Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) a anunțat că 20.596 de persoane private de libertate și-au exprimat dorința de a vota în turul doi al alegerilor prezidențiale, programat pentru duminică.
Această cifră reprezintă peste 91% dintre cei 22.606 de deținuți cu drept de vot aflați în penitenciarele din România. În total, în custodia ANP se află 24.689 de persoane, dintre care 2.083 nu dețin dreptul de a participa la procesul electoral, potrivit Digi24.
Deținuții cu drept de vot și-au exprimat intenția de a participa prin cereri scrise, conform Deciziei nr. 6D/2024 a Biroului Electoral Central (BEC). Urnele speciale vor fi amplasate în spații amenajate în interiorul penitenciarelor. Procesul de vot se va desfășura între orele 7:00 și 21:00, fără a afecta activitățile curente din penitenciare, precum programul de plimbare sau vizitele.
În spatele fiecărei reprezentații de la Teatrul Gong din Sibiu se află o echipă de tehnicieni dedicați, care transformă viziunea artistică în spectacole memorabile.
Acești profesioniști, de la regizori tehnici la maiștri de lumini, mânuitori de decor și cabiniere, contribuie la magia ce se desfășoară pe scenă, oferind publicului experiențe de neuitat.
Echipa tehnică compusă din 14 profesioniști e cea care asigură punerea în scenă a acestor spectacole: regizori tehnici (Stela Matioc, Daniel Neagu), operatori de sunet (Claudiu Rusu Costea, Dan Sorin Caras), maiștri de lumini (Ionuț Nasture-Natea, Adrian Truțescu), mânuitori montatori decor (Andrei Arjoca, Lucian Ducu, Emil Predescu, Patrik Voicu), cabiniere (Maria Mihăilescu, Gabriela Popa), operator de imagine (Matei-Horațiu Dancu) coordonați de șeful secției (Adriana Lupșor).
„E momentul ca echipa tehnică a Teatrului Gong să fie în lumina reflectoarelor și să împărtășească din emoțiile, bucuriile, momentele preferate din carieră și motivația care alimentează pasiunea de a aduce magia pe scenă! Aflăm chiar de la ei despre proiectele de suflet, momentele provocatoare și emoțiile constructive din timpul reprezentațiilor.
Adriana Lupșor, șef secție, e convinsă că publicul ar fi surprins de munca de echipă pentru că, de la actor, la regizor, colegii din departamentul marketing, contabilitate sau department tehnic, cu toții punem umărul ca în fața publicului să apară un spectacol inedit și fără cusur!. De la bucata de material achiziționat și montat după viziunea scenografului, până la costume și repetiții generale cu actorii e o călătorie în sine care se transformă în bucuria adusă publicului pe scena Teatrului Gong”, transmit reprezentanții.
Montarea cu exactitate și în siguranță a pieselor este esențială pentru orice spectacol. E surprinzător să descoperi câte acțiuni se derulează în paralel, dar mai ales “de câtă colaborare e nevoie între diversele departamente pentru derularea cu ușurință a spectacolului”. Mai mult, “ajutăm actorii în cadrul jocului cu diverse intervenții și schimbări de decor” spune Andrei Arjoca, mânuitor montator decor. Situațiile neprevăzute sunt nelipsite într-un astfel de departament. Lucian Ducu își amintește de peripețiile premierei unui spectacol care debuta cu un spate de camion împins pe scenă, apoi deschiderea trapei pentru ieșirea actorilor: “nu s-a deschis și am forțat până am dat-o peste cap ca să se poată ieși.” Indiferent de provocările apărute sau de nivelul de solicitare implicat, rezultatul final contează cel mai mult pentru Patrik Voicu care nu poate uita extraordinarul “Harap Alb”: “chiar și după atâția ani, mă bucur să fac parte din acest spectacol”.
Cu o contribuție mai mică sau mai mare în cadrul spectacolelor, emoțiile sunt inerente pentru fiecare membru al echipei tehnice. Cabiniera Maria Mihăilescu se declară bucuroasă și încântată să ajute cu lucruri cât de mici, iar reacțiile publicului o impresionează teribil: “îmi place să văd la sfârșitul spectacolului copii și părinți fericiți și încântați de ce au văzut pe scenă”. Regizorul tehnic Daniel Neagu e motivat de “bucuria spectatorilor de la început până la sfârșit”. Experiența spectacolelor se resimte diferit la nivelul echipei tehnice: monteurul de decor Patrik Voicu are mai multe emoții când joacă un spectacol mai vechi “decât la o premieră care este proaspătă în mintea tuturor”.
Fiecare departament al teatrului contribuie în egală măsură la realizarea unui spectacol, iar operatorul Claudiu Rusu Costea se ocupă de o altă componentă esențială: sunetul. Profesionalismul este vital în pregătirea acestuia astfel încât să fie o parte firească a spectacolului. Indiferent de provocările proiectelor, soluțiile se găsesc chiar și pe ultima sută de metri, până la intrarea publicului în sală. “Atunci se lasă un moment de liniște și începe spectacolul” mărturisește Claudiu.
Cu experiență în lumea teatrului ce variază de la 15 la aproape 20 de ani, tehnicienii Teatrului Gong dovedesc profesionalism, dăruire și pasiune: “provocările sunt depășite dacă ești stăpân pe meserie” spune Adrian Truțescu, operator de lumini. “Ceea ce-mi place aici este relația dintre oameni, nu contează că ești șef, actor sau tehnician”, completează el.
Tursib a anunțat câștigătorii Tombolei „Validează și Câștigă 2024”.
Câștigătorii pot ridica premiile în următoarele zile: 6 decembrie 2024, 9 decembrie 2024, sau 10 decembrie 2024, direct de la sediul Tursib din Sibiu, situat pe str. Munchen, nr. 1, la departamentul Marketing.
Detalii despre ridicarea premiilor:
Documente necesare: Premiul se poate ridica pe baza cărții de identitate. Pentru minorii sub 14 ani, părintele sau reprezentantul legal trebuie să prezinte propria carte de identitate.
