Săptămâna aceasta, Comisia Europeană a publicat cifrele preliminare privind decesele rutiere pentru 2024. Aproximativ 19 800 de persoane au fost uciseîn accidente rutiere în UE anul trecut, o ușoară scădere de 3 % în comparație cu 2023. Chiar dacă numărul deceselor cauzate de accidente rutiere a scăzut mai mult în 2024 decât în 2023, ritmul general de îmbunătățire rămâne prea lent, iar majoritatea statelor membre nu sunt pe cale să îndeplinească obiectivul UE de a reduce la jumătate numărul deceselor cauzate de accidente rutiere până în 2030.
Din cele 30 de state analizate, România înregistrează, în continuare, numărul cel mai ridicat de decese provocate din cauza accidentelor rutiere. Astfel, țara noastră deține recordul de 77 de persoane ucise la 1 milion de locuitori (aproximativ 1.500, în anul 2024), în timp ce Bulgaria, următoarea țară aflată în topul negru al deceselor, a avut 74/milioane (puțin peste 500 de persoane) care și-au găsit sfârșitul pe drumurile publice. Altfel spus, în România, în fiecare zi mor 4-5 persoane în accidente rutiere, potrivit Institutului Național de Statistică. Și sunt grav rănite 10, la care se adaugă încă 70-80 de persoane rănite ușor.
La polul opus, Suedia și Danemarca rămân cele mai sigure țări în ceea ce privește siguranța rutieră, cu rate scăzute de mortalitate de 20 și, respectiv, 24 de decese la un milion de locuitori.
De peste 30 de ani, România e deficitară la capitolul „drumuri de bun simț”. În toată această perioadă, mii de oameni au murit și mor pe drumurile țării din cauza lipsei autostrăzilor și a ignoranței crase a celor care ne-au guvernat. Și promis, cu fiecare campanie electorală, un adevărat păienjăniș de autostrăzi care să străbată țara în lung și în lat, una lângă alta și una peste alta. S-au cheltuit sume incredibil de mari pe tot felul de studii, proiecte tehnice, au fost încălcate termene, reziliate contracte. Și oamenii au murit în continuare. Doar în ultimii 10 ani au fost uciși în trafic peste 15.000 de persoane, echivalentul unui oraș puțin mai mare decât Avrig.
Nu doar lipsa autostrăzilor face însă ca infrastructura românească să fie una periculoasă pentru viețile șoferilor, pasagerilor, pietonilor și altor persoane implicate în traficul rutier. Ci și faptul că cea existentă nu face față unui trafic intens. 90% din drumurile din România au doar douăbenzi (câte una pe sens), ceea ce crește semnificativ riscul producerii de accidente.
Asistăm, de ani și ani, la un adevărat genocid național, prin care ignoranța celor responsabili de infrastructura României face victime. Ici și colo, în ultimii doi-trei ani, s-au mai deschis câte 10-15 km de autostradă. Disputați și inaugurați cu surle și trâmbițe când de un partid politic, când de altul. De aceleași forțe politice amnezice la etapele guvernărilor în care doar au sifonat banii publici și au refuzat cu obstinație să construiască viitorul.
Și când spun asta, rememorez o discuție cu un președinte PSD dintr-un județ al Moldovei care, într-un cerc restrâns, se plângea că Dragnea e îngrijorat că nu mai poate opri construcția autostrăzii în zonă. Pentru că odată cu infrastructura, economia locală va crește, orașele se vor dezvolta „ca în Ardeal sau Banat”, iar bazinul lor electoral, format în semnificativă parte din votanți dependenți de sectorul de stat și asistenți social, se va deștepta și va migra spre alte opțiuni politice.
Suntem pe primul loc în Europa la numărul de decese cauzate de accidentele rutiere! Câți dintre noi trebuie să mai moară ca să avem, în sfârșit, autostrăzile mult promise?
Numit recent director interimar al Muzeului Național de Istorie a României din București, în urma scandalului cu furtul coifului dacic, Ovidiu Țentea a discutat, în exclusivitate, cu Sibiu 100%. Ovidiu este de loc din Dumbrăveni, județul Sibiu, iar după spusele sale, capitala nu l-a făcut să-și uite originile.
„Sibiul, un oraș care a rămas în sufletul meu”
Ovidiu Țentea a fost pasionat de mic de istorie, mai ales de arheologie, iar după terminarea liceului, a urmat studiile universitare la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, după care studiile aprofundate și doctoratul în Istorie Antică şi Arheologie. Studiile postdoctorale le-a urmat la Academia Română.
„În anul I m-am întâlnit cu fostul diriginte (Ovidiu Petri) din clasa a V-a, care m-a întrebat: «Ovidiu, tu îți mai amintești ce ai scris în extemporalul la dirigenție pe care vi l-am dat la finalul Clasei a V-a?». Am ezitat un moment, apoi mi-am amintit că am scris că voiam să mă fac arheolog, ceea ce s-a și întâmplat. Am urmat studiile universitate la Cluj, deoarece Universitatea Babeş-Bolyai era reperul cel mai important de arheologie și istorie, dar Sibiul a fost și este un oraș care a rămas în sufletul meu. Am colaborat cu arheologi și istorici de la Sibiu, de la Zeno Pinter, Marian Țiplic și până la directorul Muzeului Astra, Ciprian Ștefan și directorul Bibliotecii Astra, Răzvan Pop”, spune Ovidiu Țentea.
Sibiul este un model
Pe istoric îl mai leagă de Sibiu programul ,,Limes”, de pe Lista Indicativă a Patrimoniului Mondial UNESCO a sectorului de limes denumit „Frontiers of the Roman Empire – Limes Dacicus)” un efort național al României, răsplătit prin includerea în program în 2024.
„Am fost responsabil pentru județele Hunedoara, Sibiu și Vâlcea. M-am ocupat în mod particular de castrul de la Boița, drumul roman tăiat în stâncă de la Turnu Roșu pe Valea Oltului, pe care, din păcate, nu l-am putut înscrie măcar parțial pe Lista Patrimoniul Mondial. Acum pe acest traseu se construiește autostrada. Pe lângă activitatea mea din proiect, mă mai leagă de județul Sibiu Sibielul, unde merg destul de frecvent la casa de vacanță a soților Piso, unde obișnuim să lucrăm împreună cu domnul profesor de câteva ori pe an la proiectele noastre. Este un loc de inspirație. Sibiul din București se vede ca un loc cu lucruri așezate, un loc de inspirație, ca o adevărată capitală culturală. Este un model”, mărturisește Ovidiu Țentea.
Ce face un director cultural
Noul director interimar îmi explică pe larg care sunt atribuțiile sale în instituție: „Managerul interimar, în primul rând, asigură coordonarea tuturor activităților din instituție, de la cele științifice până la cele economice, de la responsabilitatea administrativă și până la interfața cu publicul, respectiv cu presa. Managerul cultural este deopotrivă atât director general, cât și director economic, ceea ce, cred eu, ar trebui clarificat pe viitor”.
,,Nava Amiral a Istoriei și Arheologiei Românești”
Muzeul Național de Istorie a României, după cum îmi explică noul director, este cel mai mare muzeu al istoriei României din țară și ocupă a patra clădire ca dimensiuni, la nivel național. „Noi ca specialiști îl denumim «Nava Amiral a Istoriei și Arheologiei Românești».
Acesta funcționează în clădirea fostului Palat al Poștelor, o clădire monument istoric din centrul Bucureștiului. În 2002, mare parte din clădire a intrat în reabilitare și este în continuare, în cea mai mare parte a sa, inaccesibilă publicului. În acest moment suntem în fața unui (alt) nou început, anume într-o perioadă în care încercăm să identificăm un spațiu adecvat în care să mutăm o parte a colecțiilor și a depozitelor și sperăm, căci nu ne lipsește optimismul (!), ca într-un viitor foarte apropiat, în 4-5 ani, să revenim la un muzeu nou, cu o nouă expunere, cu un nou început”, mărturisește managerul interimar.
„Sunt îngrijorătoare tendințele extremiste care se manifestă în societate”
Auzind, cu părere de rău, că mare parte din cel mai mare Muzeu de Istorie a României este închis, sunt curios și-l întreb pe Ovidiu Țentea cât de important este ca un popor să-și cunoască istoria. „Este foarte important să ne cunoaștem cât mai bine istoria, deoarece facem parte dintre popoarele care nu sunt prea împăcate cu propria istorie.
Noi personalizăm istoria foarte mult. Ar trebui ca disciplina istorie să fie pusă la locul ei, pentru ca cei care sunt pasionați să o poată înțelege și să o transmită mai departe corect. Pentru societate este deosebit de important ca istoria să nu fie predată greșit, deoarece ne referim la o zonă multiculturală prin definiție, ca Sibiul spre exemplu, care este un simbol în acest sens. Este foarte important să cunoști istoria, deoarece astfel îți cunoști în primul rând aproapele, apoi vecinii și pe urmă poți să-ți definești propriul tău mod tău de gândire în viață.
Sunt îngrijorătoare tendințele extremiste care se manifestă în societate. Cunoașterea istoriei nu înseamnă doar o înșiruire de date și realizări excepționale, înseamnă și reconstituirea trecutului așa cum a fost el în viața cotidiană, înseamnă studierea mentalităților, a vieții spirituale, a ideilor și multe altele. Acestea contează mult la nivel de comunitate sau la nivel de societate. Noi, ca istorici, acest lucru îl facem, reconstituim anumite elemente din trecut și apoi încercăm să le dăm un înțeles. Așa se scrie istoria, apoi alții progresează și rescriu sau recompun datele descoperite de noi și așa mai departe”, spune istoricul.
„Democrația este cel mai fragil sistem, dar cel mai bun și trebuie să avem grijă de acesta în fiecare zi”
În ziua de astăzi este foarte greu să separi o informație adevărată de una neadevărată, iar rolul istoricului este acela de a semnala anumite mesaje eronate, spuse cu scop propagandistic. „Dincolo de cercetare și protejarea patrimoniului, rolul nostru fundamental este acela de educare a publicului. Rezultatele cercetării științifice crește nivelul de înțelegere a fenomenelor petrecute în trecut, aducând date noi în dezbaterile publice. Istoria este parte dintr-o permanentă dezbatere, lucru care este foarte important de înțeles pentru a nu rămâne prizonierul unei singure cărți sau al unei singure idei. Dacă se întâmplă acest lucru, diferența dintre știință și diletantism nu mai este sesizabilă.
În perioadele de criză s-a observat de-a lungul istoriei că propaganda nu mai are scrupule. Aceasta folosește doar lucrurile care sunt favorabile scopului grupului care își propune preluarea puterii prin orice mijloc și perpetuarea ei. Aceste episoade s-au succedat de mai multe ori de-a lungul istoriei și este destul de trist să observi că oamenii nu învață mare lucru din istorie, ci o folosesc doar ca un motiv de laudă de tip romantic: La trecutu-ți mare, mare viitor!
Muzeul Național de Istorie a României
Perioadele de dictaturi s-au succedat de-a lungul istoriei în toate spațiile, deci știm ca istorici să analizăm destul de bine acest fenomen, indiferent de specialitate. Cred că o bună cunoaștere a istorie ne-ar ajuta să fim mai cumpătați, nu să ne mulțumim cu mai puțin, dar să apreciem realizările, care sunt extrem de importante în ultimii 20 de ani. Sunt printre cei care consideră că România traversează încă astăzi cea mai fericită perioadă din istoria sa. Nu mă feresc de cuvinte și am convingerea că nu exagerez. Democrația este cel mai fragil sistem, dar cel mai bun și trebuie să avem grijă de acesta în fiecare zi”, conchide Ovidiu Țentea.
Nu. Nu este o simplă întrebare „încuietoare”. Este modul în care, reflectând la firea umană, Dumnezeu-Omul ne spune și prin interogație rațională că nu avem cum ne înlocui voința în mântuire prin simplă vorbărie, prin simplă declamare a Legii celei vechi ori a celei noi. Unicitatea sufletului nostru nu poate fi falsificată prin nimic. Nu există „binare” de viață și cine a gustat din iertare și purtarea Crucii – căci ea este prăznuită în Duminica aceasta din Post – știe răspunsul. Omul nu poate da la schimb nimic cu sufletul său atunci când îl asumă, îl conștientizează.
Textul Evangheliei Duminicii acesteia (Marcu 8. 34-38; 9.1) ne vădește un adevăr mântuitor. Suntem oameni în măsura asumării crucii ca exercițiu în urmarea lui Hristos. Sub cruce ori pe cruce. Variantele dramaticei noastre asumări. Cu ascultare și în ascultare. Cu nădejde și în iubire, iubirea fiind măsura nădejdii răstignite.
Crucea ca un bisturiu care taie adânc în conștiința noastră pentru a vindeca lehamitea în trăirea căutării mântuirii. Îmi pare atât de actuală această reafirmare a fundamentului trăirii crucii ca o minune a împlinirii umane încât nu poți să nu-I dai dreptate Mântuitorului. E limpede că nimic nu poate valora cât sufletul tău dacă îl transformi în cosmosul tău întreg. Nu. Nu defectat de egoism, ci ranforsat de iubire. Nu. Nu caricaturizând iubirea în rictusuri obscen- liftate, ci trăind-o în taina vieții prin cruce. Asumat. Coerent și lucid.
Hristos nu propune crucea ca un mesaj al unui aspect ludic al vieții. Ci ca unica pârghie sacră a mișcării lumii spre Împărăția Sa. Nu ai cum altfel să intri în Rai, decât trecând prin moarte, așa cum nu poți fi al cerului, decât străfulgerând în Duhul Sfânt lutul din care ești. Rictusurile de fericire nu înlocuiesc fericirea reală. Așa cum sufletul nu poate fi înlocuit de descrierea lui ori teoretizarea lui.
De aceea Domnul Hristos ne pune ca unitate de măsură a sufletului Crucea Sa. Suntem oameni în măsura în care sufletul nostru se modelează după măsura Crucii Lui. De aceea ni se pune dinainte la vreme de postire. Pentru e ne smeri și înțelege că prin Cruce a venit bucurie la toată lumea, dar și că bucuria este măsura judecății lumii acesteia. Postim, dar o facem bucurându-ne. Cumpănind sufletului nostru nevoința cu măsura Crucii. Mereu mai mici decât Dumnezeu în suferințe și nevoință, dar mereu dispuși să-I purtăm neodihna prin odihnirea Lui în iubirea noastră.
La vreme de post și nevoință, Domnul Hristos vorbește despre luarea Crucii și purtarea ei. Și pentru că pare că nu am înțeles, urcă Golgota, îngăduie pătimirea, Se lasă prins în cuie și rănit de moarte de răutatea noastră. Crucea Lui dă măsura iubirii Celui ce este Iubirea. Crucea mea, măsura omeniei mele. Dă-mi, Doamne, să știu câtă iubire îmi poartă crucea mea către Tine. Și crește-mi iubirea!
Un sibian a fost rănit de un autoturism, sâmbătă seara, pe Calea Șurii Mici din municipiu în timp ce se deplasa pe partea carosabilă.
În timp ce se deplasa pe partea carosabilă, pe direcția centru – DN 7H, un sibian de aproximativ 73 de ani a fost lovit de un autoturism condus pe același sens de către o tânără în vârstă de 21 de ani, din Ocna Sibiului.
Un bărbat de 51 de ani este în stare critică după ce a traversat Drumul Național 1 prin loc nepermis și fără să se asigure.
Polițiștii rutieri intervin la un accident produs pe DN 1, în zona Șelimbăr, pe sensul Veștem – Sibiu, unde un bărbat în vârstă de 51 de ani, din Șelimbăr, în timp ce traversa partea carosabilă prin loc nepermis și fără să se asigure, a fost lovit de un autoturism condus spre Sibiu de către un bărbat în vârstă de 41 de ani, din municipiul Sibiu.
Pietonul a fost transportat la spital inconștient.
Cetățenii români sunt sfătuiți să evite zonele aglomerate din marile orașe ale Turciei, pe fondul protestelor uriașe care au loc zilele acestea, după arestarea primarului Istanbulului, Ekrem Imamoglu.
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a transmis, sâmbătă, că români care se află, tranzitează sau intenționează să călătorească în această perioadă în Turcia trebuie să verifice cu atenție traseul deplasării ținând cont de faptul ca au loc proteste în capitala Ankara, Istanbul, Izmir și alte mari orașe.
Sunt vizate – în principal – piețe și artere rutiere majore din marile orașe turcești, zonele centrale și turistice din Istanbul (precum Beyoglu, Galata, Taksim, Istiklal, Eminonu), respectiv zonele limitrofe universităților, sediilor de partid și/ sau locații ale administrației publice/ centrale.
Cetățenii români sunt sfătuiți să respecte instrucțiunile autorităților locale, să evite zonele aglomerate din marile orașe ale Turciei.
Cetățenii români pot solicita asistenţă consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Ankara: +90.312.447.7945; +90.312.447.7940, Consulatului General al României la Istanbul: 90 212.358.0516 și Consulatul General al României la Izmir: +90 232 4650579, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center-ului în regim de permanență.
De asemenea, cetăţenii români care se confruntă cu o situaţie dificilă, specială, cu un caracter de urgenţă, au la dispoziţie telefonul de urgență al Ambasadei României la Ankara: +90 5323181726, Consulatului General al României la Istanbul: +90 533 5420695, Consulatului General al României la Izmir: +90 5304150077.
MAE recomandă consultarea paginilor de Internet http://ankara.mae.ro/, https://istanbul.mae.ro/, https://izmir.mae.ro/ și www.mae.ro.
Preşedintele PSD remarcă „un asalt” şi dezinformări din zona suveranistă şi cere susţinătorilor partidelor aflate la guvernare să riposteze.
Într-un discurs ţinut sâmbătă, la Suceava, la o reuniune comună a PSD şi PNL, Marcel Ciolacu reclamă un „asalt” din zona suveranistă.
”Cum adică candidatul PSD-ului, PNL-ului, UDMR-ului şi a minorităţilor să citesc ştiri şi breaking news-uri că nu ajunge în turul doi? Cum adică? Când noi decidem de la administraţie locală la administraţie centrală!
Ne jignim unii pe alţii, nu ştim capacitatea noastră de luptă, stăm şi ne speriem când scrim pe Facebook că apar boţi şi tiriboţi ce-or mai folosi, că ia uite ce mă înjură?
Măi oameni, dacă e nevoie, prea am avut bun simţ, hai să îi înjurăm şi noi pe ei! Hai să vedem care sunt mai mulţi, boţii lor sau noi!
De ce stăm în defensivă? Pentru că încearcă din nou să ne dezbine”, a afirmat Marcel Ciolacu.
În Moldova, Dobrogea, estul Munteniei, Banat și în Carpații Meridionali, Carpații de Curbură și Munții Banatului vântul va avea intensificări cu viteze de 50…60 km/h și izolat de 70 km/h.
La altitudini mari, în general de peste 1700 m, rafalele vor fi de 80…110 km/h.
Sâmbătă, intensificări ale vântului cu viteze în general de 40…50 km/h vor fi în Moldova, estul Munteniei, Dobrogea, sudul Banatului și al Transilvaniei, precum și la munte, transmit meteorologii.
Sâmbătă dimineața în jurul orei 5, polițiștii din cadrul Poliției Orașului Avrig, cu sprijinul reprezentanților AJVPS Sibiu, au depistat un bărbat în vârstă de 53 de ani, din Avrig, care ar fi pescuit ilegal în râul Olt, în zona barajului de acumulare Avrig.
În baza celor constatate, polițiștii au deschis un dosar penal în care se efectuează cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de pescuitul prin orice metode al reproducătorilor în perioada de prohibiţie, precum şi distrugerea icrelor embrionate de peşte în zonele de reproducere natural, respectiv pescuitul comercial al resurselor acvatice vii, fără autorizaţie şi licenţă si deținerea, utilizarea și/sau comercializarea uneltelor de plasă de tip monofilament, cu excepția setcilor folosite pentru pescuitul calcanului, cu mărimea ochiului de minimum 400 mm”, spune Elena Welter, purtătorul de cuvânt al IPJ Sibiu
Al doilea scenariu ar fi ca banii să fie acordați în avans, sub forma de voucher, dar oamenii să facă dovadă că l-au folosit în scop turistic, conform observatornews.ro.
Va fi o formulă cât mai simplă tocmai pentru a ne asigura că oamenii ajung să nu-și pierdă timpul atunci când vorbim despre dovada faptului că s-au folosit de aceste instrumente”, a declarat Bodgan Ivan, ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului.
