Presa germană acordă spații ample incidentelor provocate de dronele rusești care au căzut în repetate rânduri pe teritoriul României, în apropierea graniței cu Ucraina. Jurnaliștii de la MDR susțin că atacul asupra blocului din Galați marchează „un nou nivel de escaladare”, fiind pentru prima dată când persoane aflate în România au fost rănite ca efect direct al războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei.
România, tot mai expusă efectelor războiului din Ucraina
Potrivit publicației germane MDR, drone rusești sau fragmente ale acestora ajung pe teritoriul României de aproape trei ani, în special în zona Dunării, unde Rusia desfășoară atacuri asupra porturilor ucrainene. Publicația pornește de la incidentul din Galați, unde, la sfârșitul lunii mai, o dronă rusească de tip Geran-2 s-a prăbușit peste acoperișul unui bloc de locuințe, relatează Mediafax.
„A fost o bubuitură asurzitoare”
Jurnaliștii germani au discutat cu Gheorghe Ciurea, un pensionar în vârstă de 82 de ani care locuiește în imobilul lovit. Acesta povestește că a fost trezit în jurul orei 2:00 de mesajul RO-Alert care îi avertiza pe locuitori să se adăpostească.
La doar câteva momente după avertizare, drona a lovit blocul, provocând o explozie și un incendiu puternic. Ferestrele au fost spulberate, ușile au fost smulse din balamale, iar două persoane – o femeie și fiul acesteia – au suferit arsuri după ce smoala încinsă de pe acoperiș s-a scurs în apartament.
„Drona aceasta ne-a speriat îngrozitor. Dar ce să mai spună oamenii din Ucraina, care trăiesc asta în permanență?”, a declarat pensionarul pentru publicația germană.
Incidentul din Galați schimbă evaluarea riscurilor
MDR subliniază că războiul din Ucraina se desfășoară, în unele zone, la doar câteva sute de metri de granița României, iar atacurile asupra porturilor dunărene au generat numeroase incidente pe teritoriul românesc.
Conform Ministerului Apărării, din septembrie 2023 au fost identificate peste 50 de drone sau fragmente de drone căzute în România. Majoritatea au ajuns în zone nelocuite, însă cazul de la Galați este diferit.
Publicația germană consideră că atacul din 29 mai reprezintă un moment de cotitură: pentru prima dată a fost lovit un oraș mare, cu aproximativ 220.000 de locuitori, iar persoane aflate pe teritoriul României au fost rănite în urma conflictului dintre Rusia și Ucraina.
De ce nu a fost interceptată drona
Unul dintre subiectele abordate de MDR este întrebarea ridicată de locatarii afectați: de ce armata română nu a doborât drona înainte de impact.
Potrivit explicațiilor citate de publicație, cele două avioane F-16 ridicate în aer au avut la dispoziție doar câteva secunde pentru a decide dacă pot interveni. După ce aparatul a ajuns deasupra unei zone dens populate, interceptarea lui ar fi putut provoca pagube și victime și mai mari.
În plus, România nu dispune încă de suficiente sisteme antidrone la sol în zona Dunării.
Expertul militar Claudiu Degeratu, citat de MDR, afirmă că România a întârziat investițiile în apărare și s-a bazat prea mult pe deciziile NATO și ale Uniunii Europene privind consolidarea flancului estic.
Explozia dronei maritime de la Constanța
Publicația germană amintește și incidentul produs la începutul lunii iunie în Portul Constanța, unde o dronă maritimă ucraineană încărcată cu explozibil a detonat în apropierea unor terminale care depozitau țiței și azotat de amoniu.
Potrivit relatării, Marina ucraineană a susținut ulterior că aparatul a fost deviat spre România din cauza bruiajului electronic rusesc. Deși nu au existat victime, incidentul este prezentat drept un nou semnal privind vulnerabilitatea României în contextul războiului.
Dezinformarea, o altă amenințare
MDR atrage atenția și asupra campaniilor de dezinformare care apar după fiecare incident major. După prăbușirea dronei din Galați, pe rețelele sociale au circulat rapid mesaje care contestau originea rusească a aparatului.
Potrivit organizației Funky Citizens, peste 400 de conturi automate au distribuit astfel de mesaje, campania ajungând la milioane de utilizatori.
Ana Mocanu, reprezentanta organizației, afirmă că astfel de operațiuni urmăresc să amplifice neîncrederea și polarizarea în societatea românească.
Problema adăposturilor civile
În final, publicația germană atrage atenția asupra stării infrastructurii de protecție civilă din România. Expertul Claudiu Degeratu consideră că orașele situate în apropierea graniței cu Ucraina ar trebui să modernizeze adăposturile construite în perioada comunistă, pentru a putea răspunde mai eficient unor incidente similare.
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI
