Grupul MedLife marchează o premieră medicală națională prin efectuarea primei intervenții de mastectomie bilaterală asistată robotic din România, la Spitalul MedLife Polisano din Sibiu.
Această procedură inovatoare oferă pacientelor o alternativă sigură, minim invazivă, cu o recuperare rapidă și beneficii estetice semnificative, deschizând un nou capitol în chirurgia mamară din țară.
Intervenția, realizată cu ajutorul sistemului robotic daVinci, a presupus utilizarea unei singure incizii de doar 4 cm, poziționată discret în zona axilei, evitând cicatricile vizibile pe sân. Această abordare modernă reduce durerea postoperatorie și permite o recuperare accelerată. În plus, procedura a inclus reconstrucția mamară imediată, utilizând un implant prepectoral și un sistem avansat de drenaj, menit să prevină complicațiile, precum limfedemul.
Pacienta are de 38 de ani și a fost diagnosticată cu cancer mamar pe partea stângă și purtătoare a unei mutații genetice care impunea mastectomia bilaterală, inclusiv profilactică.
Intervenția a fost coordonată de Conf. Univ. Dr. Dan Eniu, medic primar chirurgie generală, cu supraspecializare în chirurgie oncologică și ginecologică. Dr. Eniu a fost inspirat de metodele aplicate la Institutul Gustave Roussy din Paris, unde mastectomia robotică este un standard de aproape un deceniu. Echipa a fost completată de specialiști cu experiență în chirurgie robotică și anestezie, printre care Asist. Univ. Dr. Hassan Noor și Dr. Anca Șofran.
Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a emis o informare meteorologică valabilă în perioada 20 noiembrie, ora 10:00 – 23 noiembrie, ora 20:00, pentru întreaga țară.
În acest interval, se vor înregistra precipitații moderate, ninsori consistente la munte și intensificări ale vântului.
Detalii privind fenomenele meteo
Precipitații: vor fi prezente în toate regiunile. În sudul țării (Oltenia, Muntenia, sudul Moldovei și Dobrogea), se așteaptă ploi, iar local pot apărea episoade de lapoviță și ninsoare. În celelalte regiuni, ploile vor fi înlocuite treptat de ninsori, mai ales în cursul zilei de miercuri.
Ninsori la munte: se va depune un strat consistent de zăpadă, îndeosebi în Carpații Meridionali.
Cantități de precipitații: în majoritatea zonelor se vor acumula 15-25 l/mp, iar în vest și la munte, izolat, cantitățile vor depăși 30 l/mp.
Vânt puternic: rafalele vor atinge viteze de 50-60 km/h în majoritatea regiunilor, iar la munte vor depăși 70 km/h. În zona înaltă a Carpaților Meridionali, rafalele vor ajunge la peste 90 km/h, viscolind zăpada.
În intervalul 20 noiembrie, ora 10:00 – 20 noiembrie, ora 20:00, vântul va avea intensificări puternice în Banat, Crișana, Maramureș, nord-vestul Moldovei, Transilvania și pe litoral, cu viteze de 55-65 km/h. La munte, rafalele vor depăși 70-80 km/h, iar la altitudini mari din Carpații Occidentali și Orientali, se vor înregistra rafale de peste 90 km/h.
Vom putea face mai uşor plăţi cu telefonul, prin scanarea unui cod QR, generat de aplicațiile mobile ale băncilor.
Operaţiunile vor fi posibile prin serviciul național de plăţi instant „RoPay”, lansat luni.
Inițiatorii proiectului susțin că fondurile vor putea fi transferate în doar câteva secunde, iar pentru persoanele fizice serviciul e gratuit, scrie site-ul tvrinfo.ro.
Pentru început, în sistemul național de plăti instant, RoPay, s-au înscris trei bănci, din care una de stat. Alte patru se pregătesc să ofere un astfel de serviciu, de anul viitor.
Serviciul RoPay poate fi folosit la orice oră, în fiecare zi a săptămânii și va fi inclus în aplicațile băncilor.
Suma maximă care poate fi transferată de persoanele fizice prin RoPay, în cadrul unei tranzacții, este de cel mult 50.000 de lei. Pentru firme serviciul este contra-cost.
