Românii care ies la pensie ar putea începe să primească banii din Pilonul 2, în baza noilor reguli, abia din toamna lui 2027, estimează Cristian Pascu, noul președinte al Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR). Într-un interviu pentru Mediafax, acesta explică schimbările aduse de noua lege a plății pensiilor private, dar și de ce contribuțiile la Pilonul 2 ar trebui majorate.
În prezent, Pilonul 2 are aproximativ 8,5 milioane de conturi, dintre care circa 4,6 milioane sunt active. Activele fondurilor au crescut puternic în ultimii ani, iar contribuțiile lunare au depășit pentru prima dată 2 miliarde de lei, într-o lună obișnuită.
De la 1 ianuarie 2024, contribuția la Pilonul 2 este de 4,75% din venitul brut, însă nivelul este încă sub ținta de 6% stabilită inițial pentru sistem.
Când intră în vigoare noua lege a pensiilor private
Legea privind plata pensiilor private a fost promulgată la începutul lui 2026 și va intra în vigoare la 5 ianuarie 2027. Până atunci, Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) trebuie să finalizeze legislația secundară necesară funcționării fondurilor de plată.
Cristian Pascu spune că nu este realist ca primele plăți în baza noii legi să înceapă imediat după 5 ianuarie 2027.
„Nu poți să începi mai devreme”, explică președintele APAPR, care estimează că primul fond de plată ar putea fi autorizat, cel mai devreme, în septembrie-octombrie 2027.
Procedurile presupun, printre altele, autorizarea furnizorilor și a fondurilor de plată, alegerea auditorilor și depozitarilor și aprobarea documentației de către ASF.
Până la autorizarea primului fond de plată programată, se vor aplica regulile actuale.
Cum vor fi plătiți banii din Pilonul 2
Noua lege schimbă semnificativ modul în care participanții își vor putea încasa economiile.
La pensionare, participantul va putea solicita o plată unică de maximum 30% din activul acumulat. Restul banilor va fi plătit ulterior, în tranșe lunare, pe o perioadă de cel puțin opt ani.
Legea prevede și posibilitatea unei pensii viagere, plătită lunar și calculată actuarial, cee ace înseamnă o sumă este stabilită pe baza unor calcule matematice și statistice, folosind probabilități și estimări privind evenimente viitoare
În cazul decesului participantului, sumele rămase neîncasate vor reveni moștenitorilor, în condițiile prevăzute de lege.
Pentru activele care nu depășesc echivalentul a 12 indemnizații sociale pentru pensionari, plata poate fi efectuată integral, într-o singură tranșă.
Pascu declară că limita de 30% reprezintă un compromis rezonabil între nevoia de lichiditate a pensionarilor și scopul principal al Pilonului 2: asigurarea unui venit suplimentar pe perioada pensionării.
„Pilonul 2 este absolut necesar, dar trebuie creascută contribuția”
Președintele APAPR atrage atenția că pensia publică va asigura o parte tot mai mică din veniturile românilor.
În prezent, rata medie de înlocuire a venitului este estimată la aproximativ 47%. Potrivit calculelor invocate de Pascu, aceasta ar putea coborî la 30%-35% în următorii 15-20 de ani.
Diferența ar trebui acoperită prin Pilonul 2, Pilonul 3 și, în viitor, Pilonul 4, dar și prin economii și investiții personale.
„Pilonul 2 este absolut necesar, dar acolo trebuie creascută contribuția”, susține Cristian Pascu.
Potrivit APAPR, dacă procentul de 6% ar fi fost aplicat conform calendarului inițial, activele Pilonului 2 ar fi fost astăzi cu aproximativ 37% mai mari. La nivelul activelor de la sfârșitul lunii iulie 2026, diferența ar fi însemnat circa 17,4 miliarde de euro.
APAPR vrea revenirea contribuției la 6%
Creșterea contribuției la Pilonul 2 este unul dintre principalele obiective ale noului Consiliu Director al APAPR.
Pascu spune că majorarea ar putea fi făcută gradual, cu câte 0,5 puncte procentuale anual, astfel încât România să ajungă la nivelul de 6%.
În opinia sa, 2027 nu pare un an realist pentru majorare, având în vedere situația economică și bugetară. Discuțiile ar putea fi reluate mai intens în 2028, cu un calendar de creștere până în 2030.
Pilonul 3 și Pilonul 4, următoarea miză
APAPR susține și dezvoltarea pensiilor facultative și ocupaționale. Pilonul 3 are deja aproximativ 1,1 milioane de participanți și active de circa 9 miliarde de lei.
Pascu consideră că angajatorii pot avea un rol esențial în dezvoltarea acestor sisteme. În locul unor beneficii salariale punctuale, companiile ar putea contribui la pensiile private ale angajaților.
În cazul Pilonului 4, pensiile ocupaționale pot deveni și un instrument de retenție a angajaților, prin mecanisme precum perioada de „vesting”, adică perioada în care trebuie să lucrezi într-o companie, astfel încât contribuțiile plătite de angajator într-un plan de pensii privat să devină definitiv ale tale.
„Eu aș încuraja companiile care au de la 4.000, 5.000 de angajați în sus să-și facă un fond de pensii ocupaționale”, spune președintele APAPR.
Pentru companiile mai mici, contribuțiile la Pilonul 3 ar putea reprezenta o alternativă mai simplă.
APAPR cere facilități fiscale mai mari
O altă prioritate este majorarea plafonului de deductibilitate pentru pensiile private. În prezent, limita este de 400 de euro pe an.
Pascu consideră că o sumă fixă nu mai reflectă diferențele dintre veniturile angajaților și propune ca deductibilitatea să fie raportată la salariu, de exemplu la valoarea unui salariu brut lunar.
Președintele APAPR susține și eliminarea impozitării dividendelor în cazul fondurilor de pensii, astfel încât câștigurile să rămână în fonduri și să contribuie la creșterea economiilor participanților.
Digitalizarea Pilonului 2, o altă prioritate
APAPR urmărește și digitalizarea relației dintre fondurile de pensii, Casa Națională de Pensii Publice și Direcția Generală de Evidență a Persoanelor.
Scopul este ca procesul de la pensionare până la plata pensiei private să poată fi automatizat. În prezent, o parte importantă a procedurilor se desfășoară manual, inclusiv schimbul și actualizarea unor date despre participanți.
Asociația vrea și o comunicare mai eficientă cu persoanele repartizate automat la Pilonul 2, astfel încât acestea să afle la ce fond participă și ce sume au acumulat.
„Sunt optimist în privința viitorului pensiilor private”
Cristian Pascu spune că este optimist în ceea ce privește evoluția sistemului, dar avertizează că pensia publică nu va putea susține singură nivelul de trai al viitorilor pensionari.
Scăderea natalității, îmbătrânirea populației și schimbările demografice pun presiune pe Pilonul 1.
În acest context, consideră necesară o strategie națională, prin care populația să fie încurajată să economisească suplimentar pentru pensie.
„Pilonul 1 de pensie nu mai poate face față pe viitor”, afirmă Pascu, care pledează pentru creșterea contribuției la Pilonul 2 și pentru stimularea fiscală a Pilonului 3 și Pilonului 4.
Dacă estimarea APAPR se confirmă, primele plăți realizate în baza noii legi a pensiilor private ar putea apărea în septembrie-octombrie 2027, în scenariul optimist. Până la autorizarea primului fond de plată, se vor aplica regulile actuale.
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI
