Joi, comunitatea de business din Cisnădie s-a reunit pentru un eveniment care devine o frumoasă tradiție.
Peste 40 de participanți, reprezentând 20 de firme locale, au demonstrat ce înseamnă cu adevărat puterea colaborării.
„Atmosfera a fost vibrantă, completată de un decor extraordinar, marca Gabi Luca, care a transformat locația într-un spațiu elegant și primitor.
Cele 24 de produse licitate, remarcabile prin calitate și originalitate, au captat interesul tuturor celor prezenți, contribuind la succesul unei seri de neuitat.
Am strâns împreună suma de 12.650 RON, o contribuție valoroasă pentru comunitatea noastră.
Sub sloganul „Mândrie de Cisnădie”, antreprenorii locali au unit forțele pentru două cauze importante: 8.900 RON vor sprijini restaurarea orgii Bisericii Evanghelice din Cisnădie, iar 3.750 RON vor fi direcționați către Asociația Friends of Visual Arts din Cisnădioara, un spațiu cultural unic ce promovează arta contemporană prin International Summeracademy for Visual Arts.
Vă mulțumim din suflet tuturor celor care ați licitat, donat și susținut acest eveniment!
Apreciem contribuția valoroasă a firmelor participante și implicarea celor care au făcut posibilă această seară magică. Împreună, pentru o comunitate prosperă”, au transmis organizatorii.
Suntem tot mai aproape de momentul Betleem, de amintirea liturgică și luminoasă a Nașterii Domnului Hristos. În acest context, Duminica aceasta poartă numele de Duminica Sfinților Strămoși după trup ai Domnului, iar textul Evangheliei Duminicii acesteia poartă, definitoriu, numele de Pilda celor poftiți la cină (Luca 14.16-24). Nu e simplă contextualizare a înțelesului Venirii Domnului Hristos, ci și exercițiul de educare a memoriei noastre, personale și colective. Este atragerea atenției asupra faptului că nu suntem accidente genetice, simplă răbufnire mesianică ori o încrengătură de oameni, ci suntem, fiecare în parte și în întreg, o istorie de sentimente și așteptări, de orizonturi culturale și sufletești deopotrivă. Că lumea este un complex dinamic de trăiri, de biruințe și înfrângeri, de rugăciuni și tăceri. Nu toate vinovate.
Un om oarecare face cină. Cină mare. Și cheamă pe mulți. La ceasul cinei, sluga anunță: Veniți, că iată toate sunt gata! Nu este identic textul acesta cu acela al nunții făcute de împărat fiului său (Matei 22. 2- 14). Aici Hristos vorbește numai de o cină și de cei de aproape. Un singur slujitor, o singură chemare, o singură cină. Refuzurile celor invitați seamănă însă: o țarină, cinci perechi de boi și o căsătorie. Lucruri care, desigur, nu se fac de azi pe mâine și care puteau fi oferite ca scuze unei neparticipări înainte de timpul cinei. Scuzele sunt credibile. Timpul acestor scuze este neatent ales.
Stăpânul, om oarecare, se mânie și trimite sluga să cheme din pieței și ulițe pe săraci, neputincioși, pe orbi și pe șchiopi. Slujitorul o face. Și tot mai este loc. Iar omul-stăpân ce făcuse cina atât de mare, încât pare că încape o lume întreagă trimite omul-slujitor să cheme pe toți, să-i silească să intre la cină. Ca să umple casa. Căci sensul era acela al bucuriei, nu al săturării. Sensul era al comuniunii nu al lăudării vreunor bucate. Și Domnul conchide prin glasul omului-stăpân: „Niciunul dintre bărbații aceia care au fost chemați nu va gusta din cina mea!” (Luca 14.24). Sensul, în lumina urcușului duhovnicesc ce-l străbatem, spre Betleem, e simplu.
Evanghelia se deschide către cei care nu refuză Cina la care sunt chemați și nici prietenia și nici apartenența la neamul stăpânului nu este salvatoare dacă nu este activată și trăită prin voință proprie. Este limpede oricui că Domnul are dreptate. A lucra la chemarea lui Dumnezeu nu ține nici de statut social și nici de geografia așezării într-un loc sau altul. Ci de disponibilitatea de a renunța la al tău pentru al Lui, de a răspunde „prezent” când te cheamă. Am înțeles de mult că pilda aceasta este despre cum să ne scuzăm credibil necredința ori despre cum să facem din preocupările noastre priorități majore ale refuzului lui Dumnezeu. Nu. În ciuda orgoliilor noastre de a ne crede cineva, nu suntem Dumnezeu. Iar când cineva refuză chemarea Lui e mai de plâns decât orbii, șchiopii ori neputincioșii, oricâte pământuri, perechi de boi ori soții ar purta în averea sa.
Nașterea lui Hristos ne aduce aminte că de chemat suntem chemați toți. Răspunsul ne aparține! Nu putem da vina pe El pentru neatenția noastră.
Îi vedem tot mai frecvent printre noi. Livrând mâncare, lucrând în construcții, în domeniul ospitalității sau oriunde altundeva unde li se oferă șansa unui trai mai bun. Vin de la peste 5.000 kilometri distanță (aeriană), într-o țară total străină, cu o cultură, religie, mentalitate total diferite, și încearcă să își facă aici un rost, pentru a putea să își ajute familiile rămase acasă. Nu de puține ori nimeresc pe mâna escrocilor de conjunctură, care prin tot felul de agenții dubioase îi lasă și fără bruma de bani agonisită sau împrumutată cu eforturi extreme, pentru a pleca în România.
E vorba de nepalezii norocoși, care au reușit să ajungă și să lucreze aici.
A venit în România, în primul rând, pentru a-și ajuta familia
Asmita Shrestha are 26 de ani și vine din Nepal. Lucrează, ca manichiuristă, la Salon Adela din Sibiu. Povestea ei începe de când a văzut pe facebook că există un loc de muncă disponibil aici. Și a căutat o agenție cu care ar putea veni în România. Nu știa nimic până atunci despre țara noastră. În afară de faptul că e un tărâm primitor, cu oameni de treabă, unde se câștigă mult mai bine decât acasă.
A trebuit să meargă în India la interviu. După care a susținut și un interviu on-line, cu partea română. Au fost cinci fete selectate pentru acest post, însă doar ea a reușit. Nu îmi spune ce sumă a fost necesar să plătească pentru a ajunge în România. „Costă foarte mult”, e tot ceea ce reușește să mărturisească. De cele mai multe ori, familiile se împrumută cu sume fabuloase, fac credite împovărătoare, numai pentru a oferi o viață mai bună copiilor lor. Care, la rândul lor, pot ajuta restul familiei rămasă acasă. Așa se face că anul trecut, în 1 octombrie, Asmita a ajuns la Sibiu. De atunci, lucrează la acest salon.
M-am întâlnit acum câteva seri cu ea, într-o scurtă pauză de lucru. Îmi povestește, foarte atentă la cuvinte și cu o nostalgie nedisimulată în fiecare amănunt ce ține de cei dragi lăsați acasă, câte ceva despre aventura ei de pe tărâmul românesc.
Părinții sunt în Nepal și lucrează în agricultură. Mai are un frate, care își dorește foarte mult să studieze în Japonia. „Nepal e o țară săracă, politicienii nu sunt cum trebuie și nu există viitor, spune Asmita. Salariul e foarte mic, insuficient să trăiești. Poți, cel mult, doar să supraviețuiești. De aceea am ales să vin în România. Însă pentru asta trebuie să ai noroc de o agenție bună. Să urmărești care e una reală. Să ai posibilitatea să pleci. Și să reușești, după interviu, să treci de selecție”.
„Pentru femei nu există siguranță în Nepal”
Cum s-a acomodat aici? „La început mi-a fost foarte greu cu limba, cu oamenii, dar acum m-am obișnuit. Cultura e total diferită. La fel și limba, mâncarea. Religia creștină e una total diferită”. A ajutat-o foarte mult faptul că a dat de oameni care au ajutat-o să se simtă în siguranță. Îi plac mult românii. „Pentru că sunt de ajutor, foarte politicoși, grijulii, foarte buni, mai ales cei mai în vârstă. Sunt mereu gata să te suporte, să te ajute. Mă simt foarte în siguranță aici. Pentru femei nu există siguranță în Nepal. Nu puteam să merg acolo singură pe stradă, mai ales seara”, spune ea.