Premii disponibile exclusiv la sediu: Trotinetele electrice și rucsacii de picnic vor fi revendicate doar la sediul Tursib.
Premii alternative (termosuri): Dacă preferați să ridicați termosul dintr-o agenție Tursib, este necesar să contactați departamentul Marketing la 0269-426-100 pentru a organiza documentația.
În ultimele zile, polițiștii Biroului Rutier Sibiu au continuat controalele în trafic în zona intersecțiilor, prin prevenirea și combaterea parcărilor neregulamentare ale autovehiculelor, la o distanță mai mică de 25 de metri față de colțul intersecției.
„Cu ocazia acțiunilor desfășurate, polițiștii au depistat 21 de autovehicule parcate neregulamentar.
Au fost aplicate 25 de sancțiuni contravenționale, în valoare de aproximativ 4.000 de lei, a fost reținut un permis de conducere pentru neacordare prioritate autovehiculelor și au fost retrase două certificate de înmatriculare pentru aplicarea de folii neomologate, respectiv utilizarea de anvelope uzate.
Totodată, polițiștii rutieri sibieni au dispus ridicarea a două autoturisme parcate. Cu ocazia acțiunii desfășurate, au fost testați alcoolscopic 18 conducători auto, toate rezultatele fiind negative.
Aceste acțiuni continuă în vederea asigurării unui climat optim de siguranță în trafic”, spune Elena Welter, purtătorul de cuvânt al IPJ Sibiu.
Judecătorii Curții Constituționale să reunesc de urgență vineri, pentru consultări, după ce la CCR a ajuns un număr mare de noi solicitări de anulare a alegerilor prezidențiale.
Cererile invocă documentele desecretizate de Consiliul Suprem de Apărare a Țării, conform cărora campania candidatului pro-rus Călin Georgescu a fost rezultatul unei manipulări orchestrate din afara țării.
Astăzi are loc o întâlnire fără precedent la Curtea Constituțională, pentru o analiză informală a acestor solicitări de anulare a alegerilor prezidențiale.
„Potrivit surselor Digi24, foarte multe cereri din partea societății civile și nu numai au ajuns pe masa Curții și, în fața acestui număr mare de solicitări, judecătorii CCR au decis să facă o analiză preliminară a tuturor acestor cereri, a tuturor documentelor desecretizate de CSAT, contrar declarațiilor făcute ieri de Curtea Constituțională că aceste elemente nu pot fi analizate decât după al 2-lea tur de scrutin.
Așadar, CCR va analiza dacă sunt suficiente argumente în momentul de față pentru a nu mai lăsa turul doi să se desfășoare, pentru a anula alegerile.
Dacă în urma reuniunii informale, judecătorii vor decide să intre într-o ședință de judecată, atunci va fi un semnal pentru noi toți că este posibil ca astăzi să se ajungă la anularea alegerilor”, a anunțat Digi 24.
Sibiu 100% continuă seria dezbaterilor „Punctul de intersecție”, organizate la sediul Redacției. De această data, tema propusă discuției a fost „Dreptul la informare. Între libertatea de exprimare și instigarea la ură”.
Invitați: Adrian Dupu, Secretar de Stat al Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova al Guvernului României, Lect. Univ. Dr. Emanuel Tăvală (Facultatea de Drept, ULBS), Radu Szekely (fost secretar de stat în Ministerul Educației și consilier personal al ministrului Sorin Câmpeanu), sociologul Mihai Rusu (lect. univ. dr. în cadrul Facultății de Istorie și Filosofie, ULBS) și istoricul Răzvan Pop (managerul Bibliotecii Județene ASTRA).
„În loc să combatem cu argumente, ridiculizăm”
Romeo Petrașciuc (Sibiu 100%): Suntem într-un context destul de confuz, într-o Românie poziționată în cel puțin două tabere, în care avem de-a face cu o mulțime de „directori de opinie”, unul mai „convingător” ca celălalt în a ne direcționa spre varianta cea mai bună de țară pe care să o făurim pentru următorii 5 ani. Dreptul la exprimare a devenit, mai ales în mediul on-line, o grilă de evaluare cu care mulți dintre noi nu mai știm cum să operăm. Iar această gestionare defectuoasă a termenilor duce la frustrare, lipsă de control în impunerea propriilor păreri și, de ce nu, la previzionarea unor atitudini care oricând pot deveni extreme. Ce este, în fond, acest drept la liberă exprimare?
Emanuel Tăvală: Dreptul la liberă exprimare, pe lângă faptul că este unul fundamental, este garantat și de Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Este reglementat și în Codul Civil, de la articolul 70 până la 78. Fiind un drept fundamental, inalienabil, fiecare dintre noi, atât timp când nu intervine o instanță să ne oprească să ne cenzureze, îl are. CEDO vine cu o speță și spune că dreptul la liberă exprimare este un drept atât al persoanei fizice, cât și al celei juridice. Prin urmare, e un drept care caracterizează o societate democratică. Dar, după cum putem observa, dezbaterile sunt evitate în societatea de astăzi, sau sunt făcute cu foarte mult efort. În ceea ce privește manifestarea pe internet, pe care o vedem cu toții, aceasta este specifică zonei Europei Centrale, Europei de Sud-Est, deoarece nu prea am putut să ne exprimăm la fel ca și cei din Vest foarte multă vreme. O resimțim acum. Și este cum este. Totul a venit și cu libertatea, dar și internetul. În on-line tu ești ditamai pitbul-ul, dar la o dezbaterea față în față, te transformi într-un bichon, deoarece nu mai ai multe argumente. La o confruntare față în față trebuie să fii documentat.
