Agonia democraţiei

Nu credeam să mai apuc pe parcursul vieţii mele încă o perioadă în care semnele totalitarismului să fie atât de vizibile ca în aceste zile. Mă înfior la nepăsarea maselor de români în faţa tăvălugului totalitar. Noua conducere a Guvernului, odată văzută cu frâiele puterii în mâini, în loc să aibă primul gând la popor, s-a orientat spre acapararea tuturor funcţiilor. Politizarea funcţiilor publice este de notorietate în România de ani buni şi, deşi toţi cei veniţi la putere au criticat predecesorii pentru această practică, nici de această dată nu s-au ţinut de cuvânt. De aici însă, până la schimbarea în 30 de zile a tuturor prefecţilor, judecătorilor Curţii Constituţionale, Avocatului Poporului, preşedinţilor Senatului şi Camerei Deputaţilor şi demararea procedurii de suspendare a preşedintelui ales direct de popor, mi se pare că pute a lovitură de stat în toată regula. Unde mai pui că în războiul evident USL-PDL, oamenii preşedintelui scot de la arhivele secrete dovezi de plagiat şi incompatibilitate a noilor guvernanţi, iar aceştia, în loc să facă dovada nevinovăţiei, desfiinţează, rând pe rând, toate instituţiile statului de drept. Epurarea la toate nivelurile, făcută în grabă, este o practică despre care am studiat la istorie că ar fi apanajul totalitarismului. Orice om lucid şi independent, fără a fi părtinitor cu PDL, USL sau cu un alt partid, vede că goana asta nebună exclusiv după puterea absolută a USL nu este un semn bun. Democraţia are alte reguli ale jocului şi acestea sunt toate călcate în picioare în aceste zile. Sunt sătul să mai aud ziarişti plătiţi bine la Bucureşti care laudă USL şi fac emisiuni-anchetă precum tribunalele poporului din anii 50. De data asta ajungem să vedem un Năstase scos drept deţinut politic, cică victimă a regimului Băsescu, un Ponta plagiator, ai cărui angajaţi desfiinţează comisiile cu o zi înainte de întrunirea acestora. ªi exemplele pot continua. Tragic este că toate acestea ne afectează şi pe noi, aici în judeţ. Schimbările de la nivel înalt sunt deja vizibile şi în teritoriu la toate instituţiile. Mă întreb: cum poate funcţiona ţara asta dacă mereu trăim asemenea epurări de masă? Cum poate rezista economia, când guvernanţii au luat de două luni doar decizii politice, fără a respecta nicio promisiune electorală făcută poporului? Cum poate fi credibilă o alianţă ca USL, care deja la nivel local scârţâie din toate încheieturile? Unde a dispărut dreapta românească? Multe întrebări, fără răspuns… P.S.: Când citiţi acest editorial Crin Antonescu este, probabil, deja preşedintele interimar al ţării, cu şanse mari ca în toamnă să devină preşedintele ales al României. Doar că nimeni nu observă că acest individ a intrat în Parlament pe uşa din dos, fiind pe locul 2 la el în colegiu. Apoi în patru ani de mandat a fost cel mai mare absent al şedinţelor Parlamentului. Acum pus şef la Senat, va ajunge preşedintele României. Un ins care nu a convins nici măcar electoratul din propriul colegiu. Notă: Editorialul şi alte articole de opinie sau cronici din ziarul Sibiu 100% aparţin autorilor şi nu se supun principiului dreptului la replică conform rezoluţiei Consiliului Europei (74) 26.