Mircea Geoană, candidat independent la funcția de președinte al României, s-a aflat, miercuri, la Sibiu, pentru a se întâlni cu susținătorii săi și cu sibienii în demersul său de a-și prezenta programul politic pentru România.
„Avem corupție la nivel înalt și trebuie sa înceteze. La fel și nepotismul în instituțiile publice și marile companii de stat. De asemenea, avem de-a face cu năravul fanariot al partidelor din România. De aceea, pentru a scăpa țara, trebuie să punem accent pe digitalizare, care trebuie accelerată în tot ceea ce înseamnă serviciile publice. Spre exemplu, ANAF este în zona gri, la fel și Casa Națională de Sănătate.
Un alt obiectiv este finalizarea cadastrării României. În acest sector, suntem în Evul Mediu, un pic după Cuza (n. Red – domnitorul Alexandru Ioan Cuza). Din 1997 se vorbește de lucrările cadastrale în țară, dar înaintăm foarte greu. Dacă finalizăm digitalizarea și ai AI (n.red. – Inteligența Artificială), știi tot ce se întâmplă la Guvern. Trebuie să modernizăm România. Cine face bine, rămâne.
În ceea ce privește SRI, decizia mea este să nu mai numesc un șef de la partide din opoziție, așa cum a făcut Băsescu și Iohannis. Trebuie un specialist acolo, din interior, și să nu mai politizăm serviciile”, a declarat Mircea Geoană, fostul secretar general adjunct al NATO.
„Am fost în PSD, dar astăzi sunt un om liber”
Acesta a continuat: „Am fost în PSD, dar astăzi sunt un om liber, capabil să reprezint toate categoriile de oameni. Ca fost pesedist, nu șterg nimic din urma mea. În caz că voi fi președinte, voi negocia cu viitorul guvern, chiar dacă mă aștept la mai multe majorități politice de-a lungul mandatului.
Să nu uităm și contextul internațional pe care îl traversăm, în special ceea ce s-a întâmplat în SUA, odată cu alegerea lui Trump. Am lucrat cu președintele Trump la NATO, în mandatul său din trecut. Au fost relații agitate la început, apoi am avut o relație echilibrată. Însă pentru Europa, Donald Trump e un lider sofisticat. Trebuie să știm să jucam cu președintele Trump, altfel va fi greu pentru România. Vrem o alianță România – SUA bilaterală. Trump va avea o guvernare robustă, este mai experimentat și știe ce are de făcut”, afirmă Mircea Geoană.
Mesaj pentru sibieni
Mircea Geoană spune că se va axa pe 4 zone-cheie în programul său electoral. Prima vizează educația, urmată, pe același plan, de sănătate, justiție și eficientizarea companiile de stat, care pierd, anual, în jur 5,6 miliarde de euro. Acesta a avut și un mesaj pentru sibienii care vor merge în 24 noiembrie la vot, la alegerile prezidențiale din primul tur. „Sibiul a cunoscut o dezvoltare semnificativă în ultimii ani și este o plăcere să îl revezi. Și este adevărat ce spun sibienii: dacă vii o dată în oraș, te îndrăgostești de el, de străzile cu un farmec aparte și arhitectură medievală deosebită. În plus, sibienii, ca și ardelenii de altfel, apreciază competența”, spune Geoană.
Acesta a avut, miercuri, și o întâlnire cu I.P.S. Dr. Laurențiu Liviu Streza, Mitropolit al Ardealului.
În Sibiu există cel mai modern comandament NATO
Mircea Geoană, fost secretar general adjunct al NATO, a declarat miercuri, în conferinţă de presă, că la Sibiu există cel mai modern comandament NATO: „Are o importanţă foarte mare şi este comandamentul multinaţional pentru Sud-Est. În caz de nevoie, comandantul suprem aliat va lucra cu acest comandament pentru a coordona toate operaţiunile din România şi Bulgaria. De aici, se preia comanda pentru tot ce înseamnă operaţiuni multi-domeniu: aerian, terestru, spaţial, cibernetic şi naval în nevoile respective. Deci este un comandament de ultimă generaţie, este cel mai modern comandament NATO, cel mai modern! Agenţia NATO de specialitate a investit ultima generaţie de tehnologie, inclusiv criptologie, comunicaţii prin satelitare. Statul român a contribuit şi el”. Acesta spune că trebuie încurajaţi tinerii să aleagă o carieră militară.
„Pe viitorii noştri militari trebuie să-i încurajăm să îmbrăţişeze această carieră, recrutarea de militari profesionişti merge anevoios în România. Prea puţini tineri mai sunt atraşi de meseria de militar profesionist şi una dintre cauze este că nu sunt condiţii suficient de atractive, dar nici suficient de predictibile”, a mai declarat Mircea Geoană.
O explozie puternică a avut loc, marți dimineața, într-un bloc de pe Calea Galați din Brăila, provocând pagube importante și forțând evacuarea a zeci de familii.
Explozia s-a produs la etajul 1 al unui bloc cu 4 etaje, afectând o grădiniță, 16 apartamente și 7 mașini parcate.
Proprietarul apartamentului în care s-a produs explozia a suferit arsuri de gradul I și a fost transportat la Unitatea de Primiri Urgențe. De asemenea, o locatară a fost dusă la spital cu atac de panică.
O grădiniță aflată în fața blocului a fost afectată, având geamurile sparte și ușa blocată. Trei scări de bloc au rămas fără curent electric și gaze naturale.
Electoratul sibian a avut poate cea mai importantă schimbare de mentalitate dintre toate județele din țară în ceea ce privește orientarea politică, dacă analizăm cei aproape 35 de ani de la Revoluție și până în prezent. A trecut aproape instantaneu de la stânga socialistă la mentalitatea de dreapta, cea democratică.
Sibiu 100% vă propune o retrospectivă a evoluției electoratului sibian până în prezent, lăsând cifrele și datele politice în plan secund, și apelând la o serie de opinii argumentate ale unor sibienii care nu s-au amestecat direct cu politica în cei 35 de ani sau care au analizat marile puncte de cotitură politică în județ. Sunt oameni care activează în mediul universitar și al societății civile sibiene, care au urmărit evoluția în plan politic a orașului în care trăim.
Totodată, încercăm să previzionăm și modul în care va reacționa electoratul sibian în fața noului val adus de partidele extremiste sau naționaliste din țară, care au beneficiat de o vizibilitate mult mai mare în campania electorală din toamna acestui an.
Deocamdată, cel puțin după alegerile locale, sibienii aproape că nu au dat nicio șansă acestor partide, care oricum nu au găsit profilul politic care să-i convingă pe oamenii din județ. De altfel, cei aleși din rândul acestor partide (sau mai bine zis din cadrul unui singur partid) sunt oameni din instituții publice aflați spre apusul carierei ori tineri în căutarea unei funcții politice, dar nicidecum cu apucături vădit extremiste sau naționaliste, chiar dacă lideri naționali ai acestor partide promovează extremismul sau naționalismul post Corneliu Vadim Tudor.
Începând cu anul 1996, putem spune că sibienii s-au rupt de comunism
Imediat, după Revoluția din Decembrie 1989, toată țara era scufundată în socialism, iar stânga politică a făcut ravagii, cel puțin, la alegerile parlamentare și prezidențiale din 1990 și 1992, primele alegeri libere din România democratică. Ion Iliescu și nomenclaturiștii săi (chiar din județul Sibiu) de atunci nu au dat nicio șansă adevăratei democrații, mai ales pe fondul unei mentalități bine întipărite în mintea românilor, conform căreia social-democrația, noua formă de socialism, era acum unica șansă spre tranziția la democrație.
De altfel, trebuie să recunoaștem că România, în general, și Sibiul, în particular, nu aveau oameni cu mentalități de dreapta care să se impună pe scena politică. De altfel, nici nu știam cu ce se mănâncă democrația, iar tranziția părea extrem de sumbră, iar Silviu Brucan ne spunea că vom avea nevoie de 20 de ani până la adevărata democrație. Din acest punct de vedere, Sibiul a fost unul dintre județele care a accelerat această tranziție spre democrația reală.
Așadar, timp de aproape 2 ani, în 1990 și 1992, gruparea lui Ion Iliescu a obținut cele mai bune scoruri în țară, inclusiv în județul Sibiu. Însă în țară, încet-încet partidele tradiționale, revenite în actualitate odată cu Revoluția din 1989, au început să se impună pe scena politică. La Sibiu, au prins imediat, în condițiile în care deschiderea europeană era mult mai pregnantă, având în vedere numărul important de sași care se pregăteau să plece din țară, plus faptul că foarte multe familii de sibieni aveau deja oameni fugiți ilegal, în străinătate, în special în Germania și Austria, prin Yugoslavia, încă de dinaintea căderii comunismului.