Cât despre România, deși nu a fost în altă parte decât în Sibiu, crede că „e o țară frumoasă”, iar Sibiul, „asemănător ca așezare cu Nepal. M-am obișnuit aici. E un loc liniștitor. Munții, dealurile se aseamănă cu Nepalul și nu aș vrea să mă mut de aici. Singura diferență e că nu am familia cu mine. Iar din punct de vedere economic, politic, e mult mai bine în România”.
Asmita e de religie hindusă, o religie „total diferită, cu mai multe forme de Dumnezeu”, spune ea. Pe lângă religie, cele mai mari diferențe le constată în felul de a gândi și de a trăi al oamenilor de aici. Aceasta o face să fie foarte receptivă însă la orice ține de identitatea poporului în mijlocul căruia trăiește. A, și ceea ce încă nu a reușit să asimileze, ca specificație românească, e mâncarea. Când o întreb ce nu îi place aici, răspunsul vine ferm. Și o spune amuzată: „Mâncarea. Noi mereu în Nepal mâncăm foarte condimentat. Lumea aici mănâncă dulce, brânzeturi. Nu mă puteam obișnui. Dar după ce am găsit de unde să cumpăr condimente, mi-a fost mai ușor”.
350 de lei, un salariu considerat bun în Nepal
O întreb cât câștigă un om cu un loc de muncă obișnuit, în Nepal. „Salariul în Nepal, un salariu considerat bun, e cam 350 lei românești, pentru aceeași muncă, într-un salon. Cu un program de la 9-17”.
Când vorbește despre ai ei, părinții și fratele rămași acasă, se emoționează și cu greu își poate găsi cuvintele: „Îmi lipsesc mereu cei de acasă! Tot timpul! Țin legătura cu ei în fiecare zi. Și abia aștept să îi văd!” Doar că acasă se poate întoarce doar după doi ani de ședere în România. Adică, cel mai devreme, după încă un an de zile.
Care sunt planurile ei de viitor? „Să lucrez, să strângă bani, să ajut familia pentru un viitor mai bun”.
Asmita e o fată curajoasă, considerată norocoasă de mulți dintre conaționali, care a reușit să își atingă visul cu perseverența și priceperea ei. S-a făcut foarte repede plăcută între colegele ei de aici și apreciată pentru hărnicia de care dă dovadă zi de zi. O tânără frumoasă, venită dintr-o lume urâțită de vremuri, pentru a reda un zâmbet de optimism celor care au atâta nevoie de el.
Câți muncitori străini, din afara UE, lucrează în România. Și în Sibiu
Numărul cetățenilor străini din afara Uniunii Europene care au drept de angajare în România a ajuns la 84.218, înregistrând o creștere de aproximativ 10.000 de persoane într-un interval de timp mai mic de un an. Această situație se aliniază cu deciziile recent adoptate de Guvern, care a permis, în ultimii trei ani, contingente de muncitori străini de până la 100.000 de persoane anual.
Pentru anul 2024, Guvernul a stabilit un contingent de 100.000 de muncitori străini care pot fi admiși pe piața muncii din România, ajustând o propunere inițială de 140.000. Această modificare a fost influențată de raportările Patronatului Importatorilor de Forță de Muncă, ce a evidențiat faptul că contingentul din 2023 nu a fost complet epuizat, aproximativ 50% dintre muncitorii prevăzuți nefiind aduși efectiv în țară.
Un aspect îngrijorător este creșterea ratei de respingere a vizelor de lungă ședere pentru muncitorii străini, care a ajuns la aproape 30% în 2023, dublându-se față de anul anterior. Factorii care contribuie la refuzuri includ lipsa documentelor necesare, necunoașterea limbii engleze și suspiciuni legate de trafic de persoane sau posibile riscuri pentru securitate națională.
Conform datelor disponibile la finele lunii august, majoritatea muncitorilor străini erau din Nepal (20.636), Sri Lanka (16.115), India (8.306), Bangladesh (6.298) și Turcia (6.240).
În Sibiu, la 31 decembrie 2023, numărul persoanelor din afara Uniunii Europeane care lucrează în Sibiu a fost de 3.525. Pe primul loc, după țara de origine, s-au menținut persoanele din Nepal – 706, fiind urmați de cei din Sri Lanka (585) și din India (472). Totodată, Bangladesh se alătură acestui top, cu 337 de persoane.
