Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP) a emis recent un comunicat cu privire la Metapneumovirus (HMPV) și măsurile de prevenire a îmbolnăvirilor cauzate de acest virus.
Conform informațiilor apărute în spațiul public, INSP adresează câteva clarificări esențiale pentru o înțelegere corectă a situației actuale. Primul caz al virusului HMPV a fost raportat în luna noiembrie 2024 în București, iar un al doilea caz a fost confirmat pe 9 ianuarie 2025. De asemenea, un caz din Oradea era în curs de validare la momentul emiterii comunicatului.
Metapneumovirusul uman este un virus respirator relativ comun, care face parte din sistemul de supraveghere a infecțiilor respiratorii acute severe (SARI). Acesta a fost detectat la un număr mic de persoane încă din sezonul 2013-2014, cu un total de doar 15 cazuri pe întreg sezonul, iar în alte sezoane au fost confirmate mai puțin de 10 cazuri. Până la data de 10 ianuarie 2025, în sezonul actual au fost raportate doar două cazuri confirmate.
Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, nivelul infecțiilor respiratorii acute, inclusiv cele cauzate de Metapneumovirusul uman, se află în limitele așteptate pentru sezonul de iarnă, fără a exista izbucniri neobișnuite ale epidemiei în alte regiuni, cum ar fi China.
Institutul Naţional de Sănătate Publică recomandă respectarea următoarelor măsuri de prevenire a îmbolnăvirilor:
Spălarea mâinilor cu apă şi săpun, în mod regulat;
Respectarea igienei tusei şi a strănutului: acoperirea nasului şi a gurii cu un şerveţel în timpul tusei şi al strănutului şi aruncarea lui după utilizare sau acoperirea în totalitate a nasului şi a gurii în plica cotului în timpul strănutului;
Aerisirea zilnică a încăperilor;
Evitarea locurilor aglomerate;
Adresarea la medicul de familie la apariţia simptomelor respiratorii, pentru a stabili recomandările ce trebuie urmate;
Evitarea intrării în colectivitate şi în alte locuri aglomerate a persoanelor care au semne şi simptome sugestive pentru gripă (febră, strănut, tuse, dureri în gât, dureri musculare) până la dispariţia acestora şi adresarea la medicul de familie.
Astăzi, în intervalul orar 10:30 – 13:10, o aeronavă aparținând companiei aeriene Wizz Air va desfășura o serie de operațiuni de tip „touch and go” pe Aeroportul Internațional Sibiu.
Aceste manevre fac parte dintr-un program de instruire pentru piloți, cunoscut sub denumirea de zboruri-școală.
Anul 2025 aduce un moment istoric pentru cultura românească: lucrarea „Leda și lebăda”, atribuită lui Leonardo da Vinci, va fi expusă la Muzeul Național Brukenthal din Sibiu.
Managerul Muzeului Național Brukenthal, dr. Alexandru Constantin Chituță, a anunțat că această parteneriat reprezintă cel mai important proiect din domeniul muzeal realizat vreodată în România: „Am dorit să avem o colaborare cu Galeria Borghese și am întreprins mai multe solicitări și am avut și o întâlnire extraordinară cu doamna prof. Francesca Cappelletti, directoarea renumitei Galerii Borghese din Roma. Ideea mea este de a aduce în România câteva lucrări importante de artă italiană și nu numai.
De asemenea, acesta a spus că a fost obținut acordul Galeriei Borghese pentru ca la Sibiu, la sfârșitul anului 2025, să fie expusă lucrarea Leda și lebăda după Leonardo da Vinci. De asemenea, în 2026, muzeul va organiza o expoziție care va include o lucrare semnată de Rafael.
Despre lucrare
Lucrarea Leda și lebăda este o pictură în tempera pe panou care face parte din capodoperele Galeriei Borghese.
Și astăzi sunt numeroase studii ce se realizează cu privire la această lucrare interesantă. Ea este considerată că a fost începută de Leonardo da Vinci și apoi a fost terminată de adepții săi. Dimensiunile sale sunt de 115 x 86 cm.
Povestea Ledei și a lebedei a fost subiectul a două compoziții ale lui Leonardo da Vinci, posibil datate 1503-10. Leonardo a fost interesat de tema Ledei atunci când lucra la Mona Lisa, iar în Milano a făcut numeroase schițe ale lebedelor din șanțul din jurul Castello. Pictura a fost descrisă de Cassiano del Pozzo în 1625; în acest stadiu, ea se afla în colecția regală de la Fontainebleau:
Biroul informare-recrutare din cadrul Centrului militar zonal Sibiu a început campania de recrutare a elevilor de clasa a VIII-a care doresc să-și continue studiile într-un colegiu național militar.
