fbpx
Acum citesti:
Un deceniu de depresie: 431 de sinucideri în Sibiu
Intreg articolul 9 minute de lectura

Un deceniu de depresie: 431 de sinucideri în Sibiu

Interviu dr. Cristina Oroian

Conform Organizației Mondiale a Sănătății, comportamentul suicidar este o problemă majoră de sănătate publică. Peste 800.000 de persoane se sinucid anual în întreaga lume, la fiecare 40 de secunde o persoană punându-și capăt zilelor. În România, rata suicidului este de aproximativ 10,5 la 100.000 de persoane pe an, una din cinci persoane care suferă de depresie ajungând să se sinucidă. Cum putem recunoaște semnele care pot anticipa un asemenea gest și cum pot fi ajutate persoanele cu risc suicidar  ne spune dr. Cristina Oroian, medic specialist psihiatru la Spitalul de Psihiatrie „Dr. Gheorghe Preda” Sibiu.

Potrivit statisticilor, aproximativ 20% dintre persoanele care sunt afectate de depresie recurg la sinucidere. Care sunt cele mai frecvente simptome care împing persoana bolnavă către acest gest?

 În depresie, tentativele de suicid sunt cele mai grave, deoarece de cele mai multe ori se finalizează tragic. Asta pentru că în depresiile severe există o dorință puternică de a termina cu viața, planul suicidar este bine pus la punct – persoana interesându-se care sunt cele mai letale metode de suicid, își plănuiește atent acțiunea având grijă să nu fie găsită la timp și salvată, ascunde celorlalți intenția suicidară. Astfel că e dificil să anticipăm suicidul. Cei care recurg la astfel de gesturi văd suicidul  ca ultimă soluție pentru problemele acumulate, probleme care îi copleșesc, iar ideile de devalorizare a propriei persoane, lipsa sensului propriei existențe, acel sentiment de trăire penibilă, sentimentul că eșuează orice ar face, sunt cel mai adesea acompaniate de idei suicidare recurente și meditații pe tema morții.

Există anumite semne la care atât individul afectat de depresie să fie atent și să ceară ajutorul la timp, cât și cei din jurul său să le poată recunoaște pentru a-l ajuta înainte de a fi prea târziu?

Pentru a putea preveni suicidul, trebuie să fim atenți și să recunoaștem comportamentul suicidar din a cărui categorie fac parte: ideația suicidară (care reprezintă gânduri referitoare la autolezare, intenție suicidară dar fără un plan concret și fără trecere la act), gestul suicidar (se referă la circumstanțele în care un comportament suicidar este deschis, pe față, dar este considerat mai degrabă ca o încercare de comunicare a situației stresante decât o adevărată intenție de a muri),  planul suicidar (adică existența unui plan de a acționa în sens suicidar), tentativa suicidară (tentativa nefinalizată de a se sinucide) și parasuicidul (o aparentă tentativă de suicid în care obiectivul nu este moartea). Se consideră că 34% din cei cu idei suicidare, trec în stadiul de planificare a unei tentative de suicid, iar 72% din cei care au planificat o tentativă de suicid, comit actul suicidal nefatal, iar trecerea de la intenție la plan se face treptat prin travaliu meditativ suicidar. Individul își planifică cum,când și unde comite suicidul.

Cum pot fi recunoscute simptomele depresiei?

Printre aceastea se numără: pierderea interesului sau a plăcerii față de majoritatea activităților, dispoziție depresivă, plâns facil, insomnii, iritabilitate, anxietate, sentiment excesiv de vinovăție sau rușine, modificări ale apetitului alimentar și prin urmare a greutății corporale, tendință la retragere sau izolare socială, inhibiție sau neliniște psihomotorie, dificultăți de concentrare, idei de devalorizare, de ruină, de culpabilizare, care să afecteze funcționarea persoanei la locul de muncă, în familie sau societate. Cu atât mai mult cu cât aceste simptome se însoțesc de gânduri, gesturi sau planuri suicidare. De asemenea, cei din jurul acestor persoane, care observă prezența simptomelor de mai sus, sau alte schimbări de comportament față de felul cum era individul şi anume: agresivitatea, violența, abuzul de alcool sau droguri, care pot ascunde o depresie, este important să-i ajute să se adreseze medicului psihiatru.

 Cum poate fi ajutată o persoană cu tendințe suicidare? Ce tratamente sau terapii are la dispoziție?

Cel mai important aspect este ca persoana suferindă să se adreseze medicului psihiatru sau oricărui medic, care ulterior să îndrume pacientul spre serviciul de Psihiatrie. Pentru persoanele cu depresie care asociază un risc suicidar este recomandată internarea atât pentru a proteja persoana în cauză cât și pentru a-i oferi posibilitatea de a primi ajutor specializat.
Tratamentul constă în utilizarea medicației, coroborat cu sprijinul oferit de psihologi prin consiliere psihologică sau diverse forme de psihoterapie. La externare, este necesar să se stabilească un plan terapeutic în acord cu pacientul, plan care să urmărească continuarea tratamentului la domiciliu, control periodic sau ori de câte ori este nevoie, începerea sau continuarea psihoterapiei. De asemenea este important ca individul să nu sisteze din proprie inițiativă medicația ci numai după ce consultă medicul. Asta pentru că multe persoane spun că s-au simțit bine și nu au mai considerat necesar să continue tratamentul.  Un aspect de subliniat, poate cel mai important, este suportul emoțional necondiționat oferit de familie, prieteni, profesori, colegi în toată această perioadă.