În altă ordine de idei, putem observa în MCV/2013 (Mecanismul de Comunicare și Verificare) că regăsim, în ceea ce privește presa din România, o suprapunere foarte mare cu elementul politic, care, din nou, în Bazinul Sud-Central-Est European este o caracteristică, iar acest lucru reprezintă o problemă. Referitor la libertatea de exprimare, presa întotdeauna ascundea sau urmărea promovarea unor partide politice, iar acest lucru a fost văzut ca o problemă la nivelul țării noastre. Acest drept aparține fiecăruia dintre noi, dar nu îl putem leza pe celălalt, folosind-o.
Cum putem să ne educăm în ceea ce privește informarea? În selectarea, filtrarea surselor pe care le accesăm, într-o primă etapă.
Radu Szekely: Ca să ne educăm pentru a ne informa, în primul rând trebuie să învățăm ceea ce înseamnă libertatea de exprimare și dreptul de a-ți exprima o opinie, comparativ cu dreptul celuilalt de a fi ofensat de acea opinie și cum să o atenuezi prin ceea ce spui. „Dreptul de a nu fi ofensat” nu cred că este prevăzut, dar este cel care se folosește cel mai des, pe principiul: „Pe mine mă ofensează ceea ce spui, așa că nu mai spune”. Mi se pare periculos să mergem în acea direcție, deoarece cineva va fi ofensat de ceea ce spun, orice aș spune, și astfel restrângem prea mult dreptul individului de a se exprima liber.
Cum ajungem la informația corectă? În primul rând, trebuie să găsim surse valide și verificate de informare. Surse care să fie credibile. Și să învățăm să filtrăm tipurile de informație: cele care sunt bazate pe emoție și cele bazate pe date. Accesul transparent la date, în ceea ce privește societatea, ar trebui să fie și el garantat. Noi am fost obișnuiți zeci de ani să vorbim „ex cathedra” și să le spunem copiilor: „Acesta-i adevărul”. În prezent, nemaifiind noi singura sursă de informație în societate, nu am trecut la faza în care să-i învățăm pe tineri să selecteze sursele de informații. Aceștia erau obișnuiți să ia informațiile așa cum sunt, de la școală, din ziar, de la televizor. Acum aud din multe alte locuri și nu au învățat să facă diferența. Nu știu unde să se ducă să verifice dacă informația este falsă sau nu. Plus că avem și o atitudine de superioritate față de cei care vin cu niște informații care nouă ni se par ridicole și, în loc să le combatem cu argumente, îi ridiculizăm. Iar cei care vorbesc aberații încep să le propage în continuare în societate. Rolul educației ar trebui să se schimbe în următorii ani, axată pe cum să transmitem informația și cum să o selectăm. Cum să pun întrebările corecte, astfel încât să primesc răspunsurile corecte.
„Nu ai cum, în așa-zisele comunități conservatoare, să ai atâtea premiere și atâția pași înainte”
E surprinzător faptul că „partidele suveraniste” au acest impact în opțiunile de vot ale românilor. Din care Sibiul, considerat până nu de mult echilibrat și constant în alegeri, nu face excepție. În ce cheie putem destructura această poziționare?
Mihai Rusu: Pe plan național și local, faptul că suveraniștii sau extrema dreaptă, depinde de ce etichetă dorim să folosim, au câștigat un mare segment în electorat este prezentat ca o surpriză fără precedent. Eu aș vrea să răstorn această perspectivă și să spun că, cel puțin dacă privim lucrurile din unghiul în care ne aflăm acum, rezultatele își pierd în totatitate caracterul de surpriză. Mai mult decât atât, România, dacă o comparăm cu Europa, vedem că este printre țările care au avut cea mai mare rezistență democratică la această tendință de extremizare, polarizare, chiar de fascizare a politicii. Dacă ne uităm pe plan continental, chiar dincolo de limitele continentului, către Statele Unite, vedem că țara noastră e la distanță mare de aceste procese. Suntem ultima țară care face pasul către extrema dreaptă și deocamdată nu este făcut hotărât, ci este doar un prim pas și, de aceea, încă este o șansă să dăm înapoi.
Răzvan, ești un fin cunoscător al istoriei, culturii și mentalității Sibiului, în ipostaza ei de comunitate în mișcare. Cum de a aderat Sibiul la acest trend suveranist?
Răzvan Pop: Nu trebuie să ne imaginăm că sibienii sunt mai speciali. În general, și noi ne așezăm în trendul unei țări. Și în anii `30, când reflexele naziste au fost puternice în România, sibienii, la fel, au acționat înspre susținerea acestora. Dacă ne uităm la întreaga societate sibiană, putem să decelăm și să vedem că sunt grupuri de elită care nu susțin mișcarea suverană, ci parcursul democratic, așa cum s-a întâmplat și în anii `30. Dar putem să vedem și grupuri care sunt mai fanatice. În general, când există un trend de țară, e normal ca în toate județele să existe acest trend. Marea întrebare este: „De ce?”. Dacă ne uităm la harta ideatică a României, cum ne-o imaginăm noi, cu o Transilvanie progresistă, care merge spre Europa, la alegerile ce au trecut au, a câștigat acest grup de oameni ce vin mai degrabă din zona estică. E evident că aici vin întrebările. Cred eu că ține și de modul cum aceste societăți sunt, într-adevăr, mai deschise și de aici poate fi găsit un răspuns. Răspunsul vine de la această libertate de opinie, de exprimare și coagulare.
Sibiul, dacă este să ne uităm în istorie, este conservator (deși eu nu am crezut niciodată), dar și progresist. Nu ai cum, în așa-zisele comunități conservatoare, să ai atâtea premiere și atâția pași înainte. Sibiul, dacă este să ne uităm după 1990, este comunitatea care a dat primul primar etnic, deși era sub 5% ca reprezentare fizică. Este orașul și județul care a fost condus aproape complet de către femei. Pe de altă parte, în anii 2000, când a fost primul mare șoc postdecembrist, Sibiul a votat cu Vadim Tudor. Cred eu, deși nu îmi asum rolul de politolog, că ce am votat la alegerile ce au trecut este un răspuns contra PSD-ului și o deznădejde în privința celorlalte partide, care puteau fi alternativa la social-democrați.