Valul pro-occidental a venit destul de devreme în județul nostru, concomitent cu emigrarea sașilor în Occident, ceea ce a făcut ca informațiile să circule rapid, astfel încât Sibiul democratic să nu mai fie o iluzie atât de îndepărtată. De asemenea, și scena politică sibiană s-a schimbat, iar lucru cel mai important era faptul că sibienii nu mai voiau să audă de comunism și de marile sale înfăptuiri socialiste. Sibienii au plecat hotărât pe drumul democrației și spre instalarea unei mentalități europene, în ton cu vremurile din Occident.
Cu toate acestea, a trebuit să vină anul 1996, în special alegerile prezidențiale, ca să certifice că sibienii s-au rupt de comunism, încet, cu pași mărunți, dar sigur și ireversibil. Noul președinte ales atunci, Emil Constantinescu, a obținut o victorie însemnată la Sibiu, în fața lui Ion Iliescu, mai ales că soția sa, Nadia, este sibiancă. Mai mult, Sibiul a fost un oraș care și-a respectat întotdeauna trecutul, astfel că s-a creat o modă a foștilor dizidenți ai regimului Ceaușescu, rapid îmbrățișată de sibieni, lucru argumentat și de alegerea de către sibieni a unui țărănist în funcția de primar al Sibiului, din cadrul Convenției Democratice.
Sibienii au ales răul cel mai mic, în 2000
Dezamăgirea adusă de Emil Constantinescu și PNȚCD – PNL, care au capotat la guvernare și la administrația prezidențială, a făcut ca stânga politică să revină la putere. Ce-i drept, în lupta cu un partid naționalist, a lui Corneliu Vadim Tudor. Nici Sibiul nu a fost lipsit de această stare de spirit la alegerile din 2000, astfel că sibienii au trebuit să aleagă între răul cel mai mic: Ion Iliescu, în detrimentul lui Vadim Tudor. A fost momentul în care un partid naționalist, în speță PRM, a obținut cel mai bun scor în istoria de după 1989 în județul Sibiu. Și un un senator și doi deputați.
Chiar dacă Sibiul începuse să fie de dreapta, cei mai mulți sibieni și-au făcut datoria civică și au mers la vot. În schimb, cei care se considerau ca aparținând lumii democratice, în speță sătui de foștii comuniști, au refuzat să meargă la vot. De altfel, se spune prin Sibiu că alegătorii de dreapta se împart în două categorii atunci când merg la vot: cei mulțumiți de prestația oamenilor politici de dreapta, și care le acordă încrederea; iar ceilalți, nemulțumiții, care mai bine nu se duc decât să voteze alternativa de stânga. Oricum, electoratul de dreapta sibian consideră că această atitudine este unicul mod de a ne alinia comunitatea, județul și țara la valorile europene.
După patru ani, din nou sub politica lui Ion Iliescu, sibienii au îmbrățișat atitudinea lui Traian Băsescu și l-au votat masiv în detrimentul lui Adrian Năstase. A fost unul dintre cele mai importante voturi de blam în fața unui reprezentant al PSD. Odată cu alegerea lui Traian Băsescu, am avut de-a face cu momentul în care putem să spunem că partidele de dreapta din Sibiu controlează viața politică locală. Ulterior, această atitudine a prins iar contur, în 2009, când Mircea Geoană, tot PSD, a pierdut din nou în fața lui Traian Băsescu. Aceste lucruri s-au cristalizat și mai puternic odată cu candidatura lui Klaus Iohannis (PNL) la președinția României, în 2014 și 2019. Sibienii l-a votat masiv pe Klaus Iohannis din trei motive: candidat de dreapta, fost primar al Sibiului și lider FDGR, și dezastrul politic al PSD la Sibiu, care nu a reușit să convingă sub nicio formă. Iohannis i-a dominat clar în turul doi pe pesediștii Victor Ponta și Viorica Dăncilă.
