Astăzi, au debutat, la Sibiu, manifestările militare dedicată împlinirii a cinci ani de la înființarea Comandamentului Corpului Multinațional de Sud-Est (HQ MNC-SE). Cu acest prilej, în semn de apreciere pentru serviciile militare aduse României și Alianței Nord Atlantice, HQ MNC-SE va primi Emblema de Onoare a Statului Major al Apărării, iar Grupul de Luptă al NATO de la Cincu va organiza o expoziție de tehnică militară.
În urmă cu câteva ore a avut loc prima manifestare din cadrul programului și anume inaugurarea „Sibiu Hall”, un spațiu special dedicat orașului Sibiu, în cadrul sediului central al comandamentului de pe Calea Dumbrăvii. Evenimentul a avut loc în prezența General-maior-ului Cristian-Daniel Dan, aflat la comanda Comandamentului Corpului Multinațional de Sud-Est NATO de la Sibiu, a primarului Sibiului Astrid Fodor, a președintelui Consiliului Județean Sibiu, Daniela Cîmpean, și prefectul Mircea Crețu. În plus, reprezentanții administrației locale au primit medalia de onoare din partea responsabililor Comandamentului NATO de la Sibiu.
Vernisaj și expoziție foto
În cadrul Sibiu Hall au fost vernisate două lucrări artistice, în speță fresca cu istoria Sibiului și expoziția foto. Fresca Sibiului cuprinde momente importante din istoria orașului, cum ar fi bătălia de la Șelimbăr din 1999 și bătălia Sibiului din primul război mondial, precum și trecutul săsesc al cetății medievale. Povestea momentelor definitorii ale Sibiului au fost prezentate de istoricul Adrian Scheianu, din cadrul comandamentului NATO de al Sibiu, iar curatorul expoziției foto și autor a fost fotograful Sebastian Marcovici.
Expoziția foto cuprinde 21 de fotografii cu Sibiului actual și al ultimelor decenii, în prim-plan apărând festivalurile emblematice ale orașului, precum FITS și Astra Film. În această seară, la Sala Thalia, va fi organizat un concert simfonic în onoarea acestei aniversări. Miercuri, de la ora 9, va avea loc ceremonia dedicată acestui moment important ce marchează prezența NATO la Sibiu. Pe lângă evenimentul festiv, programul ceremoniei include exerciții de tip „Drill Team” executate de un detașament al Brigăzii 30 Gardă ,,Mihai Viteazul”, acordarea onorului militar, parada drapelelor și intonarea imnurilor naționale ale țărilor contributoare la crearea și funcționarea HQ MNC-SE, conferirea de embleme și decorații, precum și discursurile oficialităților invitate la eveniment.
Ce s-a întâmplat în acești 5 ani
Inițiativa României de a constitui o capabilitate de comandă și control (C2) NATO de nivel corp de armată pe teritoriul național a fost dezvoltată în contextul procesului de adaptare a Structurii de Comandă a NATO (NCS) și al evoluțiilor din mediul de securitate internațional. În acest context, România a comunicat, în cadrul Summitului NATO de la Bruxelles din 11-12 iulie 2018, intenția de a înființa pe teritoriul național o capabilitate multinațională de comandă și control în domeniul terestru, integrată în structura de forțe a NATO.
Potrivit prevederilor Legii nr. 291/2007 privind desfășurarea de operațiuni ale forțelor armate străine pe teritoriul României, înființarea unui comandament militar internațional necesită aprobarea Parlamentului. Astfel, Comandamentul Corpului Multinațional de Sud-Est (HQ MNC-SE) a luat ființă pe teritoriul național prin Hotărârea nr. 8 din 18 iunie 2020, aprobată de Parlamentul României. HQ MNC-SE are statut de comandament militar internațional și se subordonează pe linie de comandă unui comandament aliat.
Povestea frescei din Sibiu Hall
„De-a lungul celor peste opt veacuri de existență Sibiul a jucat un rol important nu numai în istoria spațiului românesc dar chiar și a spațiului central și sud-est european. Dinamica vieții culturale și economice care adusese faima orașului, în evul mediu și în zorii epocii moderne, este dublată și de o bogată istorie militară, precum și de faptul că orașul a fost parte a unor evenimente istorice importante din trecut, subliniind, încă o dată, importanța sa strategică în desfășurarea unor mecanisme care au afectat cursul istoriei de pe aceste meleaguri. Din multele încleștări care s-au dat sub zidurile cetății două, care constituie momente cheie din istoria românilor, sunt ilustrate expresiv aici, printr-o compoziție realizată combinând tehnici moderne și clasice de execuție.