Ce are în comun extremismul de acum, cu cel de odinioară, la care s-a făcut referire? Sunt diferențe doar de nuanță sau asistăm la o tipologie cu totul specială?
Răzvan Pop: De data aceasta avem un termen de comparație. Am avut parte, în Europa vorbesc, de cel puțin 60 de ani de șoc extremist, pe de o parte fascism, nazism, până în anii `50, și comunism dur, trăit în blocul estic, venit din URSS. Orice nu se întâmplă la fel, ca mișcările extremist menționate anterior, mi se pare lejer și ușor. Pe de altă parte, într-adevăr, un extremism reprezintă anularea democrației. Până în acest moment, aceste structuri încearcă să se integreze într-un sistem democratic, dar acestea încă nu au ajuns la putere. Dar, dacă este să citim primele declarații ale fasciștilor, în Italia, și ale comuniștilor, în România, în `46, putem vedea că sunt toate de pace, de pluripartitism, de democrație. Apoi a venit altceva. Eu nu îmi doresc să ajungem să vedem dacă aceste mișcări sunt extremiste sau nu. Deocamdată este o dezbatere a ideilor.
Emanuel Tăvală: Eu cred că, în ceea ce privește discuțiile din zona Dreptului Administrativ și Dreptului Constitutional, în zona juridică noi avem o așa numită republică semiprezindențială. Acum, înaintea turului doi și sper că și după acesta, să îi dăm dreptate lui Antonie Iorgovan, socotit a fi tatăl Constituției actuale, cu modificările din 2003, care a gândit-o astfel încât puterea să nu mai fie în mâna unei singure persoane. Indiferent de rezultatele prezidențialelor, bătălia cea mai importantă a fost cea pentru parlament, deoarece un președinte nu mai poate să facă ce vrea. Pe președinte poți oricând fie să-l izolezi, fie să-l suspenzi, dacă o ia pe cărări greșite. Ca să faci același lucru însă cu parlamentul este foarte greu, aproape imposibil. Ieșirea din structurile din care facem parte, în baza unui tratat care este votat de parlament, nu se face decât printr-un asemenea act, prin referendum. Acum vedem cât de importantă este asemenea structură.
Alegerile din Republica Moldova și România
În calitate de diplomat care își exercită de ani bun atribuțiile guvernamentale în Republica Moldova, și care a urmărit atent ceea ce s-a întâmplat în alegerile și referendumul care au avut nu demult loc acolo, găsiți similitudini, intruziuni, conexiuni între campaniile electorale dintre cele două state? Vă îngrijorează situația actuală, din punct de vedere al stabilității politice?
Adrian Dupu: Vedem, în context internațional, că lucrurile sunt foarte volatile, pe de o parte. Pe de alta, noi, românii, avem o democrație încă tânără. Marea majoritatea a oamenilor care au fost la Revoluție sunt încă în viață și, aducându-ne aminte cum erau timpurile înainte, cred că noi, ca români, nu am lăsat să ne întoarcem la acele vremuri, în care ne era îngrădit dreptul la liberă exprimare. În momentul de față, cred că ar trebui să ne concentrăm în a nu fi dezbinați, pentru că acesta este pericolul.
Spre deosebire de România, în Republica Moldova influența rusească s-a văzut foarte clar, pentru că au fost candidați susținuți de Kremlin și care aveau o poziție declarată pro-Rusia și pro-Putin. Am avut și noi un partid care era clar pro-Rusia, dar acolo toate informațiile au fost la vedere, nu s-a ascuns nimeni. Acolo există toate dovezile că erau oameni plătiți direct, adică voturi cumpărate din banii Moscovei, ceea ce n-a fost cazul în România. Nu am auzit în România de voturi cumpărate.
Cum vi se pare viitorul României în perspectiva foarte apropiata a ultimului tur al alegerilor?
Eu cred că noi, ca națiune, suntem puternici și, indiferent de rezultatul alegerilor, vom putea lupta mai departe. Sunt convins că viitorul nostru, al României, este în Uniunea Europeană și NATO, și nimeni nu poate să deturneze această apartenență a noastră.
Răzvan Pop: În momentul în care problema ta nu mai este de supraviețuire și ai alte greutăți în viață, începi să îți pui întrebări. Cum sistemul educațional din România din ultimii 30 de ani nu te-a pregătit să îți structurezi aceste întrebări și să descoperi propriile argumente, este normal ca falia extremistă, în orice direcție, să pară mult mai atractivă. Democrația în sine e grea. Democrația înseamnă dezbatere. Este mult mai simplu să vină un lider, oricare ar fi el, care să dea cu pumnul în masă și să rezolve lucrurile.
Emil Constantinescu, dacă ne gândim la el ca președinte, era criticat tocmai pentru că nu făcea aceste lucruri. Ne-am dorit președinți puternici pentru că este mult mai simplu ca cineva să decidă în locul nostru. În momentul în care trebuie să decizi tu însuți, să faci parte din procesul decizional, să înțelegi că rolul tău, oricât de mic, contează, lucrurile devin mult mai complexe.
Cred că aici a fost cea mai mare greșeală a statului român: timp de 30 de ani nu ne-a interesat să pregătim populația pentru acest moment. Este vital să pregătim cetățenii României să își evalueze deciziile prin propriile mecanisme. Am preferat, însă, să avem un popor insuficient educat, pentru că este mai ușor de manevrat.
Atunci când cineva încearcă să ne interzică sau să ne impune ceva, avem tendința de a reacționa contrar. E, de altfel, o modalitate oarecum firească a noastră, ca oameni, să ne protejăm autonomia și să ne simțim liberi în a lua propriile decizii. Care au fost extremele partidelor „neextremiste”?
Răzvan Pop: „Să nu îți mai impună cineva” este un principiu care a prins foarte bine, pentru că Uniunea Europeană este foarte transparentă în a explica ceea ce solicită de la tine, iar tu trebuie să participi activ la această solicitare și să îți aduci aportul, lucru care se vede și în comunitatea din Sibiu. Toți vor să participe la buna funcționare a acelei comunități.