Vor merge sibienii pe mâna „dreptei” și de această data?
Acum, sibieni se află din nou în fața unui moment crucial din viața județului. Votanții sibieni pot rămâne fideli filialelor locale ale partidelor de dreapta, însă candidații de stânga Marcel Ciolacu (PSD), Mircea Geoană (fost pesedist, acum independent), plus valul naționalist al lui George Simion le pot provoca mari dileme înainte de turul I. Este interesat de văzut cât de mult îi vor susține sibienii pe candidații de dreapta Nicolae Ciucă sau Elena Lasconi, dacă le vor acorda o șansă majoră lui Marcel Ciolacu ori Mircea Geoană și cum vor reacționa în fața valului extremist și naționalist promovat de George Simion.
Aceasta este o retrospectivă a Sibiului politic al ultimilor 35 de ani. Am preferat o retrospectivă a luptei politice din județ pentru alegerea președintelui României, în condițiile în care alegerile parlamentare sunt influențate într-o măsură covârșitoare de alegerea șefului statului. La alegerile din ultimii 20 de ani, electoratul în Sibiu este foarte vizibil de dreapta, într-un context în care cel de stânga a ajuns într-una din cele mai bune situații ale sale, adică la aproape 25% la sută ca proporție în voturile exprimate (cazul lui Mircea Geoană în 2009).
Societatea civilă locală certifică faptul că sibienii sunt de dreapta
Marina Bogdan, președintele Fundației Comunității și unul dintre cei mai vechi observatori ai scenei politice sibiene, consideră că Sibiul are unul dintre cele mai importante electorate de dreapta din țară. Acesta a activat în 1996 și 2013 în cadrul Asociației Pro Democrația, un actor principal la alegerile din România de după 1990. „Electoratul sibian este majoritar de dreapta din cauza faptului că, preponderent, într-o mare majoritate, populația județului Sibiu a văzut stânga românească de după Revoluția din 1989 ca o continuitate a regimului totalitar comunist. Fiind mai bine informați și având așteptări mai mari după 1989, sibienii au considerat ca doar partidele de dreapta îi pot duce mai aproape de Occident”, spune aceasta.
Marina Bogdan afirmă că implicarea FDGR în viața politică a Sibiului și alegerea lui Klaus Iohannis în funcția de om al statului este o certificare a valorilor europene promovate de alegătorul de dreapta. „Categoric, după 2000, în politica locală FDGR a avut un cuvânt de spus. FDGR, deși nu este un partid politic, după anul 2000 a fost decisiv la nivel local, având un lider important, pe primarul Sibiului, Klaus Iohannis, care apoi a ajuns președintele României, în anul 2014. Devenind tot mai implicat, cu o campanie bine pusă la punct și cu rezultate notabile pentru Sibiul devenit Capitala Culturală Europeană în anul 2007, FDGR a ajuns cunoscut la nivel național. Sibienii au votat partidele de dreapta în județul Sibiu și candidații acestora la alegerilor prezidențiale, ca urmare a influenței istorice a sașilor în comunitate”, afirmă Marina Bogdan.
Cel mai reprezentativ nume la societății civile sibiene de după 1990 afirmă că nu crede că valul extremist și naționalist ce traversează astăzi România se va impune și în județul Sibiu. „Extremismul în România de astăzi este tot mai prezent în viața politică din ultima vreme, deși studiile spun că un procent maxim de 8 – 9 procente nu va fi depășit în țara noastră. Acest lucru îl vom vedea după alegerile parlamentare din această toamnă. La alegerile locale, în județul Sibiu acest curent nu a avut influență. La alegerile locale, se votează în primul rând omul și apoi partidul. La alegerile parlamentare și prezidențiale, lucrurile stau diferit. După alegerile parlamentare și prezidențiale din acest an nu cred că vor fi schimbări majore în politica românească și cu atât mai putin în politica sibiană”, crede sibianca.
Klaus Iohannis, FDGR și mentalitatea săsească ne-au definitivat opțiunile de dreapta
Categoric, la consolidarea mentalității electoratului de dreapta din municipiul și județul Sibiu au contat valorile promovate în societatea sibiană de etnicii sași și multiculturalismul existent în județ. Totodată, Klaus Iohannis și FDGR au fost un bun exemplu de administrație locală, lucru reverberat și la nivel național. De altfel, FDGR a apropiat sibienii de mentalitatea occidentală.
