UE vrea reguli mai stricte pentru angajatori: stresul, volumul de muncă și burnout-ul, în atenția autorităților

Cele mai citite

Angajatorii din Uniunea Europeană ar putea avea noi obligații privind protejarea sănătății mintale și fizice a angajaților. Parlamentul European analizează introducerea unor reguli prin care companiile ar urma să evalueze periodic stresul la locul de muncă, volumul excesiv de muncă, burnout-ul și alte riscuri psihosociale.

Inițiativa vine din partea Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale a Parlamentului European, care solicită Comisiei Europene să pregătească o propunere legislativă privind riscurile psihosociale la locul de muncă, potrivit stiripesurse.ro.

Scopul este stabilirea unor cerințe minime la nivelul Uniunii Europene pentru prevenirea, eliminarea sau reducerea factorilor care pot afecta sănătatea angajaților și pot contribui la apariția stresului profesional, a burnout-ului sau a unor probleme de sănătate mintală și fizică.

Propunerea a fost aprobată în comisia de specialitate cu 41 de voturi pentru, 12 împotrivă și patru abțineri.

Ce obligații ar putea avea angajatorii

Una dintre principalele măsuri propuse vizează evaluarea periodică a riscurilor psihosociale din cadrul companiilor.

Angajatorii ar putea fi obligați să analizeze factori precum volumul excesiv de muncă și intensitatea ridicată a activității. În cazul în care sunt identificate probleme, companiile ar trebui să elaboreze planuri de acțiune cu măsuri concrete pentru reducerea riscurilor.

Evaluările ar putea deveni necesare și înaintea unor schimbări importante în organizarea activității, precum restructurările sau reorganizările.

De asemenea, ar putea fi analizate riscurile generate de introducerea telemuncii, a sistemelor automate de luare a deciziilor și a tehnologiilor de monitorizare a angajaților.

Eurodeputații susțin că utilizarea sistemelor algoritmice nu ar trebui să ducă la suprasolicitarea salariaților sau la supravegherea excesivă a acestora. În același timp, este susținută menținerea controlului uman asupra deciziilor care afectează angajații.

Propunerea reafirmă și dreptul angajaților de a se deconecta de la muncă, în contextul în care tehnologia poate face mai dificilă separarea timpului profesional de cel personal.

Noi măsuri împotriva hărțuirii și bullying-ului la locul de muncă

Proiectul de inițiativă legislativă include și măsuri referitoare la violență, hărțuire, bullying și comportamente discriminatorii la locul de muncă.

Angajatorii ar urma să aibă politici clare pentru prevenirea acestor situații și pentru protejarea demnității și sănătății fizice și psihice a salariaților.

Eurodeputații cer, de asemenea, mecanisme pentru identificarea timpurie a cazurilor de hărțuire și bullying, precum și protocoale de prevenire și măsuri prin care angajații expuși riscurilor psihosociale să poată primi rapid sprijin.

Plan individual pentru revenirea la muncă

O altă măsură propusă îi vizează pe angajații care au lipsit de la serviciu din cauza unor probleme asociate riscurilor psihosociale.

Aceștia ar putea beneficia de un plan individual pentru revenirea sustenabilă la locul de muncă. În funcție de situație, măsurile ar putea include modificarea programului, reorganizarea activității sau adaptarea sarcinilor și a volumului de muncă.

Scopul este ca revenirea angajatului să se facă într-un mod sustenabil și să reducă riscul reapariției problemelor care au dus la absență.

Peste 840.000 de decese anual, asociate riscurilor psihosociale

Parlamentul European citează date ale Organizației Internaționale a Muncii potrivit cărora peste 840.000 de persoane mor anual din cauza unor afecțiuni asociate riscurilor psihosociale.

Raportoarea Estelle Ceulemans atrage atenția asupra creșterii unor probleme precum burnout-ul, depresia, stresul și hărțuirea în Europa. Aceste riscuri sunt amplificate, potrivit acesteia, și de utilizarea tot mai intensă a tehnologiilor digitale și a inteligenței artificiale la locul de muncă.

Depresia asociată muncii generează costuri estimate la aproximativ 100 de miliarde de euro anual în Uniunea Europeană, potrivit datelor citate în contextul inițiativei.

Când ar putea intra în vigoare noile reguli

Este important de precizat că propunerea nu reprezintă în prezent o lege în vigoare.

Parlamentul European este așteptat să voteze inițiativa legislativă în prima sesiune plenară din octombrie. Dacă solicitarea va fi aprobată, Comisia Europeană va avea la dispoziție trei luni pentru a comunica măsurile pe care intenționează să le ia sau pentru a explica de ce nu va prezenta o propunere legislativă în sensul cerut de Parlament.

Prin urmare, eventualele obligații noi pentru angajatori nu se aplică în acest moment. Adoptarea unor reguli la nivel european ar necesita parcurgerea etapelor legislative ulterioare.

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI

spot_img
spot_img
Ultimele știri

Alarmă la Bruxelles din cauza „amendamentului Fritz”. Comisia Europeană cere explicații României

„Amendamentul Fritz”, luat la bani mărunți de Bruxelles. Comisia Europeană cere explicații României.Disputa din jurul noii Legi a integrității...

Știri pe același subiect