Pentru perioda ianuarie – 30 noiembrie 2024, AJPIS Sibiu a acordat beneficii de asistență socială unui număr mediu total de 133.680 beneficiari, suma totală plătită fiind de 631.261.815 lei.
Acest lucru reiese din raportul privind acordarea beneficiilor de asistență socială la nivelul județului Sibiu în anul 2024, prezentat de Gabriela Oltean, șef Serviciu Beneficii de Asistență Socială, Programe de Servicii Sociale, Incluziune Socială și Egalitate de Șanse din cadrul Agenției Județene pentru Plăți și Inspecție Socială Sibiu, în ultima ședință a Colegiului Prefectural.
Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială Sibiu este serviciu public deconcentrat cu personalitate juridică, aflat în subordinea directă a Agenţiei Naţionale pentru Plăţi şi Inspecţie Socială.
Administrarea într-un sistem unitar de plată a beneficiilor de asistență socială
Unul dintre obiectivele principale ale A.J.P.I.S. Sibiu este administrarea într-un sistem unitar de plată a beneficiilor de asistență socială și gestionarea programelor privind serviciile sociale susținute de la bugetul de stat.
Beneficiile de asistență socială administrate și gestionate de către Agenția Județeană pentru Plăți și Inpecție Socială Sibiu în anul 2024, sunt următoarele:
Beneficii de asistenţă socială pentru prevenirea şi combaterea sărăciei şi a riscului de excluziune socială, care se acordă persoanelor/familiilor fără venituri sau cu venituri reduse și care nu-și pot asigura la un moment dat nevoile traiului zilnic și sunt destinate asigurării mijloacelor financiare minime necesare traiului zilnic, precum şi suplimentării veniturilor sau mijloacelor persoanei ori familiei:
– VENITUL MINIM DE INCLUZIUNE – VMI,
– Ajutorul pentru încălzirea locuinţei și suplimentul de energie.
– Ajutorul de urgență de la bugetul de stat.
Beneficii pentru susţinerea copilului şi a familiei, care au în vedere naşterea, educaţia şi întreţinerea copiilor:
– Alocaţia de stat pentru copii, reglementată de Legea nr.
– Indemnizația pentru creșterea copilului și stimulentul de inserție,
– Alocaţia lunară de plasament.
– Indemnizația lunară aferentă concediulului de acomodare.
Beneficii de asistenţă socială pentru sprijinirea persoanelor cu nevoi speciale:
– Indemnizaţia lunară de hrană cuvenită persoanelor infectate cu HIV sau bolnave de SIDA
– Prestaţii sociale pentru persoanele cu handicap
– Indemnizație acordată persoanelor diagnosticate cu tuberculoză, tratate în ambulatoriu
– Conform OUG nr 105/2021, privind aprobarea şi implementarea Programului naţional de suport pentru copii, , în contextul pandemiei de COVID-19 – „Din grijă pentru copii”, AJPIS decontează sumele aferente serviciilor de intervenție psihologică și psihoteraputică în cadrul acstui program. La nivelul judeţului Sibiu, numărul mediu de persoane care au beneficiat de decont în anul 2024 este de 160, cu suma totală de 128.760 lei.
Aproape 300 de conducători auto au fost scoşi din trafic de poliţiştii rutieri, în ultimele 24 de ore, pentru conducere fără permis sau pentru că au fost testaţi ca fiind sub influenţa alcoolului sau drogurilor.
Potrivit unui comunicat al Ministerului Afacerilor Interne transmis miercuri, au fost scoşi din trafic, reprezentând un potenţial pericol pentru ceilalţi participanţi, 296 conducători auto şi le-a fost suspendat dreptul de a conduce autovehicule pe o perioadă de timp.
Au fost depistate în trafic zece persoane care nu deţineau permis de conducere, 27 care conduceau sub influenţa alcoolului şi cinci care conduceau sub influenţa drogurilor.
Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a anunțată că a fost emisă Autorizația de Construire pentru tunelul Poiana, de pe Autostrada Sibiu-Pitești.
Este cel mai lung tunel de pe această autostradă și va fi construit pe Secțiunea 3 (Cornetu-Tigveni).