Andreea Zamfira, cadru universitar la Facultatea de Științe Politice din cadrul Universității București, a studiat pentru o perioadă impactul FDGR și al lui Klaus Iohannis în administrația și politica sibiană, precum și valorile promovate de etnicii sași. Aceasta a fost studentă la Secția în limba franceză a Facultății de Științe Politice (2000-2004) și a obținut titlul de doctor în Științe politice (2010) la finele unei co-tutele cu Universitatea din Bruxelles. În prezent, predă la Facultatea de Științe Politice din cadrul Universității București.
„FDGR este singura formațiune politică a populației germanofone din România. Format în contextul schimbărilor sociale și politice din 1989-1990, Forumul German candidează pe cont propriu la alegerile locale, dar în general are candidați doar într-un număr limitat de județe. Deși acest partid etnic nu obține un număr mare de voturi, performanțele sale electorale, raportate la numărul total al electoratului germanofon, sunt remarcabile. În plus, vizibilitatea sa națională constituie un succes rar pentru un partid local de această dimensiune.
Acest lucru se datorează în principal primatului său electoral în Sibiu, de la remarcabila sa descoperire din 2000, când Klaus Johannis, pe atunci președintele FGDR, a fost ales pentru prima din cele patru ori la rând primar al Sibiului (unde ponderea etnicilor germani este de 1%, conform Recensământului României din 2011). Povestea de succes a FDGR în orașul Sibiu pare să fi transcendut personalitatea lui Johannis, odată cu alegerea lui Astrid Cora Fodor, un nou candidat germanofon, ca primar al Sibiului în 2016. În județul Sibiu, FDGR a obținut în mod repetat cote mari de voturi în orașe în care populația germanofonă nu depășește 3%. Partidul a beneficiat în mod cert de sprijinul masiv pe care alegătorii de limbă română l-au oferit candidaților de limbă germană la alegerile județene 2000-2016 din Sibiu, așa cum reiese din numărul de locuri de consilier județean (10 locuri în 2016, față de 11 locuri în 2012)”, susține Andreea Zamfira.
Unul dintre studiile sale s-a axat pe FDGR și UDMR în contextul politicii naționale. Trebuie menționat că în județul Sibiu, UDMR nu este o forță, având în vedere numărul redus al etnicilor maghiari. De aceea nici nu se impun politic în județ.
„Performanța UDMR în Transilvania și cea a FDGR în județul Sibiu, respectiv cel mai clar vot etnic pe de o parte și cel mai marcant vot non-etnic (pentru un partid etnic) pe de altă parte, este una dintre cele mai intrigante caracteristici ale alegerilor regionale și naționale. Prezența lor electorală de lungă durată este cel mai important factor regional care afectează naționalizarea sistemului de partide din România. Odată cu consolidarea lor pe baze regionale, ambele partide oferă alternative dincolo de mainstream, propunând candidați și oferind soluții politice care depășesc apelul la partidele anti-sistem, radicale sau xenofobe.
Acest lucru este valabil mai ales pentru FDGR, al cărui lider s-a dovedit a fi o soluție potrivită nu doar ca primar al orașului Sibiu, ci și ca președinte al României. În ciuda acestei scăderi a naționalizării sistemului de partide, singurele efecte regionale clare se datorează partidelor etnice minore ale minorităților maghiare și germane din Transilvania, care reușesc să își mențină prezența într-un sistem de partide în general puternic naționalizat. Prezența lor stabilă pe criterii regionale contrastează cu performanțele regionale fluctuante ale partidelor principale. Prezența lor regională se datorează compoziției etnice a județelor din Transilvania, care diferă de cele din restul țării. Performanțele lor diferă însă în ceea ce privește dependența etnică.
În timp ce performanța electorală a UDMR se potrivește aproape perfect cu forța minorității etnice maghiare, FDGR nu se limitează nicidecum la slaba prezență etnică a germanilor din România, deoarece partidul german se bazează pe votul non-etnic al etnicilor români din județul Sibiu. Odată cu scăderea demografică a populației maghiare din Transilvania, competiția internă etnică maghiară va pune în pericol actuala reprezentare deținută de UDMR, mai ales în județele cu ponderi mai mici de etnici maghiari. Acest lucru ar întări și mai mult naționalizarea sistemului de partide din România pentru următoarele decenii”, afirmă profesorul universitar.
