Franța, Italia și Spania se confruntă cu tensiuni sociale tot mai puternice, alimentate de costul ridicat al vieții, salariile insuficiente și dificultățile de acces la locuințe. Politologul Catherine De Vries avertizează că nemulțumirea populației ar putea fi îndreptată inclusiv împotriva Uniunii Europene, dacă instituțiile comunitare nu reușesc să demonstreze că apartenența la blocul european aduce avantaje concrete cetățenilor.

Europa traversează o perioadă de presiune socială și politică, în care problemele economice cotidiene se intersectează cu disputele electorale și cu negocierile dificile dintre guverne.

Protestele din mai multe state membre arată că o parte a populației este tot mai nemulțumită de felul în care autoritățile gestionează problemele legate de nivelul de trai.

Într-o analiză publicată luni de The Guardian, politologul olandez Catherine De Vries atrage atenția că această frustrare riscă să se extindă de la guvernele naționale la instituțiile Uniunii Europene.

Potrivit acesteia, Bruxellesul trebuie să arate mai clar ce beneficii obțin cetățenii din cooperarea europeană, în caz contrar existând riscul ca nemulțumirile sociale să alimenteze opoziția față de proiectul comunitar.

Proteste și tensiuni sociale în marile state europene

În Franța, manifestațiile organizate sâmbătă au atras sute de mii de participanți, potrivit informațiilor prezentate în materialul citat.

Confruntările din Paris au determinat intervenția forțelor de ordine, iar autoritățile au raportat aproximativ o mie de rețineri.

În timpul incidentelor au fost folosite gaze lacrimogene și artificii.

În Italia, sindicatele au anunțat o grevă generală pentru 30 octombrie, sub sloganul „Jos armele, sus salariile”, prin care protestatarii își exprimă nemulțumirea față de prioritățile economice și sociale ale autorităților.

Și în Spania, dificultățile economice și problema locuințelor continuă să alimenteze tensiunile.

Manifestațiile din orașe precum Madrid se înscriu într-un context mai larg de nemulțumire față de costurile tot mai mari ale vieții și față de capacitatea instituțiilor de a răspunde nevoilor populației.

Printre principalele probleme invocate se numără chiriile greu de suportat, veniturile care nu țin pasul cu cheltuielile, scumpirile și dificultățile din sistemul educațional.

Aceste nemulțumiri au devenit teme importante ale dezbaterii publice și influențează tot mai mult agenda politică.

Alegerile pot amplifica tensiunile politice

Nemulțumirea socială se reflectă și în confruntările dintre partidele politice, în condițiile în care mai multe state europene se pregătesc pentru scrutinuri importante.

În Spania, potrivit calendarului electoral prezentat în materialul citat, alegerile anticipate sunt programate pentru 29 noiembrie.

Convocarea scrutinului a venit după ce Parlamentul a respins măsurile guvernamentale privind locuințele, susținute de premierul Pedro Sánchez. Împotriva acestora s-au pronunțat PP, Vox și Junts.

În același timp, protestele legate de criza locuințelor au căpătat amploare după evacuarea unei femei în vârstă de 87 de ani din Madrid, un caz care a readus în atenție vulnerabilitatea persoanelor afectate de costurile locative.

Franța se pregătește, la rândul său, pentru alegerile prezidențiale din aprilie, în timp ce până la sfârșitul anului 2027 sunt prevăzute alte confruntări electorale în Polonia, Italia și în mai multe state europene mai mici.

În acest context, partidele eurosceptice ar putea încerca să transforme nemulțumirile economice în argumente împotriva actualului model de integrare europeană.

De ce susține politologul că Europa are nevoie de Uniunea Europeană

În analiza sa, Catherine De Vries subliniază că dimensiunea economică și demografică a blocului comunitar oferă statelor membre o putere de negociere pe care, acționând separat, ar avea dificultăți să o exercite.

„Dacă UE n-ar exista, europenii ar avea toate motivele s-o inventeze”, scrie politologul.

Uniunea Europeană reunește 27 de state și aproximativ 450 de milioane de locuitori, având o economie estimată la aproape 19.000 de miliarde de euro.

Dimensiunea pieței comune oferă statelor membre o influență considerabilă în comerțul internațional și în relațiile economice globale.

Diferențele de scară devin evidente atunci când economiile naționale sunt comparate cu marile puteri mondiale.

