„Nu contează câți aleși PSD pleacă. Important este să plece Fritz”-miza politică uriașă din spatele Legii ANI.

Peste o sută de aleși locali ar putea fi afectați de noua legislație privind integritatea, potrivit unei estimări publicate de jurnalistul Liviu Popescu.

Iar printre ei se află zeci de aleși ai PSD, partidul care a susținut controversatul amendament ce poate duce la încetarea unor mandate pentru persoane aflate încă în perioada de interdicție prevăzută de lege.

În calculul prezentat de jurnalist apar 40 de aleși PSD-11 primari și 29 de consilieri locali.

Sunt urmați de 27 de aleși PNL, 18 de la UDMR, cinci independenți, șase de la AUR și doi de la USR. Pe listă mai apar aleși de la PUSL, PRM, SOS și POT.

În total, calculul ajunge la aproximativ 100 de mandate care ar putea fi afectate.

Dar tocmai cifra din dreptul PSD ridică întrebarea politică esențială: de ce ar susține un partid o modificare legislativă care îi poate costa propriile mandate?

Liviu Popescu formulează răspunsul într-o postare devenită relevantă pentru disputa din jurul legii:

„În concluzie. Nu contează câți aleși PSD (40!!!) vor fi demiși dacă trebuie să scapi de primarul Timișoarei”.

Postarea jurnalistului Liviu Popescu

„În acest moment potrivit legii ANI își vor pierde mandatele, odată cu promulgarea, în jur de 100 de aleși locali:

*amendamentul AUR – PSD.

11 primari PSD si 29 consilieri PSD

7 primari PNL si 20 de consilieri PNL

5 primari UDMR si 13 consilieri

3 primari independenți si 2 consilieri independenți

1 primar AUR si 5 consilieri AUR

1 primar USR si 1 consilier USR.

2 consilieri PUSL, 1 PRM, 1 SOS, 1 POT.

În concluzie. Nu contează câți aleși PSD (40!!!) vor fi demiși dacă trebuie să scapi de primarul Timișoarei”, a scris jurnalistul Liviu Popescu pe Facebook.

Cazul care a declanșat scandalul

Dominic Fritz, primarul Timișoarei și președintele USR, a pierdut definitiv procesul cu Agenția Națională de Integritate.

În 2024, ANI a stabilit că Fritz s-a aflat în conflict de interese administrativ.

Instituția a susținut că, în 2020, după ce devenise primar, Fritz a aprobat un referat privind modificarea unui PUZ, într-o situație în care persoana care îl împrumutase în campania electorală cu 25.000 de lei era implicată în documentația urbanistică.

Fritz a contestat raportul ANI în instanță. Curtea de Apel Timișoara a menținut însă raportul Agenției, iar, pe 18 iunie 2026, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins recursul edilului.

Decizia a rămas definitivă.

De aici începe miza actualei Legi ANI.

Amendamentul adoptat în procesul legislativ prevede că persoanele în cazul cărora incompatibilitatea sau conflictul de interese a fost constatat definitiv și pentru care perioada de interdicție de trei ani nu s-a încheiat își pierd de drept funcția, demnitatea sau mandatul la 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii.

Fritz este unul dintre cazurile vizate de această prevedere.

De ce este numit „amendamentul Fritz”

Pentru că, deși textul este formulat general și nu îl nominalizează pe primarul Timișoarei, efectul său politic cel mai vizibil îl privește chiar pe Dominic Fritz.

USR a acuzat în repetate rânduri PSD și AUR că au construit modificarea legislativă pentru a-i încheia mandatul.

PSD și susținătorii amendamentului au respins această interpretare și au susținut că regula trebuie să se aplice tuturor persoanelor aflate în situații similare.

Aici apare însă paradoxul politic: dacă regula îi lovește pe toți, îi lovește și pe aleșii PSD.

Potrivit calculului prezentat de Liviu Poescu, 40 dintre cei aproximativ 100 de aleși locali care ar putea fi afectați sunt de la PSD: 11 primari și 29 de consilieri.

Astfel, disputa capătă o dimensiune aparte. Dacă PSD acceptă riscul ca zeci dintre propriii aleși să își piardă mandatele, adversarii partidului pot argumenta că sacrificiul are un obiectiv politic mai important: îndepărtarea lui Dominic Fritz de la conducerea Timișoarei.

Aceasta este însă o interpretare politică, nu o concluzie juridică stabilită de CCR.

CCR a validat amendamentul

Curtea Constituțională a declarat constituțional amendamentul care prevede încetarea mandatului în aceste situații.

Decizia vine după ce prevederea a fost contestată tocmai pe motiv că ar produce consecințe asupra unor situații juridice anterioare.

Prin urmare, disputa nu mai este doar despre cazul Fritz.

Este despre întrebarea dacă o sancțiune nouă poate produce efecte asupra unor situații de integritate constatate definitiv înainte de intrarea în vigoare a noii legi și, mai ales, despre cât de mare este prețul politic pe care partidele sunt dispuse să îl plătească pentru aplicarea ei.

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Poate ai informații din comunitate și vrei să le împărtășești cu noi. Scrie un mesaj pe e-mail [email protected] sau WhatsApp 0752.060.007