Numărul firmelor dizolvate a crescut cu 18,38%, în 2024, până la 46.205, față de 39.031 în 2023, anunță Oficiul Național al Registrului Comerțului. Creșterile cele mai semnificative ale numărului de dizolvări s-au înregistrat în județele Harghita (plus 47,28%), Maramureș (plus 43,27) și Sibiu (plus 39,26%), în timp ce scăderi au fost consemnate doar în județele Hunedoara (minus 2,87%) și Buzău (minus 2,55%).
Imediat după 1989, Sibiul a trecut prin momente dificile din punct de vedere economic. Marile întreprinderi de stat s-au prăbușit în economia de piață de tranziție. Puține au fost societățile care au rezistat valul de privatizări și restructurări, astfel încât să înceapă noul mileniu profitabil. Însă în același timp, au apărut și noii patroni ai orașului. Cu mici afaceri, plecați de jos, sibienii întreprinzători sau reîntorși în țară după escapada din perioada comunistă au încercat să dezvolte ceea ce era intitulat generic atunci „întreprinderile mici și mijlocii – IMM-uri”, adică afacerile de familie.
La mijlocul anilor 1990 se manifesta un adevărat boom în oraș în ceea ce privește înființarea noilor SRL-uri. De la magazine alimentare, consignații și până la diferite ateliere mecanice, sibienii încercau să-și croiască un mediu de afaceri propice pentru creșterea bunăstării familiei. Ba mai mult, au existat sibieni care aveau o mică afacere, rămânând totodată și angajați într-o mare firmă, tocmai pentru că incertitudinea din acele vremuri era destul de mare. Mulți luau în calcul că dacă eșuează pe cont propriu, măcar are stabilitatea celuilalt serviciu, mult mai sigur. Au existat și cazuri în care un patron trecea de la un domeniu de activitate la altul, schimbându-și în mod repetat opțiunile. Micile afaceri erau modul ideal pentru sibienii care voiau să reușească pe cont propriu. Și avem nenumărate exemple de bune practici în acest sens.
Au venit apoi anii 2000, iar Sibiul s-a remarcat în plan economic, odată cu atragerea investitorilor străini de calibru, care efectiv au revitalizat viața unui oraș. Multinaționalele de mai târziu au făcut ca sibienii să-și găsească un loc de muncă mai ușor și mai bine plătit. Cei care și-au închis afcerile de familie s-au angajat la marii agenți economici, iar cei care au prins rădăcină în noul capitalism au continuat cu afacerile pe termen lung, co-existând pe lângă marile concernuri.
De atunci am trecut prin două crize economice, o pandemie de coronavirus și prin războaie la granița țării. Multe afaceri locale au rezistat timpului și au fost dezvoltate dincolo de orice așteptări, devenind modele sibiene de reușită în afaceri, în timp ce multe altele au rămas doar o inițiativă lăudabilă, dar fără mari perspective. După 25 de ani, Sibiul este locul în care afacerile locale coabitează cu marii angajatori autohtoni și străini, chiar dacă instabilitatea economică încă persistă. Unii ar spune că așa este în capitalism.
Doar că statisticile, în speță cele furnizate de Registrul Comerțului, ne spun că în ultimii doi ani în județul Sibiu am asistat la o adevărată odisee a IMM-urilor. Astfel, dizolvările de firme sunt la ordinea zilei. Ne aflăm pe locul 3 în țară în ceea ce privește acest capitol. Practic, în Sibiu se dizolvă firmele mai rapid ca în celelalte județe din țară.
Este oarecum surprinzător, în condițiile în care clasa de mijloc sibiană este una destul de bine ancorată în societatea locală, corupția instituțională este destul de bine aflată sub lupa autorităților, iar mediul de afaceri privat, unul destul de consolidat. Probabil, această tendință poate fi justificată prin faptul că avem mai mulți întreprinzători decât alte județe și ne dăm seama destul de repede dacă o afacere este de viitor sau nu.
Aceasta, deoarece Sibiul continuă să aibă una dintre cele mai mici rate de șomaj din România. Se spune că clasa de mijloc este formată din întreprinzători mici și mijlocii, iar aceștia sunt barometru unei societăți sănătoase. Aceasta este într-un fel și oglinda Sibiului. Sau sibienii nu se feresc să-și închidă afacerile proaste și să se adapteze dinamicii pieței, în speranța reușitei prin care să dea, la un moment dat, lovitura… financiară.