UPDATE 2: Traficul rutier s-a reluat pe ambele sensuri pe Valea Oltului.
UPDATE: Traficul rutier este blocat pe DN7, la km. 247+400 m, între Boița și Lazaret, în urma unui accident rutier în care au fost implicate 3 autoturisme și un autotren.
„În urma cercetărilor efectuate la fața locului, polițiștii rutieri au constatat faptul că, pe fondul unor cauze de urmează a fi stabilite, un șofer în vârstă de 44 de ani, din Constanța, care circula pe sensul de mers Vâlcea – Sibiu, a pătruns pe contrasens unde a intrat în coliziune cu un ansamblu TIR condus de un cetățean străin, în vârstă de 23 de ani.
După impact, TIR-ul a pătruns pe contrasens și a intrat în coliziune cu alte două autoturisme: unul condus de un bărbat de 45 de ani și cel de-al doilea de un bărbat în vârstă de 57 de ani, din Argeș.
Patru persoane au necesitat îngrijiri medicale, respectiv șoferul în vârstă de 44 de ani și soția acestuia în vârstă de 47 de ani, iar din mașina condusă de bărbatul de 45 de ani, soția (45 de ani) și fiul acestora (18 ani).
Traficul este în continuare blocat, iar polițiștii rutieri sunt la fața locului atât pentru continuarea cercetărilor la fața locului cat și pentru dirijarea ulterior redeschiderii, a traficului rutier.
Le recomandăm șoferilor să circule cu atenție în zonă”, explică Luciana Lazăr, purtătorul de cuvânt al IPJ Sibiu.
Echipaje de la Ambulanța și ISU Sibiu au intervenit la acest eveniment rutier.
„Echipajul SAJ a acordat asistență medicală pentru două persoane, o femeie de 45 de ani cu traumatism de membru superior și un tânăr de 18 ani care a suferit un TCC acut închis ușor.
Ambii vot fi transportați la UPU Sibiu”, a declarat Vasile Scridon, purtătorul de cuvânt al Ambulanței Sibiu.
„Pompierii sibieni au intervenit de urgență pe DN7, în zona localității Boița, la un accident rutier în care au fost implicate trei autoturisme și un ansamblu TIR.
La fața locului au fost mobilizate două echipaje SMURD dintre care unul cu medic, o autospecială de stingere cu apă și spumă, două echipaje SAJ.
doi bărbați în vârstă de aproximativ 18 și respectiv 45 de ani au fost transportați de către echipajele SAJ”, a precizat purtătorul de cuvânt al ISU Sibiu, sergent major Raluca Marcu.
o femeie în vârstă de aproximativ 47 de ani care a suferit un traumatism toracic a fost transpirată de către echipajul SMURD cu medic;
un bărbat în vârstă de aproximativ 44 de ani care a suferit un multiple traumatisme a fost transportat de către echipajul SMURD de tip B;
ȘTIRE INIȚIALĂ: Traficul rutier este blocat complet, sâmbătă seara, între Boița și Lazaret, pe Valea Oltului, din cauza unui accident rutier produs între 3 autoturisme și un ansamblu rutier.
Actorul Mircea Diaconu a murit la vârsta de 74 de ani, după o luptă grea cu un cancer de colon.
Anunțul a fost făcut de soția sa. Pe data de 24 decembrie, cunoscutul actor ar fi împlinit 75 de ani.
Trupul neînsuflețit al lui Mircea Diaconu va fi depus luni, între orele 12:00 și 16:00, la Teatrul Nottara, acolo unde apropiații vor putea veni să-și aducă un ultim omagiu, anunță observatornews.ro.
Înmormântarea va avea loc marți, la cimitirul din Săftica.
Mircea Diaconu, născut pe 24 decembrie 1949, în Vlădești, județul Argeș, a fost un simbol al teatrului și filmului românesc, având o carieră care s-a întins pe mai multe decenii.
De asemenea, a fost un nume cunoscut în politică, fiind ales senator și deputat, implicându-se în multiple proiecte pentru îmbunătățirea vieții culturale și sociale din România.