Aceştia se pot înscrie până la data de 21.03.2025 pentru a urma studii în unul din cele cinci colegii naționale militare, astfel:
· Colegiul Național Militar „Mihai Viteazul” – Alba Iulia, 168 de locuri;
· Colegiul Național Militar „Dimitrie Cantemir” – Breaza, 168 de locuri;
· Colegiul Național Militar „Ștefan cel Mare” – Câmpulung Moldovenesc, 168 de locuri;
· Colegiul Național Militar „Tudor Vladimirescu” – Craiova, 168 de locuri;
· Colegiul Național Militar „Alexandru Ioan Cuza” – Constanța, 144 de locuri;
„Colegiile naționale militare sunt școli cu tradiție, care oferă o excelentă educație şi o multitudine de oportunități profesionale. Învățământul liceal militar este de tip vocațional, în profilul militar, specializarea matematică-informatică.
Misiunea colegiului național militar este aceea de a pregăti candidați – absolvenți de liceu cu diplomă de bacalaureat, pentru instituţiile / unitățile de formare a personalului militar profesionalizat, în mod special a ofițerilor și a maiștrilor militari. Asigurarea unei pregătiri temeinice şi dezvoltarea competențelor specifice profilului şi specializării sunt garanția promovării examenului de bacalaureat și a admiterii în învățământul superior militar, precum și a adaptării rapide la rigorile și standardele instituției militare.
Pe toată durata pregătirii, se asigură gratuit școlarizare, cazare, echipament, hrană şi asistență medicală, transport dus – întors pe perioada vacanțelor, acces la baze sportive, biblioteci, laboratoare şi multe alte facilităţi.
Pentru o informare detaliată privind criteriile de selecție şi documentele necesare întocmirii dosarului de candidat, cei interesați se pot înscrie pe platforma www.recrutaremapn.ro sau sunt așteptați la sediul Biroului informare-recrutare Sibiu (Calea Dumbrăvii, nr. 28, telefon 0269244712)”, spune Doru Cobzaru, ofițer de relații publice al Centrului militar zonal Sibiu.
Ziarul Sibiu 100% aduce informație verificată în casele sibienilor de mai bine de 16 ani.
Formatul ziarului este modern, realizat special pentru a fi ușor de răsfoit iar printul este de calitate înaltă. Distribuția se face în 35.000 exemplare, în fiecare săptămână.
O machetă de dimensiunea 13 cm x 18 cm, distribuit în 35.000 de exemplare costă 1445 lei la care se adaugă TVA. Pentru a avea o imagine clară, costul pe 1000 de bucăți distribuite este de 41,28 lei + TVA
Detalii full page cu incadrarea machetei
Un anunț similar în ziarul online sibiu100.ro costă 495 lei + TVA la care se pot adăuga opțiuni suplimentare cum ar fi publicarea pe social media și targetare specială pe anumite zone sau grupuri.
Pentru detalii suplimentare vă recomandăm să sunați la numărul de telefon 0757.052.240 iar pentru comandă fermă vă rugăm să trimiteți un mesaj la redacție pe adresa [email protected]
Astăzi, în urma obţinerii autorizărilor de la judecătorul de drepturi şi libertăţi, Parchetul de pe lângă Tribunalul Sibiu efectuează percheziţii domiciliare în 6 locaţii de pe raza localităţilor Sibiu și Răşinari şi Câinenii Mari, judeţul Vâlcea, precum şi la sediul Casei Judeţene de Pensii Sibiu.
Percheziţiile au fost dispuse în legătură cu săvâşirea unor fapte de corupţie de către un funcţionar public din cadrul Casei Judeţene de Pensii Sibiu, precum şi de către un agent de pază al acestei instituţii.
„În cauză s-a dispus efectuarea în continuare a urmării penale faţă de cei doi funcţionari, precum şi faţă de alte de 38 de persoane, având calitatea de complici ai acestora sau de mituitori ori cumpărători de influenţă, cu privire la săvâşirea infracţiunilor de luare de mită, trafic de influenţă, dare de mită şi cumpărare de influenţă, precum şi pentru infracţiuni de complicitate la luare de mită şi trafic de influenţă.