Autostrada Sibiu-Pitești (formată din 5 secțiuni) va avea o lungime de 122,11 km și face parte din Coridorul 4 Pan-european, care tranzitează România de la Est la Vest (între Portul Constanța și Punctul de Trecere a Frontierei de la Nădlac)”, a scris Sorin Grindeanu pe Facebook.
Unul din cele mai de succes proiecte adresate producătorilor locali a fost o experiență cu totul specială. Cea de a 8-a ediție a Campaniei „Produs în Sibiu”, aflată de această dată sub semnul revigorant al „Optimismului”, a ajuns la final. Experiența, profesionalismul și seriozitatea au dar măsura interesului și impactului campaniei și de această dată, pentru cei care au ales să fie parte dintr-o experiență singulară.
Dincolo de vizibilitatea prin intermediul campaniei, de dezvoltarea generată ca rezultat al acestei promovări, una din cele mai importante performanţe ale producătorilor locali a fost aceea că au rezistat la testul timpului și se regăsesc acum ca afaceri intrate deja în comportamentele de consum ale sibienilor.
„Suntem la finalul unei alte ediții Produs în Sibiu! Am avut șansa să desfășurăm acest proiect în comunitatea noastră, pentru comunitate, dar și pentru turiștii care vizitează județul Sibiu. Oaspeți care au descoperit, au încercat, au gustat, și prin intermediul nostru, experiența Produs în Sibiu. În fiecare săptămână am venit cu povești de viață și cu afaceri de succes ale producătorilor locali, cu produse create în comunitate, evenimente, târguri, brunch-uri Produs în Sibiu. Și, desigur, veți avea parte de alte provocări cu care această ediție își propune să fie una cu totul specială.
Pentru aceasta, s-a pus în mișcare întreaga echipă, de la președintele Asociației Produs în Sibiu (Adina Străjan), până la colegii din Redacția Sibiu 100% (redactor-șef, redactori, tehnoredactori, graficieni, videografi, corespondenți), ambasadori, specialiști în marketing, colaboratori. În perioada august-decembrie 2024 ne-ați fost alături pentru a descoperi noi și fascinante povești despre oamenii care au avut curajul să își urmeze visul și să se alăture iniţiativelor locale. Produsele lor, de calitate superioară și sănătoase, sunt și cartea de vizită a ceea ce are Sibiul de oferit. Mulțumim partenerilor care au acceptat invitația de a se alătura campaniei și pentru investiția lor de încredere și susținerea pentru un viitor sănătos și o comunitate puternică. Ei sunt cei care fac posibil ca o mică afacere, prin eforturi conjugate și cu o campanie dedicată, să se dezvolte și să aducă prospețime / valoare pentru toți cei care construiesc astăzi pentru un mâine durabil și sustenabil”, a declarat Lucian Vlad, coordonator Campanie Produs în Sibiu.
Campania Produs în Sibiu în cifre
17 povești/producători promovați
17 săptămâni de Campanie
peste 50 de producători locali promovați ca opțiuni, alături de cei apăruți în poveste
32 de parteneri
600.000 de vizualizări conținut pe rețelele sociale în perioada Campaniei (august-decembrie)
Evenimente organizate și/sau derulate în parteneriat
Super distracție la Hipic Prod Sibiu: ziua copilului sărbătorită cu multă voie bună și cu bunătăți „Produs În Sibiu”
Târgul Produs în Sibiu din Șura Mică
Povestea de toamnă de la Cisnădie
Noii Cineaști: Multimedia în Inovație și Marketing
Dincolo de obiectiv: #omie și arta de a fi împreună
Nu există o definiție unică și simplă atribuită conceptului de „produs local”. Acesta acoperă o varietate infinită de sisteme de producție, procesare, marketing și distribuție pentru produse locale în întreaga lume. Totuși, putem folosi această definiție de bază, pentru un „Produs în Sibiu”: un produs local este cel făcut cu ingrediente locale, materii prime locale sau folosind know-how local (o rețetă, de exemplu). Cu alte cuvinte, fiecare aspect al producției, de la început până la sfârșit, trebuie finalizat în Sibiu.