A jucat atât în piese de teatru pe scenele naționale, cât și în producții cinematografice celebre, precum „De ce trag clopotele, Mitică?”, „Buletin de București”, „Asfalt Tango”, „Cum mi-am petrecut sfârșitul lumii”, „Legături bolnăvicioase” sau „Filantropica”.
Județul Sibiu va da tonul în turismul românesc. Deocamdată, din postura de organizator al unuia dintre cele mai importante evenimente turistice în țara noastră.
Sibiul va găzdui Gala Destinația anului 2025, în data de 8 aprilie 2025, o competiţie care îşi propune promovarea destinaţiilor turistice din România. În baza unui parteneriat încheiat între Uniunea Naţională a Consiliilor Judeţene din România şi organizatorii competiţiei „Destinaţia Anului”, consiliile judeţene beneficiază de oportunitatea de a nominaliza, în mod gratuit, trei destinaţii. În perioada 1-25 martie 2025, finaliştii vor primi puncte din partea unui juriu, iar publicul este invitat să îşi susţină prin voturi destinaţiile favorite accesând www.destinatiaanului.ro. Câştigătorii competiţiei vor fi anunţaţi în cadrul Galei Destinaţia Anului 2025, care va avea loc pe 8 aprilie 2025, la Sibiu.
Nominalizările trebuie să ţină cont de cele şapte categorii, „Oraşe care inspiră”, „Staţiuni Balneo-Climaterice”, „Tărâmuri fermecate – zone geografice sau localităţi cu un bogat tezaur de natură, istorie şi tradiţie”, „Sate de poveste”, „Distracţie şi aventură”, „Cultură şi educaţie – Muzee, castele, obiective arhitecturale, saline, peşteri sau alte monumente ale naturii amenajate” şi „Cea mai bună Promovare”.
Destinaţiile calificate în etapa a doua vor fi evaluate pe baza unor criterii care vor da naştere unui clasament, iar la final se vor selecta maximum 10 finalişti per categorie.
Un val de îndemnuri la proteste în 21 și 22 decembrie a apărut pe TikTok, atunci când președintele Klaus Iohannis își termină cel de-al doilea mandat.
G4Media scrie că pe TikTok, unele mesaje instigă explicit la violență, spre exemplu la ”distrugerea, spargerea și incendierea sediilor PSD, PNL, USR, UDMR”, adică a partidelor care au anunțat că vor încerca să formeze un guvern de coaliție pro-europeană și să dea un candidat comun la alegerile prezidențiale care ar urma să aibă loc, probabil, în primăvară.
Multe dintre mesaje sunt exprimate împotriva deciziei Curții Constituționale de a prelungi pe termen nelimitat mandatul președintelui Klaus Iohannis.
Au apărut și alte mesaje care, dimpotrivă, cer oamenilor să nu iasă la proteste în 22 decembrie pentru că „Iohannis va avea motiv să-și prelungească mandatul” și mai ales pentru că ”Călin Georgescu va fi asociat cu violența”.
Sunt însă și explicații conspiraționiste, cum ar fi că ”Soroș va fi mai bogat cu 400 de miliarde de dolari și va finanța Ucraina” în război.
Alte mesaje îndeamnă la stat în casă în 22 decembrie pentru că ”vor fi infiltrați și vor trage în voi”.
UPDATE: Tânăra a fost depistată în municipiul Sibiu. Nu a fost victima niciunei infracțiuni, anunță IPJ Sibiu.
ȘTIRE INIȚIALĂ: Poliţiştii sibieni caută o tânără în vârstă de 17 de ani, care a plecat într-o direcție necunoscută fără a mai reveni.
Vineri, polițiștii Serviciului de Investigații Criminale au fost sesizați de către o femeie din municipul Sibiu cu privire la faptul că fiica acesteia, Schuster Ariana Aysha, în vârstă de 17 ani, a plecat volunar de la domiciliul din Sibiu fără a mai reveni.
Semnalmente: 70 kg, înălțime aproximativ 160 cm, ochi albaștri, păr negru, lung, ten alb.
La data dispariției purta o bluză neagră, vestă alba, blungi negri, pantofi sport albi.