Pe fundal ni se dezvăluie cetatea Sibiului prezentată într-o dimensiune atemporală, remarcându-se sistemul de fortificații care a făcut Sibiul de necucerit, pentru ca în fața orașului să se desfășoare două scene de bătălie petrecute în apropierea zidurilor orașului
Partea din stânga îl are în prim-plan pe eroul național, Mihai Viteazul, în timpul bătăliei de la Șelimbăr, desfășurată în octombrie 1599, pe câmpia aflată în sudul orașului. Complicatul joc al Marilor Puteri europene de la sfârșitul secolului al XVI-lea îl făcuseră pe domnitorul Țării Românești să își asume o îndrăzneață politică de apărare a intereselor țării, principele român dovedindu-se un excelent strateg și curajos războinic, calități la care se adăuga abilitatea diplomatică.
Bătălia de la Șelimbăr
În acest context armata lui Mihai ajunge în apropierea Sibiului în octombrie 1599 pentru a se înfrunta cu armata cardinalului principe Andrei Bathory. Mihai avea în rândurile armatei sale pe curteni și elitele nobiliare din principatul de origine, moștenitori ai tradițiilor războinice medievale, dar și soldați profesioniști, trupele sale fiind înzestrate cu tehnică de luptă, cu nimic mai prejos decât armatele occidentale ale vremii, așa putând fi explicate și succesele repurtate pe câmpurile de luptă de până atunci.
La sfârșitul zilei Mihai obține o victorie totală în fața adversarului, la scurt timp acestuia fiindu-i deschise larg porțile cetății Sibiu. Aici Mihai a găsit aliați de încredere în mai marii orașului, care nu numai că au sprijinit financiar armata învingătorului, dar și militar, un contingent sibian participând la viitoarele campanii ale domnitorului.
Bătălia de la Șelimbăr are o importanță aparte în istoria românilor, ca urmare a succesului repurtat pe câmpul de luptă, domnitorului român i se deschide drumul spre Alba Iulia, capitala principatului Transilvaniei, un pas spre prima unire a românilor, completat anul următor, în 1600, atunci când Mihai ajuns în Moldova, își asumă și conducerea acestui principat.
Astfel pentru prima data cele trei state care formează România de astăzi, au un conducător de facto, care este îndreptățit să afirme că este,, din mila lui Dumnezeu, domn al Țării Românești, al Ardealului și a toată țara Moldovei.’’ Datorită împrejurărilor nevaforabile, însă, proiectul eroului de a-și păstra și consolida stăpânirea asupra celor trei țări române, nu a fost să fie de lungă durată, epopeea sa rămânând însă un reper luminos în istoria românilor.
Comanda forțelor Puterilor Centrale active, la Sibiu
Lupta pentru unirea teritoriilor locuite de români este continuată după aproximativ 300 de ani, când Sibiul se regăsește, din nou, legat de desfășurarea unor evenimente de maximă importanță. Astfel în partea dreapta a registrului avem evocată ultima bătălie a Sibiului. În 1916, de doi ani Europa era însângerată de un conflict așa cum nu se mai văzuse până atunci, Primul Război Mondial sau Marele Război, așa cum a rămas în memoria contemporanilor, confruntându-se două alianțe militare: Antanta și Puterile Centrale.
În vara anului amintit România decide să intre în luptă, alăturându-se Antantei, cu scopul precis de a alipi Transilvania, teritoriului național. Astfel în august 1916 Armata I Română, sub comanda generalului Ioan Culcer, alocă forțe importante pentru forțarea graniței, dinspre defileul Oltului, un obiectiv important fiind ocuparea Sibiului, unde trupele, conduse în teren de generalul Ioan Popovici, ajung în ultimele zile ale lunii august, ca urmare a unui șir de ciocniri încununate de succes cu trupele inamice.
La începutul lunii septembrie lupte violente sunt date în localitatea Șelimbăr, câmpul de luptă suprapunându-se, aproape, cu cel a bătăliei purtate cu trei veacuri în urmă de Mihai Viteazul. Era debutul primei faze a ce va fi cunoscut ca Bătălia Sibiului. Lupte grele au fost duse și în alte localități din jurul Sibiului, ale căror urme pot fi văzute și azi. Pe parcursul lunii septembrie trupe ale Puterilor Centrale călite în cei doi ani de război pe frontul de vest sunt aduse spre zona Sibiului pentru a se opune armatei române.
Comanda forțelor Puterilor Centrale active la Sibiu este preluată chiar de cel care fusese până în august 1916 șeful de stat major al armatei imperiale germane, dovadă a importanței cu care era tratată ofensiva românească în sudul Transilvaniei. La sfârșitul lunii septembrie, între zilele de 26 și 29, are loc principală fază a bătăliei Sibiului declanșată de o viguroasă contra-ofensivă a forțelor germane și austro-ungare care întâmpină o rezistență înverșunată din partea română.