Există mai multe motive pentru a susține și prefera produsele locale. Cunoscute și sub numele de „Produse Kilometrul Zero” acestea devin din ce în ce mai importante, pentru că sunt produse fabricate și vândute într-o zonă geografică apropiată de clientul final, de fiecare dintre noi. Fabricarea și vânzarea acestor produse oferă mari beneficii, atât producătorului, cât și consumatorului și comunității, în general. În primul rând, merită subliniat faptul că motivul pentru care aceste produse au început să ofere o asemenea valoare se datorează impactului lor scăzut asupra mediului. Pe lângă promovarea utilizării materialelor durabile și reciclabile, utilizarea materialelor locale reduce impactul produs de distribuție și transport, două procese care au un impact negativ asupra mediului. Totodată, sprijinirea producției de produse locale permite și adaptarea, personalizarea și designul produselor. Fiind mai aproape de cumpărător, este mai ușor să obții feedback-ul acestuia și să îi cunoști gusturile și opiniile. Din aceasta cauză, producătorii se pot adapta mult mai bine nevoilor și preferințelor consumatorului, acesta fiind în contact direct cu aceștia.
Economia locală și ocuparea forței de muncă sunt, de asemenea, stimulate prin utilizarea materialelor locale și prin posibilitatea de a lucra cu furnizorii, designerii sau artizanii din zonă. Și nu în ultimul rând, un alt mare beneficiu pentru producătorii de produse locale este că aceștia au un control mai mare asupra procesului de producție și pot garanta trasabilitatea produselor, care se reflectă în calitate și securitate pentru consumator.
Companii implicate în comunitate, susținătoare ale campaniei Produs în Sibiu
Romgaz, Thimm, IFM, Hendrickson, Regnology, GLS, Euchner, Super Mama, CineGold, Odu, Fritzmeier, wenglor, Wienerberger, Feleacul, Retrasib, Amza, Boromir, Prima Shopping City, Kromberg & Schubert, Bilstein, TV Sibiu, SOMA, Simpa, 2D Solutions, Somarest, City FM, Apă Canal Sibiu, Aeroportul Internațional Sibiu.
Instituții de cultură, ONG-uri și alte companii locale
Teatrul Radu Stanca, Crucea Roșie Sibiu, Astra Film Cinema, Teatrul Gong, Muzeul Național Brukenthal, Tursib, Muzeul Astra, Piața Volantă.
Pompierii sibieni au intervenit, în seara de Crăciun, în localitatea Valchid pentru stingerea unui incendiu care a izbucnit la o casă și o anexă gospodărească.
O familie din comuna Sântimbru (județul Alba) i-a uimit pe localnici și vizitatori, casa lor devenind o atracție turistică în preajma Sărbătorilor de Iarnă.
O familie de Sântimbru, județul Alba împodobește în fiecare an casa cu mii de luminițe și diverse obiecte instalate pe fațadă și în curte.
Familia își transformă locuința într-un spectavol de lumini, iar oamenii vin să admire casa care pare desprinsă din povești.
Curtea este plină cu beculeţe, ornamente de sărbători sau oameni de zăpadă strălucitori, decorațiuni reprezentând reni, spiriduși și Moș Crăciuni. Fiecare pom este împodobit.
Marius Pop spune că încearcă astfel să creeze „o atmosferă magică pentru familie și prieteni, în spiritul sărbătorii nașterii Domnului și totodată să aducem bucurie și zâmbete pe fețele tuturor celor care trec pe aici”.
„Eu am locuit timp de un an de zile in Statele Unite și văzând entuziasmul și bucuria cu care americanii își decorează casele în prag de sărbătoare a Crăciunului, am zis că de ce să nu facem și noi măcar 50% din decorațiunile pe care ei le utilizează.
Făcând o statistică foarte fugitivă, aș spune că undeva la 3-4.000 lei ar fi costurile în ceea ce privește diferența față de achizițiile de anul trecut”, a declarat Marius Pop, proprietar.
Accident grav, în prima zi de Crăciun, în urma căruia trei tineri poliţişti au ajuns la spital, dintre care unul se află în comă, după ce autospeciala în care se aflau a fost lovită de un Porsche, în centrul oraşului Borşa, judeţul Maramureş.
După impact, şoferul bolidului de lux şi-a abandonat maşina şi a fugit. Individul a fost prins la scurt timp, iar acum se află în custodia poliţiei.
Sindicatul Europol a făcut publice imaginile surprinse cu momentul impactului, dar și imediat după accidentul rutier.
Potrivit IPJ Maramureș, accidentul a avut loc miercuri dimineața, în jurul orei 7.30, în orașul Borșa.
„În această dimineață, în jurul orei 07.30, în orașul Borșa o autospecială de poliție a fost acroșată de un alt autoturism, al cărui conducător auto a părăsit locul faptei.
În urma impactului, trei agenți de poliție au fost transportați la spital în vederea acordării de îngrijiri medicale.
În urma verificărilor efectuate până în acest moment a fost identificată persoana bănuită că s-ar fi aflat la volanul autoturismului, în prezent aflându-se în custodia poliției”, a transmis IPJ Maramureş.
Toţi cei trei poliţişti răniţi, doi în vârstă de 24 de ani, iar al treilea de 43 de ani, au fost transportaţi la spital.
Doi dintre ei au fost transferați la Târgu Mureș cu elicopterul SMURD, iar cel mai în vârstă se află în comă.
„Poate că e momentul să curățăm un pic cântările pe care le punem de Crăciun de consumul excesiv de nimicuri”
„A venit și-aici Crăciunul…” Suntem din nou în miezul Sărbătorii Nașterii Domnului. Ce mai reprezintă pentru omul modern de astăzi această Sărbătoare?
Nașterea lui Hristos e egală cu Sine. Acesta e lucrul cel mai important. Cred că e unul din darurile prin care Dumnezeu ne dă vectorialitate vieții. Nașterea lui Hristos dă sens propriilor noastre nașteri. M-am gândit mult zilele acestea la faptul că poate e vremea să ne revizuim un pic propria noastră concepție despre moarte și naștere, gândindu-ne la Nașterea Mântuitorului Hristos. Care e un dar. Un dar desăvârșit și primit cu o bucurie imensă de Maica Domnului. O bucurie însă care are în ea foarte multă responsabilitate.
Responsabilizarea în fața nașterii ne obligă la responsabilizare și în fața morții. Suntem responsabili și de cei ce mor din vina noastră. Pentru că nu ne rugăm suficient, nu construim suficient de multă siguranță și pentru că nu ne îngrijim suficient de mult de cei care au nevoie de îngrijirea noastră.
Cât mai e realism și cât tradiție în modul de a trăi această Sărbătoare?
Tot ce privește masa de Crăciune este tradiție, tot ce privește Dumnezeiasca Liturghie este realism. Poate că e momentul să curățăm un pic cântările pe care le punem de Crăciun de consumul excesiv de nimicuri și să-I dăm înapoi lui Hristos demnitatea de a fi în colinda românească ce este: Dumnezeu – Omul venit să mântuiască lumea! Nu se confundă tradiția reală cu toate lucrurile adăugate ulterior.
Nu există un colind al parlamentarului, nu există un cântec în care să ne încruntăm unii la ceilalți de Crăciun. Modul în care trăim Crăciunul este dat de seninătatea întâlnirii dintre îngeri și păstori, de alergarea la iesle, bucuria magilor, strălucirea stelei… E drept că avem de-a face și cu înfocata ură a lui Irod pe nimic, dar insist pe lucrurile frumoase și luminoase. Pentru că acestea sunt legate de Evanghelie. Celelalte trec în planul uman și cred că răspund unor nevoi imediate, pe generație și generații de generații.
„Dăruindu-I lui Dumnezeu câte o zi, în fiecare zi, El îți dăruiește câte o veșnicie în fiecare zi”
Cum sărbătorim Crăciunul cât mai aproape de esența sa?
Cu multă decență. Postind, ajunând și mergând spre Dumnezeiasca Liturghie. Cred că o masă de Crăciun prelungește, de fapt, Dumnezeiasca Liturghie. Și inclusiv cei bolnavi, care nu pot merge la Liturghie, sunt cuprinși în Liturghie și în dragostea celorlalți, care merg și îi pomenesc în dragostea lui Dumnezeu.
De ce e atât de importantă Liturghia de Crăciun? Nu e aceeași Liturghie, repetitivă, din fiecare duminică, să îi zicem „obișnuită”?
E cel mai mare dar pe care Nașterea lui Hristos ni l-a adus: Întruparea Domnului Hristos în mijlocul comunităților! Da, ai zis bine, Liturghia e în fiecare duminică. Deci fiecare participare la Liturghie e o duminică, o zi a lui Dumnezeu. Și dăruindu-I lui Dumnezeu câte o zi, în fiecare zi, El îți dăruiește câte o veșnicie în fiecare zi. Și atunci înmulțești veșnicia din viața ta.
„Am pierdut zăpada. Taina aceea care te înfricoșează și luminează deodată”
Ce sunt colindele?
Un ecou al modului în care poporul privește o taină atunci când nu o înțelege. Întotdeauna colindul are o parte de metaforă care exprimă fundamental realitatea Întrupării. Numai oamenii înțelepți pot să atât de mult, într-un singur colind. Uită-te la O, ce veste minunată sau la Domnuleț și Domn din Cer unde, chiar dacă nu ne place că e așa de tandrețit Hristos, e ceva din sufletul unui popor care are nevoie, la rândul lui, de tandrețe. Se vede că a obosit poporul de răutatea din jur. În ultimii ani se cântă tot mai des, extrem de melancolic. Colindele noastre au devenit din ce în ce mai melancolice. Și aceasta arată, încă o dată, că am obosit.
Ce s-a pierdut? Ce s-a câștigat? Din autenticitatea sau felul de oarecând de a sărbători Crăciunul.
Cred că ne-am urbanizat prea mult. Și am pierdut zăpada. Taina aceea care te înfricoșează și luminează deodată. Care îți dăruiește răcoreală și alergare bucuroasă de fiecare dată. Sigur, nu o spun ca zăpadă de pe stradă și din curte. Dar uneori cred că ne e dor și de aceea. Și știi ce cred că am pierdut cel mai mult? Instituția bunicilor. Bunicii de astăzi s-au grăbit să ajungă niște pensionari veritabili, poate prea mult afectați de ce li se întâmplă. Și atunci nu mai au timp să facă ceea ce făceau bunicii de odinioară: să frământe, să coacă, să împodobească brad, să se bucure cu nepoții. O fac. Dar o fac așa, trecând prin mall și nu prin viață.
„Postul Crăciunului e ca o fereastră făcută în peretele Peșterii, prin care privești Nașterea”
Cât va mai rezista Crăciunul? Am uneori senzația unei resuscitări încăpățânate, de la an la an, în încercarea de a recupera / păstra câte ceva din taina, minunea aceea inițială.
E posibil. Dezbrăcarea de lumină a Crăciunului. Dar cine își vede frumos de viață nu se teme de asta. Biserica este cea care conferă cadrul prin care omul să Îl poată vedea pe Hristos. Postul Crăciunului e ca o fereastră făcută în peretele Peșterii, prin care privești Nașterea. Te uiți la Hristos, vezi că e născut, te bucuri, porți ecoul acestei Nașteri în inima ta, Maica Domnului pune bebelușul în brațele fiecăruia dintre noi… Eu așa văd imaginea Nașterii Mântuitorului Hristos. Cu Maica Domnului prezentându-L pe Hristos păstorilor. Aceștia, niște uriași așa, cu mustăți și cu barbă, bucurându-se de vederea unui copil atât de minunat! E o chestiune de întâlnire între frumusețea lui Dumnezeu și nevoia de tandrețe a sufletului omenesc. Sufletul omenesc nu e bădăran! Noi îl bădărănizăm. De aceea nu merge un creștinism cu praf de cărămidă bătută în piept.
Moș Crăciun nu a trecut în opoziție? Uzurpatorul acesta, care face tot mai adesea ca Hristos să treacă pe locul secund al Sărbătorii.