Din probatoriul administrat până în prezent s-a stabilit că în perioada iunie 2024-ianuarie 2025, funcţionarul public a primit foloase necuvenite, în legătură cu îndeplinirea unor îndatoriri ce intrau în atribuţiile sale de serviciu, referitoare la emiterea deciziei de pensionare sau la calculul vechimii în muncă, reţinându-se în sarcina acestuia 10 infracţiuni de luare de mită.
De asemenea, faţă de agentul de pază s-a dispus efectuarea în continuare a urmării penale pentru comiterea a 37 de infracţiuni de complicitate la luare de mită şi trafic de influenţă, acesta intermediind primirea mitei de către funcţionarul public sau pretinzând foloase materiale în nume propriu, în condiţiile în care lăsa să se înţeleagă că are o anumită influenţă pe lângă funcţionarii publici ai instituţiei şi îi poate determina pe aceştia să îi favorizeze pe cumpărătorii de influenţă.
Foloasele materiale pretinse şi primite de cei doi constau în sume de bani cuprinse între 100 şi 600 lei precum şi în produse alimentare.
Pe parcursul cercetărilor penale procurorul a beneficiat de sprijinul lucrătorilor de poliţie din cadrul Direcţiei Generale Anticorupție – Serviciul Judeţean Anticorupție Sibiu, Hunedoara şi Alba, având şi suportul tehnic al IGPR Direcţia Operaţiuni Speciale. Acţiunea beneficiază şi de sprijinul lucrătorilor din cadrul Inspectoratului Judeţean de Jandarmi Sibiu.
Precizăm că aceste activităţi nu pot, în nicio situaţie, să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie”, transmite Parchetul de pe lângă Tribunalul Sibiu.
Locuitorii din mai multe cartiere din Mediaș vor avea, miercuri, probleme cu furnizare apei potabile, anunță Apa Târnavei Mari.
Problema a apărut din cauza unei defecțiuni la conducta de transport a apei potabile.
„Compania Apa Târnavei Mari anunță sistarea apei potabile astăzi, 15.01.2025, între orele 10.00 – 13.00, în cartierul Binderbubi, cartierul Moșnei, străzile Gheorghe Lazăr, Târgului, Buzdului, Ulmului, cartierul Moșnei – până la Podul peste pârâul Moșnei, cartier Vitrometan (lipsă presiune apă în zonele înalte și la etajele superioare ale blocurilor), cartieri Ighișului și cartier Baron von Stromberg, pentru remedierea unui defect pe conducta de transport apă potabilă”, a transmis operatorul de apă din Mediaș.
AUR a solicitat convocarea unei sesiuni extraordinare a Parlamentului în perioada 20-24 ianuarie, în vederea demarării procedurii de suspendare a președintelui Klaus Iohannis.
Partidul condus de George Simion a anunțat printr-un comunicat de presă că toți cei 91 de parlamentari ai săi s-au alăturat demersului Partidului Oamenilor Tineri (POT) și au semnat pentru demiterea președintelui Iohannis.
Conform Constituției, propunerea de suspendare a președintelui poate fi inițiată de cel puțin o treime din numărul deputaților și senatorilor din Parlamentul României.
„Considerăm că este responsabilitatea tuturor parlamentarilor, indiferent de apartenența politică, să pună interesele naționale înaintea celor personale sau de partid
Într-o țară normală, președintele ar fi trebuit să iasă public, să își asume responsabilitatea și să demisioneze, împreună cu guvernul pe care l-a nominalizat.
Regimul Iohannis, alături de complicitatea PSD, PNL și UDMR, a aruncat România într-o criză politică fără precedent, cu consecințe economice catastrofale asupra românilor, iar noi, AUR, suntem hotărâți să punem capăt acestui coșmar politic”, au transmis reprezentanții AUR.
În astfel de cazuri, pentru admiterea cererii de suspendare a președintelui este necesar un minim de 117 de semnături, iar pentru inițierea unui referendum pentru demiterea șefului statului este nevoie de 234 de voturi în Parlament.
Deși AUR, POT și SOS România au împreună 162 de parlamentari, dintr-un total de 466, pot iniția procedura de suspendare a lui Klaus Iohannis, însă nu au o majoritate care să îi permită să treacă de Parlament.
Astăzi se împlinesc 175 de ani de la momentul în care Marele Poet al Culturii Naționale, Mihai Eminescu, apărea pe firmamentul neamului românesc.
În fiecare an, începând din 2011, data de 15 ianuarie este declarată – prin lege – Ziua Culturii Naționale. Camera Deputaţilor a adoptat, la 16 noiembrie 2010, proiectul de lege prin care ziua de naştere a lui Mihai Eminescu a devenit Ziua Culturii Naţionale, act normativ ce a întrunit 175 de voturi favorabile, unul împotrivă şi două abţineri.
Poet, prozator și jurnalist, Mihai Eminescu este considerat cea mai cunoscută și influentă personalitate din cultura română.
Ziua Culturii Naţionale este marcată şi în alte ţări europene, cu acest prilej fiind omagiaţi oameni de cultură remarcabili, reprezentativi pentru fiecare stat în parte. În Spania, Ziua Culturii este marcată la data morţii lui Miguel de Cervantes, iar în Portugalia, în ziua în care s-a născut poetul Luis de Camoes. Ziua de naştere a lui Mihai Eminescu a devenit Ziua Culturii Naţionale şi în Republica Moldova, în urma hotărârii autorităţilor acestei ţări
Fiul lui George Barițiu, despre Mihai Eminescu
În publicația „Rândunica” (Anul I, nr. 1, Sibiu, 30 martie 1894, p. 5, și nr. 2, 10 aprilie 1894, pp. 17, 18), a apărut, sub semnătura fiului lui George Barițiu, Jeronim G. Barițiu, articolul „MIHAIL EMINESCU”.
În material se regăsesc amănunte (amintiri) interesante despre Mihai Eminescu și perioada în care acesta ajungea la Sibiu. Redăm, în cele ce urmează, articolul în discuție.
„Eram student la gimnaziul de stat din Sibiu, când, în primăvara anului 1865 sau 1866, nu-mi aduc tocmai bine aminte, sosi în acel oraş trupa teatrală a lui Mihail Pascali, ca să dea, în teatrul orăşenesc, un ciclu de reprezentaţiuni. Bucuria nostra, a tuturor, şi mai ales a acelora care nu mai văzuseră în viaţa lor teatru românesc, era nemărginită. În serile de reprezentaţiune, teatrul era plin de un public curat românesc, mulţumitor şi în stare a se entuziasma până la frenezie, auzind pronunţându-se limba românească pe o scenă de teatru şi cântându-se ca la București. Mare minune şi mare însufleţire naţională!
*
Pe la sfârşitul ciclului de reprezentaţiuni, societatea româneascăa din Sibiiu decise ca, în semn de mulţămită, se dea un banchet în onoarea directorului Mihail Pascali şi a trupei sale, care, cu modestele sale mijloace şi cu şi mai modestul său repertoriu melo-dramatic, știu să încălzească inimile românilor din loc şi din jur, până la înfierbântare şi uitare de sine.
Mihai Eminescu, 1873
Banchet cu Mihai Eminescu la „Împăratul romanilor”
Având consimţământul autorităţii poliţienești, banchetul se ţinu, într-o vineri, în sala de la hotelul Împăratul romanilor, sub preşedinția fericitului Iacob Bologa, pe atunci consilier aulic în pensie. La acel banchet au participat ca la vreo sută cincizeci de persoane de ambe sexele. Animaţiunea şi însufleţirea era nedescriptibilă şi ea ajunse la culme când directorul Mihail Pascali pronunţă un discurs-toast, cu oarecari discrete aluzii politice. Însă, oricât ar fi fost de discrete, ele au fost prea bine înţelese prin viul instinct de rasă al celor prezenți, a căror ţinută şi purtare probau că unitatea sentimentelor între fraţi de acelaşi sânge nu e şi nu poate fi la români, oriunde s-ar afla ei, o iluzie deşartă şi trecătoare.
*
Între studenţii români admişi la acel banchet memorabil eram şi eu, un junişor între 15 şi 16 ani. Nu aici locul să descriu agitarea veselă de care simţeam că e cuprinsă întrega mea fiinţă, în mijlocul acelei societăţi mari şi în faţa actorilor şi actriţelor române , care, în naivitatea-mi studențească de pe atunci, îmi păreau ca niște semizei şi zâne admirabile. Mă simţeam transportat într-o lume de mult visată, simţeam un imbold irezistibil de a vorbi şi eu ceva. După câteva momente de frământare internă, avui curajul să mă apropii de venerabilul preşedinte al banchetului şi să-l rog să-mi dea voie să vorbesc şi eu câteva cuvinte.
*
„Da, poţi vorbi, nepoate, numai să nu faci politică!”, îi fu părintescul răspuns şi sfat.
„Nu fac politică, voi vorbi despre artă” , îl asiguram eu, plin de bucurie junească.
„Bine, bine, să te vedem!”.
*
Ajuns la locul meu, aşteptai momentul favorabil şi începui a îngâna, cu mai mult curaj decât pricepere, primul meu toast despre artă, poezie şi teatru. Nu mai știu cum am vorbit atunci, știu însă că eram foarte înfierbântat, pulsul pe la tâmplele capului îmi băteau alarmant, ochii îmi ardeau şi-mi erau împăienjeniţi, şi că, după ce am terminat vorbirea, pe care publicul o ascultase cu seriozitate şi tăcere, eram mai aprope de plâns, decât de râs.
Nu mult după aceea, ne-am ridicat de la masă şi se formară diferite grupuri, între care se discutau cele auzite, văzute şi nevăzute, după cum se întâmplă la astfel de ocaziuni.
„Vine înspre noi un tânăr cu părul lung şi de culoare negră foarte frumosă, cu niște ochi mari, de tăietura migdalelor”
Eram şi noi, tineretul, într-un grup şi văd că vine înspre noi un tânăr, ce semăna a fi şi el actor din trupa lui Pascali, cu părul lung şi de culoare negră foarte frumosă, cu niște ochi mari, de tăietura migdalelor, plini de o veselie melancolică, niște ochi expresivi, vorbitori şi, totodată, misterioşi. Erau niște ochi din cei mai periculoşi pentru inimile neexperte de fete, iar pentru femeile experte erau ochii dorului.
În capul unei femei frumose şi tinere acei ochi ar fi spus de la prima vedere: „I-ai văzut şi nu-i vei mai uita niciodată, cum nu uită călătorul undele azure ale Fontanei trevi” din Roma veche!. În capul acelui tânăr, de statură mijlocie, dar bine legat, ei îţi făceau impresia unui om predestinat, unui om fatal. Erau ochii despre care fericitul Vasile Alecsandri zice că „sunt ochi mari, fără de noroc”.
*
Acel tânăr interesant, cu „ochii mari, fără de noroc” , ni se recomandă ca Mihail Eminovici, actor în trupa lui Pascali. Aveam, deci, în faţa noastră pe viitorul luceafăr al poeziei române moderne, pe mult regretatul şi mult sărbătoritul poet Mihail Eminescu, mort în 29 Iunie 1889 (data reală a morții – n.n.). Fiindcă nu-l văzuserăm jucând niciodată pe scena deschisă, întrebarăm, a doua zi, pe unul din actorii trupei, ce roluri jocă domnul Eminovici şi acela, apoi, ne-a spus că dânsul propriu-zis nu e actor, ci că s-a alăturat numai la trupa domnului Pascali, că deocamdată e sufleurul trupei, dar că se ocupă foarte mult cu poezia şi că e foarte talentat, dar nefericit.
Mihai Eminescu
De la Sibiu, la Viena
Am mai văzut, apoi, pe Eminovici încă o data, la o cafeneaua din Sibiu, în preziua plecării trupei de acolo. Aceasta a fost prima întâlnire şi cunoscinţă a mea cu Mihail Eminescu, pe care aveam, apoi, să-l reîntâlnesc şi cunosc mai de aprope, în toamna anului 1869, la Viena, ca student înscris la Facultatea filosofică de la Universitatea de acolo.
*
După ce am sosit la Viena, mă duc la vechea Universitate, ca să mă înscriu la Facultatea filosofică, cu specialitatea știinţelor naturale.
Prima persoană cu care mă întâlnesc, urcând treptele, e Mihail Eminescu, care le scobora. Fusese şi el de se înscrie tot la Facultatea filosofică. Străini fiind amândoi în acea capitală vastă, revederea ne-a fost pe cât se poate de căldurosă şi de prietinească. De atunci şi pană în primăvara anului 1871, am stat cu Eminescu în cele mai bune relaţiuni, uneori chiar intime. Zic uneori, pentru că Eminescu nu era o natură expansivă, ci mai mult meditativă şi rezervată. Despre trecutul său, despre relaţiile sale familiale şi personale el nu vorbea bucuros şi nu cu oricine. El era discret faţă de alţii, dar mai vârtos faţă de ceea ce privea persoana sa.
*
În punctul acesta, era dificil şi la întrebări directe el sau nu răspundea deloc, sau în mod foarte laconic și brusc.
„Ce-ţ i pasă?” erau cuvintele stereotipe ale lui, când voia să se scape de un interogatoriu ce-l incomoda.
*
Locul stabil de întâlnire al universitarilor români, reprezentanți din mai toate provinciile locuite de români, al căror număr întrecea, pe atunci, cifra de peste 120 studenţi, era cunoscuta cafenea „Troidel”, pe Wollzeile, în apropiere de Universitate. Acolo era clubul studenţilor români.
Situaţiunea politică europenă, cât şi, în special, a românilor era, pe timpul acela, foarte agitată şi încordată, şi, prin urmare, aveam materie abundent ă de discuții. Acolo se încingeau, adesea, fără ca să se fi sfârşit vreodată în mod definitiv ori cu vreun rezultat pozitiv, nenumărate discuții şi, nu arareori, destul de înfocate, de natură politică, științifică, literară ş. a.
„Unde ai fost, de atâta timp, Eminescule?” „Ce-ţi pasă?”
La început, Eminescu lua, mai totdeauna, parte activă la dezbatere şi era în stare să uite de timp şi de sine, când obiectul discutat îl pasiona. Admitea şi părerea adversarului, cu oareşicare amendamente restrângătoare sau extinzătoare, în materia politică, bisericescă şi socială, era însă implacabil, până la fanatism, în materie de istorie, filosofie şi estetică.
Citea mult, acasă, în cafenea şi în biblioteca universităţii; citea cantitativ şi calitativ atât de mult şi de diferite materii şi discipline, încât oricât de genial ar fi fost, nu i-a fost posibil a prelucra cu creierul său puternic materialul încărcat, nici a-l sistemiza.
Acesta a şi fost cauza că productivitatea sa nu putea avea un curs continuu, ci numai intermitent şi vulcanic. Dezechilibrarea gradată a funcţiunilor sale spirituale, căreia apoi avea să-i urmeze, inevitabil, paralizia totală, a fost, între altele, hipertrofia crescendă a știinţei aglomerate în creierul său fără saţ şi fără măsură. Cu toate acestea, ceea ce s-a cristalizat din creierul său vulcanic şi din inima sa generosă, care a fost atrofiată de „nostalgia necunoscutului”, l-a făcut nemuritor.
*
Adesea el absenta, cu săptămânile, din societatea noastră. Unde e Eminescu? Ce face ? E bolnav sau a plecat? Acestea erau întrebările ce ni le adresam, văzând că el nu mai vine între noi. Nimenea nu putea da un răspuns botărât. Apoi, fără de veste, el apărea iar între noi, mai rar vesel, mai adesea obosit, abătut, palid, cu ochii arzători şi din ce în ce mai tăcut.
*
„Unde ai fost, de atâta timp, Eminescule?”.
„Ce-ţi pasă?”, îi era răspunsul apăsat şi îndesat.
„Viaţa e un moft, o prostie!”
Celor mai intimi, însă, le spunea, între patru ochi, că a căpătat parale, că şi-a petrecut şi că acum iar e rău. Ceea ce înţelegea el prin petrecere era un fel de viaţă de boem, cum a descries-o, în mod aşa de interesant, scriitoriul francez Henri Murger. Din ce în ce individualitatea lui Eminescu începu a arăta niște particularităţi tot mai bizare. Ducea o viaţă neregulată şi dezordonată, avea capricii curiose, cădea dintr-o extremă în alta şi, ce ne punea pe unii dintre noi pe gânduri, era că începuse să-şi neglijeze exteriorul şi îmbrăcămintea. Ne era milă de el şi-l compătimeam, delicateţa, însă, știindu-l foarte simţitor, nu ne permitea a-i face observări.
*
Într-o zi de martie, după-amiază, în anul 1871, căutând scrisori cu dor aşteptate, la Universitate, primesc sub cuvertă un bilet, îl am încă şi azi, pe care era litografiat, în avers, numele unui coleg al nostrum, bucovinean, Alecsandru Prociukievicz, iar deasupra numelui scris: „Lui Bariţiu”. Pe aversul biletului, sunt scrise cuvintele: „Moriturus te salutat. După cum ţi-am promis. Adio”.