Care  este situația la Sibiu, cum pot fi sprijiniți acești bolnavi, prin intermediul Spitalului de Psihiatrie?

Conform datelor furnizate de Serviciul Județean de Medicina Legală din Sibiu, pe o perioadă de 10 ani (2008-2018), am concluzionat că în județul Sibiu, au avut loc 431 de decese prin suicid, în mare parte la persoane tinere,  preponderent la sexul masculin.
TOTAL CAZURI DE SINUCIDERE ÎN ULTIMII 10 ANI ÎN SIBIU (2008-2018) = 431

La persoanele la care sunt prezente ideația suicidară, cu sau fără plan suicidar, cu tentative suicidare în antecedente, cu risc suicidar, este necesară internarea în Spitalul de Psihiatrie. De asemenea, în funcție de severitatea depresiei, la persoane fără risc suicidar, există posibilitatea inițierii și continuării tratamentului specific în ambulatoriul de specialitate (în policlinică).
!!! Foarte important este că oamenii din județul Sibiu vor putea beneficia de mai mult sprijin și dincolo de zidurile spitalului deoarece în prezent am început demersurile necesare înființării unei linii telefonice antisuicid, la care oamenii vor putea apela gratuit. Acest lucru este posibil ca urmare a colaborării dintre Asociația Română de Prevenție a Suicidului și Spitalul de Psihiatrie.

Cum poate fi prevenit suicidul, mai ales în rândul tinerilor, o categorie destul de afectată de această dramă?

Din câte am observat din datele statitice furnizate de Serviciul Județean de Medicina Legală din Sibiu, la nivelul județului sunt mulți tineri al căror deces a survenit prin suicid.
Adolescența este o perioadă cu schimbări intense care au loc în plan social, familial, fizic și afectiv, schimbări care sunt normale dar care pot genera anxietate, angoasă. Tocmai de aceea la adolescenți, diagnosticul poate fi dificil, el suprapunându-se stadiilor de dezvoltare. Printre primele semne pot fi: scăderea capacității de concentrare și pierderea eficienței școlare. De asemenea, mai pot apărea tulburări de somn, cu ritm diurn inversat, senzație de neajutorare intensă, anxietate, neglijarea igienei și a aspectului fizic, izolare de familie și prieteni, amenințări de suicid, acuze fizice precum migrene, oboseală, dureri musculare. Anorexia nervoasă sau bulimia pot coincide cu depresia, ceea ce crește mult riscul suicidar. Deseori, depresia la adolescenți se poate asocia cu tulburări de comportament, cu violență sau fără, sau cu consum de cannabis ori alte droguri.  Un prim pas important în prevenţie este cunoașterea semnalelor de alarmă. Noi, ca părinți, profesori, prieteni, colegi este important să observăm simptome, schimbări de comportament precum cele enumerate și să ajutăm tânărul să se adreseze unui specialist. Dintre intervențiile preventive, aș mai enumera: educarea populației despre bolile psihice și suicid, cu desfășurarea de programe de screening pentru depresie și comportamente suicidare în școli – programe care ar putea depista la timp persoanele cu risc suicidar, identificarea la timp a bolilor psihice și somatice care asociază risc suicidar și îndreptarea spre ajutor specializat, tratament eficient, reducerea factorilor de stres (precum conflictele familiale, abuzurile fizice sau psihice, lipsa controlului asupra tânărului sau dimpotrivă o atitudine hiperprotectivă față de acesta), o mai bună comunicare între tineri și părinți sau persoanele considerate apropiate lor, limitarea accesului la mijloace letale (ex. arme de foc). Sunt foarte importante consilierea psihologică, psihoterapia, care ajută tânărul să înțeleagă și să integreze întreaga experiență de viață cu toate suișurile și coborâșurile sale, să-și dezvolte mecanisme eficiente de a face față stresului, să-și contureze mai clar propria identitate.

Ce recomandări aveți pentru menținerea sub control a stărilor depresive și redobândirea sănătății la nivel mental?

Pentru menținerea sub control a stărilor depresive, este important să păstrăm legătura cu medicul psihiatru, prezentându-ne periodic la control, cu psihoterapeutul pentru consiliere sau psihoterapie și să urmăm tratamentul prescris de medicul psihiatru. De asemenea, cred că este foarte important pentru sănătatea mintală și adoptarea unui stil de viață sănătos care să cuprindă o alimentație echilibrată, hidratare corespunzătoare, somn bun, alături de orice formă de activitate fizică precum dansul, ciclismul, înotul, plimbările în natură, alergările sau alte tipuri de exerciții de aerobic și în plus o atitudine pozitivă.
CASETĂ:
Factori de risc pentru sinucidere
  • bolile psihice (depresia, tulburarea bipolară, tulburarea schizo-afectivă, schizofrenia, tulburările anxioase, tulburările de personalitate),
  • consumul acut sau cronic de alcool sau alte substanțe psihoactive,
  • traume sau abuzuri în antecedente,
  • tentative de suicid în antecedente,
  • pierderea slujbei,
  • ruperea unor relații importante afectiv,
  • impresia de a fi copleșit, depășit de stres,
  • accesul la mijloace letale,
  • conflicte interpersonale cu cei apropiați,
  • cazuri de suicid în familie.
Introdu cuvintele cheie si apasa Enter.