Moș Crăciun este unul dintre puținele lucruri care mai leagă Europa. Și lumea, în general. Acest lider spiritual, înveșmântat în cadouri, leagă lumea. În ciuda aparențelor. Și e clar că e darul lui Dumnezeu, câtă vreme leagă! Diavolul nu face daruri să unească lumea. El face daruri să dezbine lumea. Iar pe Moș Crăciun nu îl văd altfel decât ca pe o expresie socială a nevoii de om care să ajute oamenii. Să dăruiască oamenilor. Este o întrupare a unui ideal. Uneori mai râd, pentru că e un ideal marxist-leninist în roșu, dar merge și așa. Moșul Crăciun de odinioară nu era îmbrăcat așa de sofisticat. La țară nici nu îl vedeai. Ca pe Moș Nicolae. Pe Moș Nicolae nu îl vezi! Nici acum, după atâția ani, încă nu știu cum trece Moș Nicolae prin geam să pună darurile pe pervaz sau în cizmulițe.
„Vă doresc un Crăciun 100%”
Un gând pentru Sărbătoarea Nașterii Domnului din acest an?
Să rămânem 100% creștini. Adică să fim de fiecare dată atenți și conștienți că lucrurile din jurul nostru contează doar în măsura în care le facem 100%. E vremea în care jumătățile de măsură ne costă. De aceea, vă doresc un Crăciun 100%!
Pacienții internați în Spitalul de Pneumoftiziologie Sibiu au parte de un meniu de sărbătoare în prima zi de Crăciun.
Aceștia au primit cozonac, portocale, sărmăluțe, figurine din ciocolată și felicitări.
Printre bunătățile preparate în Blocul alimentar al spitalului pentru a fi servite pacienților s-au numărat mămăliguța cu sarmale și smântână, supa cu găluște și friptura de porc.
De asemenea, de pe masa pacienților nu au lipsit nici cozonacul cu nucă, checul, portocalele și figurinele de ciocolată de sezon.
„An de an, în perioada Sfintelor Sărbători de iarnă facem tot ceea ce ne stă în putință pentru a le oferi pacienților internați în spital acea atmosfera deosebită de care fiecare dintre noi se bucură și acasă.
Astfel, pe lângă spectacolele de colinde și acțiunile caritabile organizate în această perioadă, am pregătit și meniuri festive, cu preparate de sezon, pentru ca zilele de spitalizare să treacă într-un mod cât mai plăcut și pentru cei care nu pot să se afle în mijlocul familiei lor”, a explicat Cristian Roman, managerul Spitalul de Pneumoftiziologie Sibiu.
În plus, datorită parteneriatului spitalului cu Centrul Școlar de Educație Incluzivă nr.2, pacienții au primit astăzi felicitări cu mesaje pe tema sărbătorilor de iarnă, confecționate de către elevii acestui centru școlar.
Pe toată perioada Sărbătorilor de Iarnă, pacienții Spitalului de Pneumoftiziologie Sibiu vor primi meniu festiv, pregătit și adaptat pentru tipul de regim pe care îl necesită patologiile tratate.
În această perioadă a anului, lumea satului românesc (și nu numai), mai de demult, cum spun bătrânii, vuia de tradiții. De la mic la mare, oamenii se adunau spre a pune la cale fel de fel de ritualuri rămase de la bunii și străbunii lor. Astăzi scârțâie „roata obiceiurilor”, se mai ține doar într-o bilă de rulment, până să nu se mai miște deloc. Nici Avrigul, micuțul orășel din județul nostru, Sibiu, nu se lăsa mai prejos. Aici puteam regăsi (tot mai rar astăzi și într-o variantă mai simplificată) tradiția „Cetelor de feciori” și „Meteleaua”. Prima începea odată cu postul Crăciunului și se termina prin ianuarie (și uneori nici atunci), iar cea din urmă se ținea în a patra zi de după Crăciun.