„Forumul Democrat al Germanilor din România (FDGR), vocea politică a comunității germane, se află într-o situație complet diferită. Dimensiunea redusă a acestei comunități (119.462 de persoane în 1992, adică 0,5% din populația totală) a împiedicat-o să treacă pragul electoral. Din 1989, aceștia au dreptul de a candida la alegeri, chiar dacă nu sunt înregistrați oficial pe lista partidelor politice întocmită de instanță.
Cu toate acestea, sistemul electoral românesc rezervă un loc în Parlament oricărei minorități naționale recunoscute ca atare de către stat, deci și minorității germane. Însă nu reprezentarea națională a FDGR ne interesează aici, ci rezultatele sale la o serie de alegeri locale în orașul și județul Sibiu. Acestea diferă puternic, chiar dacă ponderea germanilor în populație este comparabilă în Sibiu și în restul țării”, consideră Andreea Zamfira.
Circulaţia pe Valea Oltului (DN 7) se va desfăşura cu restricţii până pe 15 decembrie, pentru realizarea la Câineni a unui sens giratoriu provizoriu necesar pentru lucrările la autostrada Sibiu-Piteşti, au anunţat, luni, reprezentanţii Inspectoratului de Poliţie Judeţean Vâlcea.
„În vederea executării lucrărilor de amenajare a sensului giratoriu în soluţie provizorie pentru asigurarea accesului la organizarea de şantier, din cadrul obiectivului ‘Proiectare şi execuţie autostrada Sibiu-Piteşti, secţiunea 2 Boiţa – Cornetu, kilometrul 13+170 – kilometrul 44+500’, vor fi instituite restricţii de circulaţie, astfel: pentru executarea, în afara DN7, a lucrărilor de lărgire a părţii carosabile, racordare a drumului nou construit la sectorul de drum naţional, amenajare a insulelor separatoare de sensuri şi a insulei centrale a giraţiei, traficul se va desfăşura în ambele sensuri ale DN7, pe un sector îngustat, având lăţimea de minimum 5,5 m, iar pentru executarea, în partea carosabila a DN 7, a lucrărilor de finalizare a insulei centrale a giraţiei precum şi de aplicare a marcajelor rutiere temporare, pe perioade limitate de timp (intervale de maxim 7 minute), se va circula altenativ, pe un singur sens, dirijat cu piloţi de circulaţie, marcajele urmând a fi realizate cu un utilaj semnalizat corespunzător”, au transmis reprezentanţii Poliţiei Vâlcea.
După finalizarea acestor lucrări, circulaţia rutieră se va desfăşura prin sensul giratoriu realizat în soluţie provizorie pe toată perioada executării lucrărilor la autostrada Sibiu-Piteşti, au mai precizat reprezentanţii IPJ Vâlcea.
Luni seara, manelistul Dani Mocanu i-a dedicat o melodie lui Nicolae Ciucă, candidatul PNL la alegerile prezidențiale.
În doar câteva ore, melodia lui Dani Mocanu a făcut peste 84.000 de vizualizări pe Youtube.
„De la mine Dani Mocanu dedic această melodie pentru dl președinte Nicolae Ciuccăăă, omul care nu s-a gândit la viața lui când a fost să-și apere țara”, sunt versurile de început ale melodiei.
„Singurul dintre generali/ Decorat de americani/ A apărat România/ Și și-a făcut datoria/ Domn’ președinte are patru stele pe umăr/ Soldați ca voi la o mână pot să-i număr/ Ăsta e un mare hit, pentru generalu’/ De la cetățean Dani Mocanu”, sunt câteva dintre versurile melodiei.
„Acest material este doar un act artistic și trebuie tratat ca atare. Eu nu fac parte din nici un partid politic și nu doresc sa va lăsați influențați în alegerile prezidențiale”, a scris Dani Mocanu în secțiunea de comentarii a videoclipului.
Candidatul Forței Dreptei și al PMP la alegerile prezidențiale, Ludovic Orban, a anunțat luni seară, la Digi24, că se retrage din cursă.