Semne particulare: un tatuaj la nivelul pieptului în forma unei coroane, un tatuaj la nivelul coastelor în forma unui băiat, un tatuaj la nivelul piciorului stâng ce simbolizează un tigru și un tatuaj la nivelul coapselor ce reprezintă doua funde.
Persoanele care pot oferi informaţii despre această tânără sunt rugate să contacteze cea mai apropiată unitate de poliţie sau să apeleze gratuit numărul unic pentru situații de urgenţă 112.
Turiști și localnici se bucură de ani de zile de oferta de la Albota. Complexul Turistic de aici a evoluat, de la câteva bazine cu păstrăvi și o căbănuță de lemn, la multiplele facilități de astăzi. Carmangeria Albota se află în incinta complexului, în Arpașu de Sus. De cincisprezece ani, aici se produc delicioși cârnați de casă după rețete și metode tradiționale.
Zona de la poalele Făgărașilor este extrem de ofertantă, încadrată de un peisaj montan spectaculos, ce atrage turiști din țară și străinătate. Pentru că cei de la Albota au dorit să pună pe masa clienților produse de casă, în jurul restaurantului s-a dezvoltat o gospodărie din ce în ce mai mare. De la carne, mezeluri și brânzeturi, la conserve de legume sau pâine de casă, produc alimente proaspete, în ton cu sloganul lor, „De la fermă, la farfurie!”
De șase ani, cel care se ocupă de carmangerie este Sergiu Bica. Tânărul inginer tehnolog este de lângă Făgăraș, a studiat la Facultatea de Ştiinţe Agricole, Industrie Alimentară şi Protecţia Mediului din Sibiu. Este pasionat de ceea ce face și ne spune care este secretul produselor de aici. „Unul dintre motivele pentru care cârnații sunt mai buni decât ceea ce face orice fabrică este că la noi tot procesul durează mai mult. În funcție de sortiment, de la două la șase zile durează afumarea, cu rumeguș de fag. Nu grăbim procesul natural”.
Alt motiv pentru care tehnologul poate garanta calitatea produselor este materia primă. Carnea pentru cârnați este de la animalele din fermele proprii. Folosesc carne de vită, porc și oaie. Carnea se tranșează la Cârțișoara. Unde este abatorul sunt și ferma de vaci și cea de porci. Cea de oi este la Arpașu de Jos. În funcție de rețetă, carnea este tăiată, tocată și amestecată cu sare, piper, usturoi sau alte condimente, precum ienibaharul și nucșoara.
Sergiu Bica, inginer tehnolog
Din sortimentele afumate, la Albota se produc cârnați de oaie, cârnați tip Csabai (cu specific unguresc), cârnați săsești, integral de porc, cârnați de porc cu foarte puțină vită și cârnați de vită/porc sau mixt, în care procentul de carne de vită este de 60 – 65%. Mai fac și cârnați de grătar, simpli sau picanți, aceștia sunt foarte puțin afumați, maxim două ore.
Provocarea mezelarului: „Ce e cel mai greu și cel mai greu e să rămâi slab. Asta nu ne iese la niciunul”
L-am întrebat pe Sergiu Bica ce i se pare greu la ceea ce face. „Dacă nu îți place e greu, dacă îți place e ușor. Ce e cel mai greu și cel mai greu e să rămâi slab. Asta nu ne iese niciunuia.” Râde amuzat și continuă. „Dacă ai un pic de coerență în ceea ce faci, dacă îți faci un pic munca să îți fie mai ușoară, nu e greu. Dacă ești într-o firmă în care nu există prognoză, poate te aglomerezi, la noi sunt organizate lucrurile. Mie îmi place ce fac, e simplu.”
În camera de zvântat, de deasupra râului, mezelurile se usucă natural, la aer.
Ne spune și că au avut noroc că au avut magazinul online din 2019, înainte de pandemie. „Când a început pandemia, s-a triplat munca, nu am simțit pandemia, am avut de lucru mai mult ca înainte. Sezon mai aglomerat era vara și în perioada Crăciunului. Am reglat munca astfel ca în perioadele cu cerere mai scăzută să facem mezelurile crud-uscate, cu timp de maturare mai îndelungat, de până la trei luni.” Datorită magazinului online, produsele Albota au ajuns pe mesele românilor din întreaga țară.