Noi am avut un singur moment în care un lider a afirmat că este liber și a spus că este liber de tot: Ceaușescu, atunci când a decis să plătească datoria externă. În acel moment, am ajuns la sapă de lemn și, de fapt, eram la fel de dependenți de sistemul comunist. Cred că sunt puține țări în lumea aceasta care și-au asumat vreodată o astfel de libertate. Acelea sunt marile puteri. În cazul nostru, nu ai cum să nu faci parte dintr-o structură, dintr-o alianță sau cooperare. Este clar că România a ales un drum.
„Este vital să creăm un mediu educațional deschis”
Radu Szekely: Ascultând ieri niște discursuri post-decizie a CCR, în care se vorbea despre patriotism, am realizat că în sistemul nostru de învățământ nu mai definim patriotismul pentru copii. Noi ne amintim filmele lui Sergiu Nicolaescu și poveștile din care învățam ce înseamnă iubirea de țară. Astăzi, însă, patriotismul trebuie redefinit pentru tineri, astfel încât să poată înțelege acest concept.
Din punctul meu de vedere, patriotismul înseamnă să exportăm valorile noastre, să-i facem pe străini să vină aici și să adopte ceea ce practicăm noi. Aceste lucruri, însă, nu sunt prezentate suficient de pozitiv. De exemplu, ne-am supărat când un anumit brand internațional a preluat modelul iei românești, în loc să vedem asta ca pe o recunoaștere.
Redefinirea patriotismului a fost evitată constant. În școală, subiectele legate de politică sunt tratate ca un tabu, de parcă ar fi ceva rău. Totuși, legea nu interzice să discuți despre ce înseamnă politica și cum se practică. Politica este, de fapt, o activitate nobilă, care poate duce la înțelegere.
Mulți tineri au votat pentru partide sau lideri pe care îi numim extremiști, dar cred că acest lucru nu s-a întâmplat din cauza TikTok-ului, ci mai degrabă din lipsa unei educații care să le explice ce înseamnă participarea civică și politică.
Nu i-am învățat pe tineri să ia decizia de a alege. Redefinirea școlii și a modelului educațional trebuie să devină prioritatea numărul unu. Continuăm să aplicăm principiul conform căruia elevul trebuie să stea în bancă, să reproducă informații și apoi să dea un examen. Acest model nu mai funcționează, iar efectele se văd în societate.
Tinerii au întrebări, și tot mai des vedem elevi de liceu care își pun astfel de întrebări. Problema este că nu știu cui să le adreseze și, de multe ori, le este greu să o facă. Mulți se tem, gândindu-se: „Dacă pun o astfel de întrebare, oare voi fi stigmatizat?”
Din păcate, tocmai din cauza acestor bariere, mulți tineri ajung să se informeze de pe platforme precum TikTok, unde răspunsurile sunt adesea incomplete sau chiar înșelătoare. Este vital să creăm un mediu educațional deschis, în care tinerii să fie încurajați să gândească critic și să discute liber.
Adrian Dupu: Nu realizăm că cei născuți în perioada Revoluției au acum 35 de ani. Sunt oameni maturi, care nu știu cum a fost înainte, iar educația lor legată de politică a fost extrem de limitată. Nu au învățat despre dictatură. Au crescut generații cărora nu li s-a explicat ce a însemnat regimul comunist și viața sub dictatură. Mulți cred că știu cum a fost, dar, în realitate, nu este deloc așa.
Faptul că în România evităm educația politică în școli este o problemă majoră. În trecut, poate că nu am fi avut pericolul extremismului, pentru că acum 15 ani prioritățile noastre erau altele: luptam să muncim, să ne construim o viață mai bună. Acum, când nu mai întâmpinăm aceleași probleme, uităm cum era când stăteam la cozi sau când treceam prin aeroporturi cu dificultate.
Când ne este bine, avem tendința să uităm cât de greu ne-a fost în trecut. Educația politică ar putea preveni astfel de uitări și ar contribui la o înțelegere mai profundă a istoriei și a valorilor democratice.
Mihai Rusu: Eu revin la evoluțiile pe care le observăm în politica românească. Dacă privim lucrurile superficial, am putea să credem că Călin Georgescu, reprezentantul neolegionar, fascist, are un discurs care poate fi foarte ușor ridiculizat, caricaturizat. E adevărat, vine cu resuscitarea unui repertoriu discursiv care e cât se poate de evident inspirat din discursivitatea mișcării legionare. Dacă analizăm lucrurile, vedem aceleași teme.
Pe de altă parte, și aici intervine posibilitatea de a caricaturiza. Vedem că acest candidat își infuzează această retorică a demnității naționale, plină de spiritualitate, cu niște idei pe care nu știi de unde să le iei, precum: energie, misticisme postmoderne, care cumva transformă seriozitatea Ortodoxiei într-un fel de ortodoxism plin cu inepții, care desfigurează și Ortodoxia ca tradiție spirituală, politizând-o, ceea ce nici măcar legionarii nu și-au permis. Aceștia nu au desfigurat fondul ortodox, infuzându-l cu tot felul de misticisme postmoderne.
Eu zic că aceasta este doar suprafața. Avem două repere: reperul istoric, Mișcarea Legionară din anii ’30, și reperul contemporan, reprezentat de ceea ce se întâmplă în jurul României. În țări pe care noi le luăm ca modele, precum Germania, partidul extremist și-a propus să retragă cetățenia cetățenilor germani care sunt de altă etnie decât cea germană. Aceasta este o politică cât se poate de neonazistă, până în măduva oaselor.
Pe de altă parte, dincolo de Atlantic, cu Donald Trump președinte, vedem că sunt făcute pregătiri pentru deportarea, cu ajutorul armatei, a unui număr de 20 de milioane de persoane care locuiesc pe teritoriul SUA. Deci, pericolul este cu potențial catastrofic.
„E foarte greu să construiești majorități care să fie compatibile”
În ultima vreme, avem de-a face cu o percepție de cele mai multe ori sinonimă a termenilor de patriotism, tradiționalism și naționalism,uzitați cel mai frecvent ca un tot unitar. Ce mai reprezintă pentru noi aceste concepte?
Emanuel Tăvală: Este nevoie de abstractizarea situației în care ne aflăm ca să putem observa. Trebuie să fim foarte atenți cum abordăm aceste subiecte, cum ar fi Holocaustul. Eu cred că aici trebuie să conștientizăm cât de importantă este cunoașterea și, în fond, cultura cu privire la aceste aspecte. Conștiința e cea care ne va determina să dezvoltăm o mobilizare. La noi aceasta este problema, că ne mobilizăm, dar ne mobilizăm prost. Nu știi cine și ce ești din cauza lipsei educației. Avem posibilitatea de a controla orice fel de situație, important e să vrem. Noi avem potențial, dar nu știm dacă vrem.
Mihai Rusu: Ce avem noi acum nu aș spune că e pluralism, ci mai degrabă o cacofonie politică și partinică, în sensul că tot acest vot pulverizat și tot mozaicul electoral care a rezultat ca urmare a procesului de votare nu reflectă decât o confuzie generalizată în rândul alegătorilor. Care prezintă o premise pentru fie către o polarizare radicală, care să împingă societatea către o încordare chiar cu posibilitatea unor mișcări sociale și înfruntări mai mult sau mai puțin violente, fie chiar cu posibilitatea unui blocaj, care să rămână cronic. Pentru că atunci când ai o astfel de pulverizare a voturilor, e foarte greu să construiești majorități care să fie compatibile din punct de vedere ideologic, dar și ca agenda politică propriu-zisă.
Răzvan Pop: Tribuna publică este o tribună a negativizării a orice se întâmplă în România. Întotdeauna, după alegeri, vina principală este, în primul rând a partidelor, apoi a mass-mediei. Nu, vina este a întregii societăți. Vina este a tuturor care au văzut acest val și nu l-au înțeles. Sau poate l-au înțeles, dar nu au fost ascultați. De ce, la ora asta, în mediul rural nu avem o educare și o culturalizare a acelui mediu? Vă arăt „n” localități doar din județul Sibiu, în care nu avem nicio entitate culturală: muzeu, bibliotecă, cinema, teatru. Nu avem nimic! Oamenii aceia termină serviciul, ajung acasă, mănâncă și, de pe la ora 19, stau doar pe telefon sau televizor. Cred că și mediul intelectual elitist ar trebui să fie mai angajat și mai preocupat cumva să dea niște norme de valoare.
Trebuie să fim tot mai prezenți în spațiul public, în a explica lucruri. Să ai niște oferte și niște explicații pe piață. Și încă un lucru. Social media ți-l faci. Eu nu am primit nicio propunere de la Georgescu sau de la altcineva de acest gen. Pentru că, efectiv, acest gen de platforme te citesc. Dacă vă uitați pe profilul meu, veți vedea că am orașe, rugby și călătorii. E clar că sunt niște profile care nu vin din politică, ci dintr-o analiză a profilului de marketing.
Deci cred că e vorba de o întreagă societate care trebuie să își pună niște întrebări și să le discute. Sunt nilște situații foarte delicate la ora aceasta în România, dar nu cred în soluții heirupiste, nu cred în soluții mesianice, dar nu cred nici în soluții radicale, într-o formă sau alta. Este momentul unei dezbateri coerente și a unor planuri care, e adevărat, e posobil să aibă răspunsul sau rezultatul în 10 ani, dar dacă ele nu pornesc acum, cu siguranță că nu vom avea parte de ele.
Zeci de copii din întreaga țară au ajuns la spital cu fracturi şi traumatisme grave în urma provocării de pe TikTok, „Superman Challenge”. La Sibiu, la momentul publicării acestui articol, trei copii au fost înregistrați la Spitalul de Pediatrie, unul dintre ei cu fracturi ale ambelor brațe. Provocarea constă în a se arunca cu o mână în față, ca Superman, în timp ce ceilalți copii îl prind sau ar trebui să îl prindă, caz în care căderea celui care joacă rolul lui Superman este una violentă, lovindu-se de obiectele din jur, de podea sau chiar de aflat, în funcție de locul unde se desfășoară jocul.
Deci TikTok-ul a mai făcut câteva victime. Pe lângă cele alte câteva milioane. Întreaga Românie pare a fi ajuns un spital de „supermani”, ai cărui pacienți experimentează o plăcere macabră în a-l vedea / „ajuta” pe celălalt să își rupă gâtul. Sau mâna cu care votează.
Asistăm în aceste zile la una din cele mai absurde și josnice campanii electorale. Între doi candidați până mai ieri nefrecventabili de către majoritatea românilor. Un Călin file(tist) de poveste, cu tot felul de elucubrații naționalist-fantezist-mistice, care își schimbă declarațiile mai repede decât poate procesa inteligența alegătorului. O combinație perfectă între Petre Țuțea când avea frisoane și interpretul mimico-gestual de la Trinitas.
Și o Lasconi aflată în perioada aceea a lunii în care încă își caută calea spre regăsirea de sine. Acea lideră care în cadrul dezbaterii electorale televizate cu Kelemen Hunor se rățoia țâfnoasă la acesta că vrea musai parteneriat civil pentru persoanele de același sex, că doar și ele reprezintă o minoritate, ca și cea a ungurilor din România. Și care, la doar câteva zile distanță, se spovedea public gur(ist)ului Gâdea, convertit subit la userism, că „Doamne ferește!” să se gândească ea, femeie credincioasă până în măduva Elisabetei Rizea (cu care cică ar avea o relație specială, în continuare, de tip „georgesist” am spune noi,) la promovarea LGBT în țărișoara noastră!