În timpul sângeroaselor încleștări au fost aruncate în luptă trupe de șoc și de cavalerie, este folosită aviația militară și artileria de mare calibru, mitraliere și tranșeele, lupta dusă între sângeroase atacuri și contra-atacuri fiind dusă pe un front ce s-a întins pe cca 80 km în jurul Sibiului.
„Victoria Înaripată’’
Experiența acumulată în precedenții ani de război de către trupele de elită ale Puterilor Centrale aduse pe frontul românesc își spun cuvântul armată română pierzându-și pozițiile din jurul Sibiului, fiind nevoită să se retragă, evitând însă încercuirea și zădărnicind astfel planurile de anihilare ale armatei inamice, curajul și combativitatea ostașilor români fiind justificat apreciate de adversari, așa cum reiese din mărturii contemporane.
Se încheia în acest fel ultima dintre bătăliile purtate în apropierea Sibiului. Din suferința și tributul de sânge a militarilor români din primul an de participarea la Primul Război Mondial se vor naște victoriile din 1917 și în cele din urmă actul istoric din 1 decembrie 1918 care consfințește nașterea României Mari.
Despre lungul drum presărat cu sacrificii spre România Întregită și despre cei care și-au sacrificat viața, în timpul Primului Război Mondial, stă mărturie statuia care apare în mijlocul compoziției pe care o împarte în două registre ce ilustrează cele două importante bătălii. Este vorba despre un monument comemorativ impresionant, atât ca valoare artistică și ca dimensiuni și simbolistică, cunoscut drept „Victoria Înaripată’’, monument familiar celor mai mulți dintre sibieni, dar oarecum, pe nedrept, relativ uitat.
Planuri pentru realizarea unui monument care să evoce memoria celor căzuți în luptă, sunt făcute, la Sibiu, încă imediat după încheierea ultimelor ostilități importante la care participă armata română, în 1919. Gestul de recunoștință față de eroii căzuți în recent încheiata conflagrație mondială se impunea cu atât mai mult cu cât Sibiul devine un important reper pe harta militară a țării, păstrând o importantă garnizoana, dar și prin faptul că aici, prin decret regal, în 1920, se înființează, Școala Militară de Infanterie nr. 2, instituție de învățământ de elită pentru pregătirea viitorilor ofițeri.
Unul dintre cele mai valoroase monumente comemorative din țară
Chiar de aici vine inițiativa pentru ridicarea monumentului care să amintească generațiilor viitoare de sacrificiul celor căzuți în luptă pentru Întregirea Neamului, prin subscripție publică, chiar primul comandant al școlii, și veteran al Marelui Război, colonelul Christea Vasilescu fiind cel care demarează proiectul. Nu după mult timp, după colectarea fondurilor necesare, va începe procesul de implementare a proiectului, rezultatul fiind pe măsura așteptărilor.
Piedestalul este decorat cu basoreliefuri ce prezintă scene de luptă, simboluri militare și textul „Monumentul ofițerilor jertfiți pentru întregirea Neamului.’’ Soclul sprijină grupul statuar de o înălțime considerabilă, realizat din bronz, compus din două personaje: o femeie – simbolizând Patria victorioasă–cu mâna stângă ridicată în semn de omagiu adus eroilor țării și un militar îngenunchiat la picioarele personajului feminin, atins de gloanțele dușmanului.
Monumentul a fost inaugurat, în anul 1926, chiar în prezența regelui Ferdinand, și a altor oaspeți de seamă, pe lângă oficialitățile locale, din care amintim pe principele Nicolae, ministrul de Război, gen. Ludovic Mircescu, gen. C-tin Prezan, veteran al războiului și viitor mareșal al României, mitropolitul Ardealului, Nicolae Bălan, generalii Henri Cihoski și Nicolae Petala. La eveniment au fost prezenți și mii de locuitori de pe tot cuprinsul județului.
Sibiul își îmbogățea patrimoniul cu unul dintre cele mai valoroase monumente comemorative din țară, care sublinia, în același timp importanța și rolul jucat de oraș în desfășurarea evenimentelor recente. Personajul feminin care domină grupul statuar privește cu încredere, înainte, spre viitor peste scena de bătălie și peste, ne imaginăm, provocările secolului XX, până în contemporaneitatea începutului de mileniu III, unde Sibiu își păstrează și sporește dinamismul și importanța de pol de dezvoltare, centru cultural, universitar, militar, turistic, parte a unei Românii europene, parte importantă în concertul națiunilor moderne și democratice”, a prezentat istoricul Adrian Scheianu, NATO Sibiu.
Vrei mai multe informații, știri bune, reportaje și interviuri pe zi? Ne-ar ajuta foarte mult o recenzie de la tine. Intră AICI.
 .){kind=link}