Comisia de la Veneția a anunțat, în cursul zilei de luni, că nu e de competența ei să analizeze anularea alegerilor din România.
Susținătorii lui Călin Georgescu au acuzat, în repetate rânduri, că nu există dovezi ale implicării Rusiei în campania electorală din România.
Raportul publicat luni de Comisia de la Veneția subliniază că doar în anumite circumstanțe și dacă sunt îndeplinite mai multe condiții și garanții o curte constituțională poate invalida alegerile.
Comisia de la Veneția a Consiliului Europei a publicat astăzi un raport urgent privind condițiile și standardele juridice prin care o curte constituțională ar putea invalida alegerile, răspunzând astfel unei solicitări formulate luna trecută de Theodoros Rousopoulos, președintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE).
Deși raportul se bazează pe caracteristicile unui caz recent din România – privind invalidarea alegerilor din oficiu, tehnologiile digitale în campaniile electorale și influența externă a unui alt stat – nu este de competența Comisiei de la Veneția să analizeze faptele din cazul românesc sau examinarea deciziei Curții Constituționale din România.
Întrebarea adresată Comisiei de la Veneția este de natură generală și se referă la o analiză a dreptului constituțional general comparat și a standardelor europene și internaționale.
Raportul subliniază că doar în anumite circumstanțe – și dacă sunt îndeplinite mai multe condiții și garanții – o curte constituțională poate invalida alegerile.
Având în vedere aceste condiții și garanții, concluziile raportului includ următoarele:
Standardele internaționale nu impun și nici nu interzic în principiu deciziile din oficiu ale curților constituționale.
Ținând cont de faptul că instanțele – inclusiv instanțele constituționale – se caracterizează prin reactivitate, nu prin stabilirea agendei, Comisia de la Veneția consideră că puterea instanțelor constituționale de a invalida alegerile din oficiu ar trebui limitată la circumstanțe excepționale și clar reglementată, pentru a păstra încrederea alegătorilor în legitimitatea alegerilor.
Anularea alegerilor poate fi permisă numai în circumstanțe excepționale (principiul ultima ratio).
Codul de bune practici în materie electorală necesită un sistem eficient de recurs și prevede, în special, că „organismul de recurs trebuie să aibă autoritatea de a anula alegerile în cazul în care neregulile pot fi influențat rezultatul”.
Ar trebui să fie posibilă contestarea rezultatelor alegerilor pe baza încălcării drepturilor, libertăților și intereselor electorale nu numai de către stat, ci și de către actorii electorali publici și privați – ținând cont de faptul că statul are obligații pozitive de a garanta alegeri libere, inclusiv o campanie corectă.
Garanțiile procedurale sunt esențiale, astfel cum a stabilit jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, iar orice decizie de anulare a alegerilor trebuie să fie suficient explicată, cu fapte clar prezentate care să dovedească nereguli grave.
Propaganda de campanie intră de obicei sub incidența protecției libertății de exprimare, cu excepția cazului în care depășește limitele permise, de exemplu sub forma discursului instigator la ură împotriva adversarilor politici.
Deși campaniile online bazate pe platformele social media pot fi noi ca formă și impact, utilizarea lor ar trebui să facă în continuare obiectul normelor generale privind finanțarea și transparența campaniilor.
Dovedirea încălcărilor legii prin campanii online și prin intermediul rețelelor de socializare este dificilă.
Deciziile bine motivate și transparente sunt esențiale, iar astfel de decizii ar trebui să indice cu precizie încălcările și dovezile și nu trebuie să se bazeze exclusiv pe informații clasificate (care pot fi utilizate doar ca informații contextuale), deoarece acest lucru nu ar garanta transparența și verificabilitatea necesare.
Urmărește Sibiu 100% în Google News
