Magistrați dau în judecată statul pentru că nu au fost puși șefi în birourile electorale. Cer milioane de lei despăgubiri.
Mai mulți magistrați au deschis acțiuni în instanță împotriva statului român după ce nu au mai fost desemnați președinți sau locțiitori ai birourilor electorale de circumscripție în cadrul alegerilor din 2024 și 2025.
Aceștia solicită despăgubiri consistente, susținând că au fost lipsiți de veniturile pe care le-ar fi încasat dacă ar fi ocupat aceste funcții.
Potrivit informațiilor prezentate de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), reclamanții cer plata indemnizației aferente activității din birourile electorale, estimată la aproximativ 30.000 de lei de persoană pentru o campanie electorală.
În plus, solicită acordarea unei diurne de 2% pe zi din indemnizația brută lunară, dobânzi penalizatoare, actualizarea sumelor cu rata inflației și decontarea cheltuielilor de judecată.
Până în prezent, situația din instanțe este împărțită. În 24 de dosare soluționate în primă instanță a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a AEP, în timp ce în alte cinci cauze instanțele au apreciat că instituția poate fi parte în proces.
Un dosar este suspendat, iar un altul este judecat pe fond la Înalta Curte de Casație și Justiție.
Președintele AEP, Adrian Țuțuianu, a explicat cum s-a ajuns la aceste litigii.
„Reclamanții (…) au contestat hotărârile Biroului Electoral Central prin care au fost desființate birouri electorale de circumscripție în mai multe județe – vorbim aici de campaniile din 2024-2025 – și s-a dispus prin hotărâre de Birou Electoral Central reluarea operațiunii de desemnare a președinților și locțiitorilor acestor birouri electorale.
La reluarea procedurii de desemnare, persoanele respective nu au mai fost nominalizate. Și, ca urmare, au înțeles că trebuie să dea în judecată statul român“, a declarat Adrian Țuțuianu.
Potrivit acestuia, în procese au fost chemate în judecată mai multe instituții, inclusiv AEP, Ministerul Finanțelor, Ministerul Afacerilor Interne, Guvernul, prefecți și alte autorități, reclamanții susținând că acestea ar avea responsabilități în cauză.
Șeful AEP a precizat că valoarea totală a pretențiilor financiare este una semnificativă și poate continua să crească odată cu acumularea dobânzilor.
„Totalul sumelor solicitate – este un calcul provizoriu, pentru că timpul trece și eventuale dobânzi accesorii curg – este de 5,5 milioane de lei“, a afirmat Adrian Țuțuianu.
Acesta a subliniat că, în ceea ce privește Autoritatea Electorală Permanentă, Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că instituția nu are calitate procesuală pasivă în aceste litigii.
„Partea bună pentru AEP este că Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat că nu avem calitate procesuală pasivă în aceste cauze.
Patru dosare aflate în fond sunt în curs de soluționare, sunt în faza de administrare a probelor și două dosare soluționate inițial în defavoarea AEP, câștigate ulterior în recurs.
Faptul că AEP a invocat o excepție și a fost admisă nu înseamnă că n-ar putea răspunde statul român. Știți foarte bine, statul român răspunde prin Ministerul Finanțelor.
Vom vedea care va fi finalul acestor procese“, a mai declarat președintele AEP.
În contextul acestor litigii, Adrian Țuțuianu a anunțat că a solicitat o întâlnire cu reprezentanții Consiliului Superior al Magistraturii, apreciind că este nevoie de o clarificare legislativă pentru a evita apariția unor situații similare la viitoarele scrutinuri electorale.
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Poate ai informații din comunitate și vrei să le împărtășești cu noi. Scrie un mesaj pe e-mail [email protected] sau WhatsApp 0752.060.007