*
Acest tânăr, cu un temperament foarte vesel şi fericit (Alecsandru Prociukievicz – n.n.), se împuşcase, în dimineţa acelei zile, pe o bancă dosnică din parcul de la Dornbach, de lângă Viena, cu un revolver, drept în mijlocul frunţii.
*
În momentul când citeam biletul, iată că vine şi Eminescu. Îi arăt biletul, îl citește şi el şi, redându-mi-l, îmi zice:
„Bine a făcut Prociukievicz. Viaţa e un moft, o prostie!”.
*
De aici, apoi, s-a încins o discuție forate vie despre viaţă şi moarte. Atunci avui ocazia de a mă convinge că Eminescu devenise înfocat adept al lui Arthur de Schoppenhauer şi că era un pesimist incurabil. Spiritul, pe care, după zisa lui Goethe, îl înţelesese Eminescu, prin afinitate, îi făcu lui asemenea şi-l consumă moralicește şi trupește.
*
Nu mult după aceea, el dispăru din Viena şi eu nu l-am mai văzut niciodată”.
Pompierii intervin, miercuri dimineaţă, pentru a stinge un incendiu care a izbucnit la depozitul de colete Sameday din comuna Miroslava.
Flăcările au afectat un birou.
„Forţe şi mijloace de intervenţie din cadrul Detaşamentului 1 de Pompieri Iaşi au intervenit pentru stingerea unui incendiu produs la Depozitul de colete Sameday din satul Brătuleni, com. Miroslava.
Incendiul a fost localizat lichidat de către forţele de intervenţie. În urma acestuia au ars o imprimantă şi un birou”, a anunţat, miercuri dimineaţă, ISU Iaşi.
Scrierea din manual sau dictarea la ore ar putea deveni practici de domeniul trecutului, a anunțat ministrul Educației.
Ministrul Educaţiei, Daniel David, a declarat la Digi24, că își dorește interzicerea practicii unor cadre didactice de a-i pune pe elevi să scrie după dictare sau din manual.
„În ceea ce priveşte metoda de predare, am şi spus, la un moment dat, caut o modalitate prin care, dacă nu vrei să antrenezi scrisul după limbajul oral, formula aia pe care o ştim mulţi dintre noi: stai jos şi scrie după dictare conţinuturi care există în manual sau altundeva, cumva să interzicem această metodă.
Repet, dacă nu vrei să antrenezi scrisul după limbajul oral sau că poate vrei să antrenezi, nu ştiu, scrisul după preluarea unor texte din manuale, dar când nu ai această idee, ci consideri că prin această metodă tu transferi competenţe şi cunoaştere, acea metodă, în acest moment, ar trebui interzisă”, a spus ministrul Daniel Daniel David.
Guvernul pare să fi găsit soluția pentru a rezolva aglomerația infernală în traficul de pe Valea Prahovei.
Una dintre priorităţile Guvernului Ciolacu 2 este finanţarea drumului judeţean 102I din judeţul Prahova, care va constitui o alternativă la DN 1 şi ar urma să decongestioneze traficul de pe Valea Prahovei.
Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a precizat că nu vor exista probleme în ceea ce priveşte finanţarea proiectului.
Lucrările vor începe în primăvara acestui an şi drumul va fi deschis circulaţiei probabil peste trei ani.
„În Prahova, este DJ 102I, care face legătura cu Braşovul. Sunt ministrul care a promovat această investiţie în Guvern.
Cum primim amplasamentul, putem să îl predăm antreprenorului ca să înceapă lucrările.
Şi acesta este prioritizat, adică probleme de finanţare nu vom avea pe acest drum, doar să ajungem să putem să-i dăm drumul la antreprenor să înceapă lucrările”, a afirmat ministrul Dezvoltării, Cseke Attila.
Preşedintele Consiliului Judeţean Prahova, Virgiliu Nanu, a precizat că a fost emisă autorizaţia de construire pentru acest drum.
Şeful Consiliului Județean Prahova a subliniat că instituţia pe care o conduce doreşte să reabiliteze un tronson rutier de la ieşirea din Câmpina până în comuna Valea Doftanei şi împreună cu Ministerul Dezvoltării să găsească ”o soluţie” privind finanţarea unei centuri a Câmpinei, astfel încât să se realizeze o legătură directă între DN 1 şi DJ 102I şi apoi să se circule direct până la Săcele, în judeţul Braşov.