Clienții de la Albota au fost inspirație pentru produse noi
Având destul de multă expunere, printre clienții restaurantului sau ai pensiunii Albota au trecut și mulți specialiști din industria mezelurilor, din țări ca Germania, Franța sau Italia. Aceștia au venit ca turiști, au gustat produsele lor și au fost interesați să vadă și procesul de fabricație. Apoi, au vrut să împărtășească din cunoștințele lor. Așa au ajuns să aibă în oferta carmangeriei produse cu specific german sau italienesc.
Pensiunea Albota
Din Italia au adus și o cameră de maturare, este în curs de instalare. Din spusele lui Sergiu, multe mezeluri românești sunt inspirate de cele italienești. În oferta Albota există acum Guanciale (sau gușă de porc), Culatelo (ceafă de porc), Coppa Pancetta, Bresaola. Fac și trei sortimente de pate, toate cu ingrediente producție proprie: de porc, de păstrăv și de rață. Păstrăvăria produce aproximativ 100 de tone de pește pe an, iar la un moment dat aveau 4500 – 6000 de rațe.
Multe dintre produsele carmangeriei pot fi servite la restaurantul din incinta Complexului Turistic Albota sau în restaurantul Hermania, din Sibiu. „Platou tradițional, cârnați la grătar, mici, pastramă sau cotlet de oaie, majoritatea lucrurilor din meniu au fost făcute pentru a duce produsul de la fermă în farfurie. Dau plus valoare, calitate, prospețime, ești stăpân pe tot lanțul de fabricație”, ne spune Sergiu.
Cele mai cerute sortimente de cârnați sunt cel mixt, cel de oaie și cel săsesc. În topul clienților, foarte apreciați sunt crenvurștii de vită. În oferta lor găsiți multe tipuri de salam (de vară, Victoria, salam săsesc, salam cu piper, parizer), caltaboș, tobă, șuncă presată, babic.
Din nou am profitat de întâlnirea cu un producător local pentru a afla pentru dumneavoastră o rețetă gustoasă, de data aceasta, pentru tochitura de porc cu cârnați.
Tochitură cu cârnați și carne de porc
1 kg de pulpă de porc
3 cepe
100 grame de untură sau ulei
500 grame de cârnați de casă, afumați
Se călește ceapa în untură sau ulei. Carnea se taie cubulețe și se opărește prima dată. După ce este călită ceapa, se adaugă puțină boia și pastă de tomate. Se adaugă carnea, se amestecă până prinde puțină culoare și luciu, apoi se adaugă cârnații tăiați bucăți. Se prăjesc puțin, apoi se adaugă apă, cât să acopere carnea, sare, piper, condimente după gust. Se lasă să fiarbă la foc mic până se face carnea și scade apa. Se servește cu mămăliguță, un ou ochi și brânză telemea rasă deasupra.
Unde găsiți produsele carmangeriei:
– Băcănia Albota Arpașu, la intrare în Complexul Turistic Păstrăvăria Albota, Arpașu de Sus 505
– Băcănia Albota Sibiu, Strada Filarmonicii 2
– Rulota Albota, prezentă în piețele volante din Sibiu și Cisnădie
Informații despre livrări în Sibiu la telefon 0745 669 334; L-S: 9:00-20:00. Pentru livrări în țară, telefon 0745 514 084, L-V: 9:00-17:00. Email: [email protected]. Îi găsiți și pe pagina de facebook, Băcănia Albota, și pe profilul Instagram: bacania.albota.
Alte recomandări de producători locali: Carmangeria Ioneda, Carmangeria Anghel, Măcelăria Mitea, Mangalița de la Racovița, Lepindea Vasile Gura Râului.
Atmosfera de sărbători se resimte deja în municipiul Sibiu, dar și în alte localități din țară, la diferite târguri de sezon.
Atracțiile de sezon, precum târgurile de Crăciun cu standuri atractive și lumini festive, sunt în general un motiv de bucurie și voie bună, însă polițiștii atrag din nou atenția asupra necesității de a rămâne vigilenți și de a nu uita că uneori acestea pot reprezenta o oportunitate pentru cei nu atât de ,,bine intenționați.”