Ce să mai înțeleagă votantul de coadă din aceste chestiuni? „Trădare, trădare, dar să știm și noi!”
Cei care și-au pus speranțele într-un candidat neaoș român, depozitar al întregii înțelepciuni tradiționale ejectate de acest popor, se dovedește a o da în dodii, când cu Rusia, când cu America. Și parcă nici TikTok-ul nu ar fi chiar atât de românesc, atunci când e de-a dreptul chinezesc! Eu chiar speram să găsesc pe prispa casei părintești o tăbliță de lemn, acoperită cu ceara albinelor străbune, pe care să fie încrustat cu pana (moștenită de la daci) un mesaj electoral drăguț, convingător, care să mă facă să călăresc până la dregătorie să îmi susțin voievodul!
De cealaltă parte, cei care vedeau în doamna râvnitoare la jilț domnesc un garant al libertăților… libertinajului, se trezesc cu o măicuță neobrăzată la interval, care se leapădă de toate satanele și de toți dracii, doar-doar va mai rupe câte un vot din zona tradiționaliștilor. Atâtea cruci și Dumnezei invocați, cât au populat în aceste zile platourile de televiziune în care a fost (auto)invitată Lasconi, nu a putut înjura și blestema USR de când s-a constituit el ca partid! Iar alianța aceasta împotriva firii a USR cu PSD, în care candidata e gata să îi ofere plocon postul de prim-ministru din nou lui Marcel Ciolacu, e exact ceea ce au visat apoteotic toți vajnicii luptători împotriva ciumei roșii!
Ce frumos ar fi să ne înțelegem între noi, ca popor, și să fie pace! Aș îndrăzni să vin doar cu câteva exemple de bune practici. De dragul neamului acestuia, oare nu ar putea ca cei doi candidați să le facă cunoștință entității aceleia supranaturale a lui Călin Georgescu, cu Elisabeta Rizea din fanteziile lasconiene (despre care ne spune că o însoțește permanent, în tot ceea ce face)?
Iar când fiica Elenei mai are drumuri din acelea, ale ei, la Moscova, nu ar putea să se pună de acord și să își sincronizeze deplasarea cu Călin?
Să nu uităm mănăstirile! Cu un plin de carburant, împărțit la doi, Călin și Elena ar putea să o pună lejer de un pelerinaj la o salbă de lăcașuri de cult din țărișoara noastră. Și nici nu ar avea ce bârfi prea tare lumea, având în vedere că actualului soț al Elenei tot Georgescu îi zice!
Idei ar mai fi… Însă nu de asta duc lipsă candidații noștri! Ceea ce le lipsește lor, doar Dumnezeu le poate da. Ăla, Dumnezeul mamei și al tatălui lor, ca să mă exprim suveranist și tradiționalist până la capăt.
Alegătorii care se prezintă la urne, la al doilea tur al alegerilor prezidenţiale, trebuie să pună ştampila pe unul dintre cei doi candidaţi ajunşi în finala electorală.
Pe buletinul de vot se află cei doi candidaţi care au obţinut cele mai multe voturi la primul tur al alegerilor, desfăşurat pe 24 noiembrie – Călin Georgescu (independent) şi Elena Lasconi (USR).
Se consideră că votul este valabil exprimat în următoarele situaţii, potrivit Biroului Electoral Central:
ştampila cu menţiunea „VOTAT” este aplicată în interiorul unui singur patrulater;
ştampila cu menţiunea „VOTAT” depăşeşte limitele patrulaterului, fără a atinge un alt patrulater, iar opţiunea alegătorului este evidentă;
ştampila cu menţiunea „VOTAT” a fost aplicată de mai multe ori atât într-un patrulater, cât şi în afara oricărui alt patrulater;
ştampila cu menţiunea „VOTAT” este aplicată în interiorul unui patrulater, dar pe buletinul de vot sunt înscrise olograf diverse menţiuni ale alegătorului (votul este considerat valabil indiferent de menţiunile înscrise pe buletinul de vot).
Votul exercitat la secţia din ţară sau din străinătate este valabil exprimat şi în situaţia în care tuşul se imprimă pe cealaltă pagină interioară ca urmare a plierii buletinului de vot purtând menţiunea TATOV şi/sau tuşul s-a imprimat şi pe cealaltă parte a foii unde se află patrulaterul pe care a fost aplicată ştampila cu menţiunea „VOTAT”.
Se consideră nule şi nu intră în calculul voturilor valabil exprimate:
buletinul de vot pe care nu a fost aplicată ştampila de control a biroului electoral al secţiei de votare, până la înmânarea acestuia către alegător;
buletine de vot pe care nu a fost aplicată ştampila cu menţiunea „VOTAT”;
buletinele de vot la care ştampila cu menţiunea „VOTAT” este aplicată pe mai multe patrulatere sau în afara acestora, inclusiv în situaţia în care una dintre impresiunile unei ştampile a fost tăiată olograf sau există înscrieri olografe numai cu privire la valabilitatea uneia dintre acestea;
ştampila cu menţiunea „VOTAT” depăşeşte limitele patrulaterului şi atinge un alt patrulater;
buletinele de vot pe care a fost aplicată o ştampilă cu menţiunea „VOTAT” care are alt model decât cel legal aprobat.
Vineri va avea loc inaugurarea Târgului de Sărbători din municipiul Mediaș, care va funcționa în Piața Corneliu Coposu, până în data de 15 ianuarie 2025.
De asemenea, în aceeași perioadă, medieșenii se pot bucura și de un parc de distracții cu mașinute colorate și un carusel special pentru copii și pot vizita căsuțe de poveste, cu preparate tradiționale.
Cu ocazia inaugurării din data de 6 decembrie, începând cu ora 18:00, Piața Corneliu Coposu va găzdui un spectacol care va consta într-o reprezentație artistică de patinaj sincronizat și acrobații pe patinoar, în compania unor binecunoscute personaje de iarnă, precum și un spectacol de iluminat public.