Acesta a spus că o va susține pe Elena Lasconi la alegerile prezidențiale.
Ludovic Orban era susținut la alegerile prezidențiale de PMP și Forța Dreptei.
„Dați-mi voie să fac un anunț.
Azi am luat o decizie indispensabilă petntru sănătatea democrației în Romania, am luat decizia să continuam campania electorala pentru alegerile prezidentiale dar aceasta campanie sa fie pentru sustinerea candidatului Elena Lasconi.
Mă retrag”, a spus Ludovic Orban, în debutul dezbaterii, după care a plecat de pe scenă.
Județul nostru este în topul național la investiții și la calitatea vieții. Aproape 3 miliarde de lei au fost investite în județ, de echipa liberală din Sibiu, în ultimii patru ani. Continuăm să facem drumuri, modernizăm școli și spitale, extindem utilitățile într-un ritm accelerat dacă oferim primarilor și Consiliului Județean sprijinul necesar la București.
Trimitem cât mai mulți liberali sibieni în Parlamentul României și astfel ne asigurăm că proiectele de dezvoltare ale comunităților noastre continuă.
Avem cea mai bună echipă de parlamentari – oameni de excepție, cu profesii diverse, reprezentând toate generațiile, care și-au dovedit deja competența și dedicarea fie în mediul privat, fie în administrația publică.
Cerem votul sibienilor pentru o echipă parlamentară de care să fim siguri că vor munci pentru Sibiu!
Luni a fost inaugurat oficial Centrul Social Comunitar de Agrement și Sport de pe strada Sticlei din Mediaș.
Proiectul a prevăzut construirea unei săli de sport cu capacitate maximă de 265 de persoane, respectiv 200 locuri în gradene, crearea unui spațiu de acces corespunzător, cu recepție, garderobă și zonă de pauză și căi de evacuare suplimentare pentru sala de sport.
În același timp a fost amenajat un teren multisport pe acoperișul terasă al clădirii, împrejmuit corespunzător, un spațiu tehnic (destinat amplasării centralei termice) si spatii de depozitare.
La evenimentul de deschidere a fost prezentă Raluca Turcan, ministrul Culturii, precum și alți parlamentari județeni.
Participanții au avut ocazia să viziteze Centrul Social Comunitar de Agrement și Sport, dar și să asiste la meciuri demonstrative de baschet, arte marțiale, handbal și fotbal, sustinute de tineri sportivi din municipiul Mediaș.
Eu le recomand copiilor să facă cât mai mult sport pentru o viață sănătoasă. Mă bucură faptul că astăzi suntem la finalizarea lucrărilor, că au răspuns invitației noastre un număr mare de medieșeni.
De asemenea, mă bucură faptul că atunci când am avut anumite probleme în timpul implementării acestui program am avut alături de mine oameni de seamă și aici mă refer în primul rând la doamna ministru Raluca Turcan.
Profit de aceasră ocazie pentru a-i mulțumi și în același timp vreau să le mulțumesc tuturor cadrelor didactice, colegilor mei din primărie pentru că împreună am putut să ducem la bun sfârșit acest proiect frumos pentru Mediaș.
Dacă în primăvară am inaugurat bazinul de înot din cartierul Vitrometan, acum am inaugurat acest centru multifuncțional, undeva până în primăvara anului viitor cu siguranță vom inaugura și creșa din cartierul Vitrometan”, a spus primarul Gheorghe Roman.
Poliţiştii sibieni caută un bărbat în vârstă de 62 de ani, care a plecat într-o direcție necunoscută fără a mai reveni.
Luni, polițiștii sibieni au fost sesizați de către o femeie dedpre la faptul că, la data de 25 octombrie 2024, concubinul său, Lupu Mircea, în vârstă de 62 de ani, a plecat într-o direcție necunoscută, fără a mai reveni la domiciliu, în localitatea Alțina.
La momentul plecării, bărbatul ar fi purtat o jachetă neagră și cizme maronii.
Semne particulare: prezintă o inflamație pe partea din spate a gâtului și un tatuaj pe unul dintre brațe.
Persoanele care pot oferi informaţii despre acest bărbat sunt rugate să contacteze cea mai apropiată unitate de poliţie sau să apeleze gratuit numărul unic pentru situații de urgenţă 112.
