Crăciunul este o perioadă magică, plină de tradiții și obiceiuri, iar în diverse regiuni din România, superstițiile adaugă o notă aparte sărbătorilor.
În Ardeal, tradițiile de Crăciun își începeau desfășurarea încă de la Sfântul Nicolae (6 decembrie). Din seara de 5 decembrie, fetele se adunau în grup și frământau plăcinte, pregătindu-le pentru a fi unse cu ou în ziua următoare. La ora 9 seara, flăcăii își făceau intrarea și începeau petrecerea, potrivit educarpatia.com.
În aceeași zonă, exista și obiceiul ca în noaptea de Crăciun, tinerii să arunce boabe de porumb strigând cu entuziasm: „Rod în cucuruzi!”.
Tot în Ardeal, în această perioadă, comunitatea formează „butea junilor,” alegând gazda care va găzdui acest obicei pe durata sărbătorilor. Cu o săptămână înainte de Crăciun, feciorii din sat aduc gazdei diverse bucate, care vor constitui masa ospățului de Crăciun. Butea Junilor devine astfel, un eveniment care aduce comunitatea mai aproape și păstrează vie tradiția colindatului și a ospățului în perioada sărbătorilor
În Moldova, în noaptea de Ajun, există o superstiție care spune că nimic nu ar trebui aruncat din casă pentru a asigura un an roditor și plin de belșug.
În regiunea Banat, tradiția spune că în noaptea de Ajun, oamenii nu au voie să stingă focul din casele lor. Acest gest este considerat un simbol al speranței pentru un an plin de lumină.
În dimineața de Crăciun, tradiția spune că ar trebui să ne spălăm cu apă curată în care am pus o monedă de argint. Se crede că această practică aduce purificare și sănătate pentru tot anul, asemenea argintului care rămâne strălucitor.