Pe 7 decembrie 2024, între orele 16:00 și 20:00, la Complexul Cibinium din Sibiu (Șoseaua Alba Iulia nr. 40), se va desfășura Cibinium Christmas Fair, un târg de Crăciun cu o abordare diferită, care pune accent pe liniște, sustenabilitate și conexiunea cu comunitatea locală.
Cibinium Christmas Fair este un eveniment dedicat susținerii producătorilor locali și promovării cadourilor handmade și produselor artizanale. Activitățile incluse vizează atât recreerea, cât și relaxarea, fiind potrivite pentru întreaga familie.
Activități cu liniște:
Pentru trup și suflet – participarea este gratuită și se face pe bază de programare pe site-ul www.keepgivingyoga.ro:
16:00 – 17:00: Christmas Kids Yoga cu Andreea – cei mici se relaxează și se distrează!
17:30 – 18:30: PowerBands Christmas Special Workout cu Flavia – un pic de mișcare pentru un Crăciun plin de energie.
19:00 – 20:00: Yin Yoga & Sounds cu Andreea – o călătorie zen pentru minte și suflet.
Ateliere și evenimente – participarea este gratuită:
16:00 – 20:00: Mandale Cărți Poștale și Origami de pus în brad – creează decorațiuni magice împreună cu Andra Urdea.
16:00 – 20:00: Atelier de flori din lână – împreună cu Iulia Lavu vei modela frumusețe din natură.
18:00 – 20:00: Concert de colinde cu Gabriela Dandeș.
Mic târg pentru cadouri WOW:
Descoperă cadouri speciale și susține mici afaceri locale!
The Healthy Cake Sibiu – dulciuri raw vegane delicioase.
Andra Urdea – eșarfe din mătase naturală vegană pictată manual.
InfYO: Infinit Yoga – saltele yoga perfecte pentru echilibrul de zi cu zi.
KeepGiving Yoga – produse deosebite pentru cultivarea trupului și a sufletului.
Belle Fleur Sibiu – decorațiuni naturale create cu mare pasiune și căldură.
Povești și prieteni:
Un pretext de a petrece un pic de timp de calitate alături de cei dragi și multe alte surprize:
Mândra – ceai, cafele și băuturi calde cu mirodenii, prăjituri.
Zupp’Art – ceaiuri și supe yummm.
Thermomix – ceaiuri și băuturi calde delicioase.
Bătrânu’ Sas – produse gastronomice delicioase tare.
Factorul WOW al serii: Tombola cu surprize
Fiecare produs achiziționat la târg le va oferi vizitatorilor un bilet de tombolă, cu șansa de a câștiga unul dintre premiile surpriză. Acesta este un mod de a răsplăti participanții pentru susținerea micilor afaceri locale și pentru implicarea lor în atmosfera magică a evenimentului.
Evenimentul este organizat de KeepGiving Sibiu, un centru care promovează starea de bine prin mișcare mindful și activități comunitare. Potrivit organizatoarei Andreea Miron, târgul își propune să ofere sibienilor o alternativă liniștită și autentică la agitația din centrul orașului.
KeepGiving este un spațiu dedicat promovării echilibrului, sănătății și stării de bine pentru toate categoriile de vârstă. Activitățile sunt axate pe mișcare mindful, incluzând o varietate de clase, precum yoga tradițională, barre, PowerBands, yoga pentru coloană și tehnici de relaxare.
În cadrul celei de-a doua întâlniri a partenerilor Proiectului „Slowdown”, organizată în regiunea Murcia, Spania, Programul „Anii Drumeției” implementat de Consiliul Județean Sibiu a fost prezentat drept exemplu de bune practici.
Cu acest prilej, Programul „Anii Drumeței”, prin care administrația județeană încurajează ecoturismul și a amenajat peste 800 de kilometri de poteci, a fost prezentat partenerilor de proiect.
„Am avut plăcerea să constatăm că Programul „Anii Drumeției” se înscrie în principiile de bază ale conceptului de „turism lent”, care valorifică potențialul comunităților locale, punând accent pe petrecerea timpului în aer liber, savurând oferta culturală și experiențele gastronomice ale locului. Desigur, am avut și ce învăța de la partenerii noștri, unii dintre ei având deja o experiență îndelungată în ecoturism”, a declarat președinta Daniela Cîmpean, care a condus delegația formată din membrii echipei de proiect și reprezentanți ai Serviciului Public Salvamont și Asociației Județene de Turism Sibiu.
În Murcia, partenerii proiectului au explorat modele de turism durabil. Printre acestea se numără reconversia clădirilor industriale în spații ecologice de cazare și organizarea de evenimente culturale, precum cele din localitatea Caravaca de la Cruz. Daniela Cîmpean a menționat că aceste exemple vor influența extinderea activităților de ecoturism din județul Sibiu, cum ar fi introducerea tururilor tematice și implementarea practicii „leave no trace”.
Proiectul „Slowdown”, desfășurat între aprilie 2024 și iunie 2028, va contribui la diversificarea ofertei turistice din județul Sibiu, inclusiv prin integrarea unor bune practici europene în legislația locală.
„Pe lângă deja cunoscutele drumeții ghidate și lecții pentru elevii, dorim să introducem tururi specializate, cum ar fi fotografia de natură, dar și implementa conceptul „leave no trace”, prin care ne asigurăm că nu lăsăm deșeuri în urma noastră. Sunt activități derulate deja de colegii noștri de proiect din Ungaria și Irlanda. Totodată, partenerii din Italia și Spania, au reușit să accesibilizeze accesul persoanelor cu dizabilități la obiective și circuite turistice, dar și să creeze cadrul legislativ care reglementează folosirea motorizatelor în zonele frecventate de turiști. Pe aceste două importante subiecte vom continua schimbul de informații, urmând să identificăm modalitățile de integrare în conceptul de „Slowdown” la nivelul județului nostru”, a mai adăugat Daniela Cîmpean.