Dragostea de trecut
Maria Sabău este din Avrig, proaspăt aboslventă a Universității „Lucian Blaga” Sibiu, specializarea Conservare și Restaurare, în cadrul Departamentului de Istorie, Patrimoniu și Teologie Protestantă, actualmente masterandă. Aceasta, în timpul cercetării pentru un articol publicat în, nr. 6 al Revistei de Antropologie Culturală (2023), intitulat „Satul cu meteleaua și cele zece cete de feciori”, a stat de vorbă cu Adrian Stoica, absolvent de studii de etnografie, profesor de dans, fost membru de ceată și fondator al Ansamblului Folcloric „Purtata Avrigului”, despre obiceiul „Cetelor de feciori” din Avrig.
„Nu te puteai băga în ceată până nu ești capabil să cari singur un car de lemne din pădure”
Adrian Stoica îi povestește Mariei ce reprezintă „Cetele de feciori” și de unde vine această tradiție: „Cetele de feciori, așa cum îi denumește profesorul Ilie Moise, sunt niște înfrățiri între tineri. Nu te puteai băga în ceată până nu ești capabil să cari singur un car de lemne din pădure, spunea un unchi de-al meu. Să demonstrezi că ai trecut de faza de copilărie. Era un fel de pregătire a feciorilor de a merge în armată. Băieții erau actorii principali, fetele erau invitate ca musafiri. Nu era discriminare, ci doar un proces de călire al feciorilor care urmează să devină bărbați și cap de familie, ulterior. Dar activitatea în cadrul cetelor nu se termina odată cu terminarea stagiului militar. Continuau până se căsătoreau, atunci erau considerați oameni cu experiență. Cei căsătoriți erau rugați să ajute ceata la colindat”.
Adrian Stoica
Pregătirea cetei
Maria, în discuția cu Adrian Stoica, a aflat că activitatea cetelor începe odată cu începutul Postului Crăciunului. „Având în vedere că activitățile agricole erau mult reduse, în timpul iernii, tinerii începeau să se adune pentru a reconstitui ceata. Își găseau gazdă, muzicanți, băutură și le arvuneau. Se face și o petrecere, dar cu păstrarea unui ritual. Cei care intrau în primul an în ceată se numeau <frigărari>. Aceștia erau puși la muncile casnice, să curețe cartofi, să ajute femeile care se ocupă de prepararea bucatelor.
Cei care urmau să plece în armată, <răgute>, erau puțin mai privilegiați. Se percepea o taxă simbolică pentru diverse cheltuieli: să achite un avans gazdei, pentru băutură, la muzicanți. Fetele, dar și femeile mai în vârstă făceau în acestă perioadă șezători. Pregăteau pentru feciori câte o pereche de ciucuri care erau puși la pălărie. Pe vremuri, în fiecare an se schimbau ciucurii cu alții noi. Dar de ceva timp se păstrează toți cucurii la costumație. Dacă mai aveai o drăguță din altă ceată, mai primeai niște ciucuri. Pe vremea bunicilor mei, dacă aveai iubită purtai peșchină, o podoabă la pălărie făcută din niște mugurași de trandafir, o bucățică de oglindă și alte zorzoane. Niște oameni mai în vârstă mi-au povestit că pe vremea când erau ei tineri, cei care aveau două drăguțe mai purtau două peșchini. În toată această perioadă, se făceau repetiții la colindele ce urmau să fie cântate în seara de Crăciun. Fetele mai experimentate învățau băieții mai mici să joace”, povestește bărbatul.
Seara de Ajun
În seara de Ajunul Crăciunului, după cum povestește Adrian Stoica, se adunau feciorii la gazdă, unde se întâlneau cu băbarii. Erau denumiți „băbari”, acei flăcăii căsătoriți. Dacă era nevoie ceata se împărțea în grupe, deoarece se merge din casă în casă, fără diferențe. Se colinda la ușă sau la fereastră, dar dacă gazda avea plăcerea, îi primea și în casă. Printre frigărari mai veneau copii mai răsăriți, de 12-13 ani, numiți și ,,dăsăgari” sau ,,iepe”, rolul acestora era de a căra până la gazdă cele primite de la oamenii colindați. Feciorii primeau hencleș și pecie (carne afumată), unele gazde mai agățau și un colac, care era pus la fereastra gazdei să-l vadă lumea din drum. Crâșmarul era cel care aduna banii, acesta era ales de ceillați ca fiind cel mai de vază fecior din ceată. După terminarea colindei, cetele se adunau la gazdă și cântau toate colindele din repertoriu. Se mulțumea onoratei gazde. După care frigărarii, îl luat pe cel mai vrednic dintre feciori, cum considerau ei, și îl dădeau cu capul de grindă, până acesta accepta să fie crâșmar anul viitor.
Zilele de Crăciun
Conform povestirilor lui Adrian Stoica, pe data de 25 decembrie, în Prima Zi de Crăciun, pe la amiază, feciorii, îmbrăcați în costume populare, se întâlneau cu muzicanții. Toți mergeau la gazdă, unde se desfășoară momentul când fetele ofereau feciorilor perechile de ciucuri. Pe lângă toate acestea, mândrele mai pregăteau două lumânări mari, ornate cu tricolorul românesc, și podoabe. O lumânare rămânea la icoana gazdei, iar cealaltă, în data de 26, era dusă de către crâșmar la biserică, împreună cu un pahar de vin și o donație pentru parohie. Data de 25 era o zi dedicată familiei. Nu se manifesta în afara cadrului gazdei, ceata fiind o familie. În data de 26 se mergea la biserică. Apoi se pleacă în alai, frigărarii stau în față, iar cei mai vechi stau în spate. Apoi cetele se adunau în centrul comunei și începeau să danseze. În ziua de 27 evenimentele sunt asemănătoare zilei precedente. Plecând spre casă pe lângă strigăturile de uliță, feciorii strigau:
„Foaie verde de alun,
Îmi pare rău după Crăciun,
Că a fost mare și-a fost bun”
Apoi se dădea drumul la un chef.
Meteleaua
Ceata nu se desface odată cu terminarea Crăciunului, spune Adrian Stoica. De obicei, a Patra zi de Crăciun era considerată ultima zi a cetei, numită și „Meteleaua”. În această zi, fetele se strângeau la șezători, atâtea la număr cât erau și cete de feciori, iar aceștia mergeau la fiecare în parte să joace fetele.
Spre dimineață se făcea un foc pe uliță, e legat de spartul Punții. Se gătea ceva, feciorii săreau peste foc, tot în semn apotropaic de curățare de rele și se prelungea petrecerea până la prânz. Pe vremea lui Adrian Stoica, tinerii nu se constumau, cum se face mai nou. „Când eram copil, feciorii nu se mascau. Doar îşi mânjeau faţa cu funingine de pe ceaun sau din vatră. Doar unul sau doi se îmbrăcau cu o blană de urs, ieşeau pe uliţă cu un ulcior cu funingine şi încercau să mânjească oamenii care ieşeau să-i vadă. Funinginea asta avea rol apotropaic”. În timp, acest obicei a luat o altă formă, devenind un fel de teatru popular, organizat în nişte scenarii alegorice de satiră, pe diferite teme, specifice vremii.
Declinul tradiței
Mai demult, tinerii din cete sărbătoreau noaptea de trecere de peste ani. Apoi, Cheful de final era în ianuarie, fără costume populare. Activitatea propriu-zisă a cetei se încheia în ajunul anului viitor, când crâșmarul preda ștafeta. „Actualmente nu mai sunt cete care să respecte toate tradițiile, de la fir la păr. Se mai adună câțiva bărbați să cânte, dar nu se mai respectă toate datinile, din păcate. Dar eu trag speranțe că ele vor renaște din propria cenușă, ca pasărea Phoenix, și sunt dispus să ofer tot ajutorul meu tinerilor care nu își lasă în uitare rădăcinile”, spune cu tristețe Adrian Stoica.
Pompierii au acționat prompt pentru localizarea și lichidarea incendiului însă din păcate în ciuda eforturilor depuse, casa a fost afectată în totalitate.
Cauza probabilă de izbucnire a incendiului a fost amplasarea necorespunzătoare de materiale combustibile în apropierea sursei de căldură.