„Pentru a vă bucura necondiționat și de oriunde de atracțiile specifice acestei perioade, Inspectoratul de Poliție Județean Sibiu reamintește câteva recomandări esențiale pentru siguranța bunurilor dumneavoastră:
Nu uitați că târgurile, piețele și standurile sunt tranzitate de multe persoane, unele dintre acestea putând profita de doar câteva secunde de neatenție pentru a intra în posesia bunurilor pe care le dețineți.
Fiți vigilenți și acordați o atenție sporită persoanelor care se află în preajma dumneavoastră. Astfel, când așteptați la rând, la standuri sau în alte locuri, dacă vă simțiți aglomerați de persoane care nu vă inspiră încredere, căutați să vă schimbați locul.
Nu țineți bani, telefoane sau orice alte obiecte de valoare în buzunarul exterior al pantalonilor, în buzunarele laterale și neasigurate ale gecilor, hainelor sau paltoanelor.
Doamnelor și domnișoarelor, va recomandăm să vă poziționați poșeta/geanta la vedere sau lipită de corp și asigurată cu brațul.
Nu ezitați să luați atitudine atunci când sunteți martorul unei infracțiuni, iar dacă constatați lipsa unor bunuri personale, de valoare, apelați numărul unic de urgență 112.
Nu vă lăsaţi copiii nesupravegheaţi! Dacă observaţi lipsa copilului, adresați-vă imediat celui mai apropiat polițist pe care îl întâlniți sau sunaţi la numărul de urgenţă 112.
Este bine ca cei mici să cunoască numele complet al părinţilor, numărul de telefon, precum şi adresa de domiciliu, deoarece, la astfel de evenimente, riscul de a se rătăci creşte”, spune Luciana Lazăr, purtătorul de cuvânt al IPJ Sibiu.
Primăria Mediaș a organizat o nouă ediție a evenimentului „Gala Voluntarilor“, prilej cu care au fost premiați medieșenii care au desfășurat activități de voluntariat și acțiuni în folosul comunității, pe perioada anului 2024.
Municipalitatea medieșeană a dorit să adreseze mulțumiri și să-i premieze pe cei care au luat parte în mod activ la proiectele cu caracter civic din municipiul nostru, membri ai organizațiilor non-guvernamentale, ai instituțiilor de învățământ, ai asociațiilor culturale sau sportive de pe raza municipiului Mediaș.
Le mulțumesc tuturor pentru profesionalismul pe care îl arată și pentru că sunt un exemplul demn de urmat de întreaga comunitate”, a spus Gheorghe Roman, primarul Mediașului.
Municipalitatea a găzduit un eveniment dedicat medieșenilor care au împlinit 80 de ani de viață în cea de-a doua jumătate a acestui an.
În cadrul manifestării, edilul șef al Mediașului a premiat cele 136 de persoane care împlinesc 80 de ani de viață în perioada 1 iulie – 31 decembrie 2024.
De asemenea, în cadrul evenimentului, a avut loc și un moment artistic dedicat sărbătoriților care au împlinit 80 de ani, susținut de artista Cosmina Fulea și micuța Ioana Crețu.
Acordarea premiilor și a diplomelor pentru persoanele din Mediaș și satul aparținător Ighișu Nou care împlinesc 80 de ani de viață în perioada 1 iulie – 31 decembrie 2024, a fost aprobată prin Hotărârea Consiliului Local Mediaș nr. 371/2023.
„În fiecare an, atât în perioada Sărbătorilor de Paște, cât și de Crăciun, Primăria Municipiului Mediaș premiază persoanele din Mediaș care împlinesc frumoasa vârstă de 80 de ani.
Nu am făcut altceva decât să le mulțumesc tuturor celor prezenți pentru tot ceea ce au realizat pentru municipiul Mediaș și în același timp să îi asigur că voi susține ca și anul viitor toate persoanele vârstnice să folosească în mod gratuit mijloacele de transport în comun ale societății Meditur.
De asemenea, voi susține premierea pe parcursul anului viitor atât a persoanelor care împlinesc frumoasa vârstă de 80 de ani, cât și premierea cuplurilor care împlinesc 50 de ani de la căsătorie.
Nu pot decât să le mulțumesc tuturor și să le urez multă sănătate” a declarat primarul Gheorghe Roman.