Germania, cea mai mare economie a Uniunii, are aproximativ 84 de milioane de locuitori, însă dimensiunea economiei sale este mult mai redusă decât cea a Statelor Unite.

Totodată, numeroase state membre au populații relativ mici, ceea ce limitează capacitatea lor de a acționa individual la nivel global.

Proiectul european a traversat în ultimii ani provocări majore, de la retragerea Marii Britanii până la pandemia de COVID-19 și criza energetică.

În pofida previziunilor privind o eventuală destrămare, Uniunea a continuat să funcționeze și să negocieze soluții comune.

De Vries consideră că sistemul decizional bazat pe negocieri între state și pe compromisuri dificile poate încetini procesul politic, dar îngreunează și concentrarea puterii în mâinile unei singure forțe.

Bugetul european de aproape 2.000 de miliarde de euro, un nou test pentru statele membre

Una dintre cele mai importante provocări pentru Bruxelles este negocierea bugetului multianual al Uniunii pentru perioada 2028-2034, estimat la aproape 2.000 de miliarde de euro.

Statele membre sunt de acord asupra necesității unor investiții suplimentare pentru consolidarea apărării și creșterea competitivității economice.

Disputa apare însă atunci când vine vorba despre sursele din care vor fi finanțate aceste obiective.

Franța susține introducerea unor noi taxe la nivel european, însă propunerea întâmpină rezistență din partea altor guverne.

În cadrul summitului din 15 și 16 octombrie, președintele francez Emmanuel Macron a cerut accelerarea negocierilor și încheierea unui acord până la Crăciun.
Liderul de la Paris a avertizat că, din ianuarie, contextul politic ar putea face compromisul mult mai dificil.

Cancelarul german Friedrich Merz a recunoscut, la rândul său, că diferențele dintre pozițiile statelor membre rămân considerabile.

Miza nu este doar una contabilă. Modul în care va fi împărțit bugetul va influența finanțarea unor domenii esențiale, de la securitate și infrastructură până la dezvoltare economică și competitivitate.

Marine Le Pen vrea o altă arhitectură europeană

Presiunile asupra Uniunii vin și din partea forțelor politice care doresc schimbarea modului în care funcționează instituțiile comunitare.

Marine Le Pen, una dintre principalele figuri ale extremei drepte franceze, nu mai promovează ieșirea Franței din zona euro sau un referendum similar celui care a precedat Brexitul.

În schimb, susține transformarea Uniunii într-o „Europă a națiunilor”, cu un rol redus pentru instituțiile supranaționale.

Printre propunerile sale se numără diminuarea contribuției financiare a Franței la bugetul comunitar.

Le Pen a cerut, de asemenea, amânarea unui acord bugetar european până după alegerile prezidențiale franceze.

O asemenea abordare ar putea complica negocierile dintre statele membre, în special într-un moment în care Uniunea încearcă să găsească resurse pentru priorități comune și să răspundă presiunilor economice și de securitate.

Ce riscă Uniunea dacă nu răspunde problemelor cetățenilor

Calendarul european din perioada următoare este încărcat: greva generală anunțată în Italia, alegerile anticipate din Spania și negocierile privind viitorul buget comunitar se desfășoară într-un climat politic tensionat.

Pentru Catherine De Vries, principala provocare este ca Uniunea să demonstreze că poate oferi statelor membre mai multă capacitate de acțiune în domenii precum energia, comerțul, migrația și apărarea.

Această idee este descrisă prin conceptul de „suveranitate efectivă”: capacitatea de a influența decizii importante, care depășesc posibilitățile unui singur stat.

Totuși, acordurile încheiate între lideri nu sunt suficiente pentru a recâștiga încrederea populației.

Cetățenii evaluează instituțiile și prin prisma problemelor concrete cu care se confruntă: accesul la o locuință, puterea de cumpărare, calitatea serviciilor publice și posibilitatea de a influența deciziile care le afectează viața.

În lipsa unor rezultate vizibile, nemulțumirile față de guverne ar putea alimenta și mai mult opoziția față de Uniunea Europeană.

Pentru Bruxelles, provocarea este să transforme avantajele economice și politice ale cooperării europene în beneficii pe care oamenii să le simtă în viața de zi cu zi.

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Poate ai informații din comunitate și vrei să le împărtășești cu noi. Scrie un mesaj pe e-mail [email protected] sau WhatsApp 0752.060.007