei produs spitalului din Iași. Procurorii susțin că pacienților le-ar fi fost încălcat dreptul la informare și la servicii medicale conforme cu standardele legale, iar mai multe persoane s-au constituit părți civile în dosar.
În ceea ce îl privește pe medicul din Brașov, anchetatorii afirmă că acesta ar fi trimis de 24 de ori dispozitive medicale de unică folosință, expirate, nesterilizate sau cu proveniență necunoscută, pentru a fi implantate pacienților.
Unele intervenții medicale nu ar fi avut justificare clinică
Rechizitoriul arată că primul inculpat ar fi coordonat o rețea prin care obținea dispozitive cardiace, inclusiv unele extrase de la persoane decedate, fără acordul exprimat anterior de acestea sau al aparținătorilor.
Procurorii susțin că dispozitivele nu figurau în evidențele spitalului și nu existau documente privind proveniența, garanția sau procesul de sterilizare.
Totodată, anchetatorii afirmă că o parte dintre intervențiile medicale nu aveau indicație terapeutică, fiind recomandate pe baza unor diagnostice fictive sau după administrarea unor tratamente care provocau intenționat simptome specifice afecțiunilor cardiace.
În unele situații, defibrilatoarele ar fi fost implantate fără justificare clinică, ceea ce ar fi expus pacienții unor complicații grave și chiar riscului de deces.
Acuzații privind modificarea formularelor de consimțământ
Potrivit procurorilor, formularele de consimțământ informat ar fi fost completate ulterior semnării de către pacienți, prin introducerea unor mențiuni potrivit cărora aceștia și-ar fi exprimat acordul pentru implantarea unor dispozitive provenite de la persoane decedate.
Anchetatorii susțin că nici pacienții și nici familiile donatorilor nu ar fi fost informați despre proveniența dispozitivelor sau despre riscurile asociate procedurii.
Medicul principal, acuzat și de luare de mită
În același dosar, medicul primar este acuzat și de luare de mită. Procurorii susțin că, în noiembrie 2022, acesta ar fi primit suma de 100 de lei de la o pacientă consultată în cabinetul său din spital.
Procurorul de caz a solicitat menținerea măsurilor asigurătorii asupra bunurilor celor doi inculpați, iar dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Iași.
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție precizează că trimiterea în judecată reprezintă o etapă a procesului penal și nu înlătură prezumția de nevinovăție.
Reutilizarea stimulatoarelor și defibrilatoarelor cardiace în România: de ce este interzisă și ce arată datele din spitale
Implantarea stimulatoarelor cardiace și a defibrilatoarelor cardiace implantabile reprezintă una dintre cele mai eficiente soluții pentru pacienții care suferă de aritmii severe și insuficiență cardiacă, atunci când tratamentul medicamentos nu mai este suficient. Deși costurile acestor dispozitive sunt ridicate, datele furnizate de autoritățile din sănătate și de spitalele de profil arată că finanțarea actuală acoperă, în mare măsură, necesarul pacienților, fără a justifica reutilizarea lor.
Reutilizarea dispozitivelor cardiace este interzisă în România
Din iunie 2021, legislația din România interzice reutilizarea dispozitivelor medicale de unică folosință, inclusiv a stimulatoarelor cardiace și a defibrilatoarelor implantabile.
Subiectul a revenit în atenția publică după ancheta care îl vizează pe medicul cardiolog Dan Tesloianu, acuzat că ar fi implantat peste 230 de dispozitive cardiace prelevate inclusiv de la persoane decedate.
Deși reutilizarea acestor dispozitive a fost întâlnită în România imediat după anii 1990, specialiștii susțin că această practică nu mai poate fi justificată în prezent. Accesul la dispozitive noi este semnificativ mai bun, prețurile au scăzut, iar programele naționale de sănătate finanțează majoritatea implanturilor necesare.
De ce alte țări permit reutilizarea dispozitivelor cardiace
După apariția cazului de la Iași, una dintre cele mai frecvente întrebări a fost de ce reutilizarea dispozitivelor cardiace este permisă în unele state europene, dar interzisă în România.
În țări precum Franța sau Germania, anumite dispozitive recuperate sunt donate unor state cu resurse medicale limitate din Asia și Africa, unde accesul la astfel de tehnologii este redus din cauza costurilor ridicate.
Regulamentul european adoptat în 2017 nu obligă statele membre să permită reutilizarea acestor dispozitive. Fiecare țară poate decide propria politică, iar dacă legislația națională interzice reutilizarea, aceasta nu poate fi aplicată.
România a ales să interzică definitiv această practică începând cu anul 2021.
În ce condiții ar putea fi reutilizate dispozitivele
Specialiștii în cardiologie explică faptul că, din punct de vedere tehnic, reutilizarea unui stimulator cardiac sau a unui defibrilator implantabil nu este automat nesigură.
Pentru ca un astfel de dispozitiv să poată fi reutilizat ar trebui îndeplinite simultan mai multe condiții:
- sterilizare completă și certificată;
- existența a cel puțin două treimi din durata de viață a bateriei;
- verificarea funcționării dispozitivului;
- acordul aparținătorilor persoanei de la care a fost prelevat;
- consimțământ informat și explicit al pacientului care urmează să îl primească.
În România, însă, aceste aspecte au rămas doar la nivel teoretic, deoarece legea interzice reutilizarea acestor dispozitive.
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI
