Scandal de proporții după concertul Theo Rose! Copiii în uniforme de pionieri au stârnit acuzații de propagandă comunistă. Anghel Damian a reacționat vehement.
Un moment inclus în spectacolul susținut de Theo Rose la Sala Palatului a devenit subiectul unei controverse aprinse, după ce pe internet au apărut imagini cu mai mulți copii îmbrăcați în uniforme de pionieri, cântând celebra melodie „Noi în anul 2000”.
Secvența a provocat reacții puternice, iar criticile au venit inclusiv din partea unei reprezentante a Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS), care a pus sub semnul întrebării mesajul transmis prin această punere în scenă.
De cealaltă parte, Anghel Damian, soțul artistei și regizorul spectacolului, a respins categoric interpretarea potrivit căreia producția ar fi glorificat comunismul.
Acesta susține că imaginile distribuite în mediul online surprind doar câteva secunde dintr-un moment mult mai amplu, al cărui mesaj era, în realitate, unul anticomunist.
Reprezentantă CNSAS, reacție dură după imaginile cu micii pionieri de pe scena Theo Rose
Controversa a pornit după ce Germina Nagâț, cercetătoare științifică și membră a Colegiului CNSAS, a publicat pe Facebook o înregistrare din concertul organizat pe 12 noiembrie, în cadrul producției „Acorduri Ample”.
Aceasta a atras atenția asupra uniformelor purtate de copiii care au urcat pe scenă și a explicat că, în perioada regimului comunist, statutul de pionier nu reprezenta o opțiune personală pentru elevi.
Apartenența la organizația de pionieri era obligatorie pentru copiii cu vârste între 7 și 14 ani, iar ulterior urma înscrierea în Uniunea Tineretului Comunist.
Din perspectiva cercetătoarei, readucerea acestor simboluri într-un spectacol de divertisment nu poate fi privită exclusiv prin prisma unei alegeri estetice.
Germina Nagâț a amintit că uniforma și cravata roșie făceau parte dintr-un sistem de educare și îndoctrinare impus de partid, în care copiii nu aveau libertatea de a refuza participarea.
Mesajul său a vizat inclusiv alegerea de a implica minori într-un asemenea moment artistic.
Reprezentanta CNSAS s-a întrebat dacă părinții sau adulții responsabili au înțeles semnificația istorică a costumelor și dacă au fost de acord cu asocierea copiilor cu simbolurile organizației comuniste.
„Libertatea de exprimare nu poate justifica propaganda în favoarea dictaturii”
Cercetătoarea a anticipat și argumentele celor care ar putea susține că momentul intră sub protecția libertății artistice și a libertății de exprimare.
În opinia sa, aceste drepturi nu pot fi invocate pentru a legitima mesaje care ar putea relativiza abuzurile unui regim totalitar.
Nagâț a subliniat că perioada comunistă trebuie analizată ținând cont de încălcările drepturilor fundamentale și de experiențele celor care au trăit sub dictatură.
Critica sa a fost una categorică, cercetătoarea considerând că simbolurile regimului nu ar trebui prezentate într-o manieră care să le îndulcească semnificația istorică.
Ea a făcut referire și la memoria generației care a purtat efectiv uniforma de pionier, atrăgând atenția că experiențele personale ale celor care au cunoscut dictatura nu pot fi ignorate atunci când sunt readuse în scenă asemenea imagini.
Anghel Damian îi ia apărarea lui Theo Rose: „Un manifest anticomunist”
După apariția criticilor, Anghel Damian a intervenit public și a oferit propria explicație asupra secvenței care a provocat scandalul.
Regizorul consideră că interpretarea imaginilor distribuite pe rețelele sociale este greșită și că spectacolul a fost judecat pe baza unui fragment izolat, fără prezentarea contextului artistic și istoric.
Mai mult, acesta susține că „Acorduri Ample” reprezintă unul dintre cele mai puternice manifeste anticomuniste asumate în ultimii ani de un artist mainstream din România.
Potrivit explicațiilor oferite de soțul lui Theo Rose, momentul cu micii pionieri nu era conceput ca o celebrare a trecutului comunist.
Dimpotrivă, întreaga secvență urmărea să transmită ideea eliberării de dictatură.
Anghel Damian a explicat că, în timp ce copiii apăreau pe scenă în uniformele specifice organizației de pionieri, în spatele lor erau proiectate imagini de la Revoluția din 1989 și mesaje despre victimele comunismului.
În aceeași secvență, personajul care îl reprezenta pe Nicolae Ceaușescu era escortat, iar copiii aruncau simbolurile comuniste.
Regizorul insistă că aceste elemente schimbă radical sensul momentului și că eliminarea lor din înregistrările devenite virale a condus la o interpretare contrară intenției artistice.
Prin urmare, în viziunea sa, scena nu glorifica regimul comunist, ci ilustra sfârșitul acestuia și desprinderea de simbolurile sale.
Nici publicul nu a avut o reacție unanimă. Opinii radical diferite după spectacol
Disputa nu s-a limitat la schimbul de replici dintre Germina Nagâț și Anghel Damian. Mai multe persoane publice au intervenit în dezbatere, iar opiniile au fost împărțite.
Jurnalista și traducătoarea Liana Alexandru, care a asistat la spectacol, a respins interpretarea critică a momentului.
Aceasta a considerat că secvența a fost prezentată într-o manieră care îi denaturează mesajul și a descris producția drept un omagiu adus rezistenței împotriva comunismului.
O poziție mult mai dură a avut politologul Vladimir Tismăneanu, care a criticat implicarea copiilor în această reprezentare scenică.
Acesta a atras atenția asupra riscului ca minorii să fie transformați în instrumente ale unui mesaj pe care nu îl înțeleg pe deplin.
În opinia sa, copiii ar putea ajunge să realizeze abia peste ani semnificația istorică a costumelor și a rolului pe care l-au avut în spectacol.
O altă reacție a venit din partea Ligiei Cremene, care a explicat că piesa „Noi în anul 2000” are o încărcătură emoțională aparte pentru persoanele care au copilărit în perioada comunistă.
Deși melodia poate fi percepută astăzi drept un cântec vesel și nostalgic, pentru cei care au trăit acele vremuri ea poate readuce în memorie o realitate mult mai complicată, aflată în contrast cu imaginea aparent inocentă a copilăriei de atunci.
Aceasta a atras atenția și asupra alegerii Sălii Palatului ca spațiu pentru o asemenea reprezentare, având în vedere legătura istorică a clădirii cu marile congrese ale Partidului Comunist.
Ce a urmărit, de fapt, spectacolul „Acorduri Ample”
Producția în care a fost inclus momentul controversat a fost organizată de Musicals.ro și a avut ca punct de plecare muzica românească din perioada anilor 1950-1980.
Conceptul artistic și-a propus să readucă în atenția publicului melodii care au traversat generații și care au făcut parte din viața de zi cu zi a românilor, fiind ascultate la radio, la televizor, în curțile caselor sau în cadrul serbărilor și evenimentelor publice.
Organizatorii au prezentat spectacolul drept o incursiune muzicală în trecut, cu accent pe valoarea emoțională a cântecelor și pe felul în care acestea au reușit să apropie oamenii într-o perioadă în care libertatea de exprimare era limitată.
Potrivit descrierii oficiale, producția nu și-a propus să glorifice epoca în care au apărut aceste melodii, ci să readucă în atenție muzica unei generații și poveștile ascunse în spatele ei.
Tocmai această delimitare dintre recuperarea patrimoniului muzical și reprezentarea simbolurilor unei dictaturi a devenit însă punctul central al scandalului.
În timp ce unii consideră că scena trebuie înțeleasă în ansamblul ei, ca o condamnare artistică a comunismului, alții susțin că folosirea uniformelor de pionieri și implicarea copiilor ridică probleme serioase de sensibilitate istorică și responsabilitate.
Știri despre Theo Rose
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Poate ai informații din comunitate și vrei să le împărtășești cu noi. Scrie un mesaj pe e-mail [email protected] sau WhatsApp 0752.060.007