Un eveniment astronomic deosebit va avea loc pe 28 februarie, când șapte planete – Marte, Jupiter, Uranus, Venus, Neptun, Mercur și Saturn se vor alinia pe cer.
Paradele planetare de patru sau cinci planete sunt relativ frecvente, însă alinierea a șase sau șapte planete este destul de rară.
Acest eveniment, cunoscut sub numele de aliniere planetară, are loc atunci când mai multe planete ajung pe aceeași parte a Soarelui, oferind observatorilor de pe Pământ iluzia unei linii cosmice perfecte.
Fenomenul este posibil datorită faptului că toate planetele orbitează Soarele pe un plan aproape comun, numit ecliptică.
„Marte va apărea în est, Jupiter și Uranus în sud-est și Venus, Neptun și Saturn în vest.
Chiar și oamenii din orașe și zonele poluate cu lumină vor putea vedea majoritatea planetelor, dar pentru cele mai bune vederi, este recomandabil să găsiți o locație mai întunecată.
Aproape toate planetele vor fi vizibile cu ochiul liber, cu excepția lui Uranus și Neptun, care vor avea nevoie de un binoclu sau un telescop”, a explicat Dr. Christopher Barnes, lector superior la Universitatea din Derby, conform The Independent.
Un tânăr în vârstă de 25 de ani, din Șeica Mică, a decedat luni într-un grav accident rutier produs în Germania, între Untermünkheim și Gelbingen.
Potrivit poliției, accidentul s-a produs când șoferul a pierdut controlul asupra vehiculului într-o curbă, din motive care nu au fost stabilite până la această oră.
Mașina a părăsit partea dreaptă a drumului, s-a izbit de o balustradă și apoi a fost aruncată într-un terasament pe partea stângă.
În urma impactului, tânărul a fost aruncat din vehicul, suferind răni grave, acesta decedând la spital din cauza rănilor extrem de grave.
Două fetițe au rămas fără tată, iar apropiații s-au mobilizat pe rețelele de socializare pentru a sprijini familia greu încercată.
Cu mare durere în suflet, anunțăm că KoKo Ivan a plecat dintre noi într-un tragic accident de mașină, în timp ce se îndrepta spre locul de muncă în Germania. În aceste momente grele, cei care doresc să sprijine familia o pot face prin donații în următoarele conturi:
Vom continua să sprijinim logistic și politic Ucraina. Dar nu vom trimite oameni acolo.
Nu în ultimul rând, ca să menții pacea, trebuie să ai pace.
Să nu ne precipităm, să nu ne aruncăm cu capul înainte, vorbind despre angajamente post-război, când nici măcar un acord de încetare a focului nu este schițat.
Înțelepciune și calm. Doar așa putem să ieșim din criza aceasta” a scris Antonescu pe Facebook.
Sirenele din municipiul Mediaș vor suna, miercuri, între orele 10 și 11, în cadrul exercițiului „Miercurea Sirenelor”.
Având în vedere prevederile Ordinului Ministerului Afacerilor Interne nr. 1259/2006 privind organizarea și asigurarea activității de înștiințare, avertizare, prealarmare și alarmare în situații de protecție civilă și prevederile Ordinului Ministerului afacerilor Interne nr. 886/2005 pentru aprobarea Normelor tehnice privind Sistemul național integrat de înștiințare, avertizare și alarmare a populației, miercuri, 26 februarie 2025, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență va desfășura antrenamentul/exercițiul de alarmare publică, denumit generic „Miercurea Sirenelor“ pentru verificarea funcționării sirenelor pe întreg teritoriul național.
În acest sens, sirenele din municipiul Mediaș vor fi pornite miercuri, 26 februarie, în intervalul orar 10:00 – 11:00, acesta fiind doar un test de rutină, în vederea verificării sistemului de alarmare publică.
Înștiințarea, avertizarea, prealarmarea și alarmarea populației se realizează în scopul evitării surprinderii și al luării măsurilor privind adăpostirea populației, protecția bunurilor materiale, precum și limitarea efectelor dezastrelor, atacurilor aeriene și ale acțiunilor militare.
Semnalele de alarmare acustice ale populației, instituțiilor publice și operatorilor economici sunt: alarma aeriană, alarmă la dezastre, prealarmă aeriană și încetarea alarmei.
Durata fiecărui semnal de alarmare este de două minute pentru toate mijloacele de alarmare, cu excepția sirenelor cu aer comprimat la care durata este de un minut.
Semnalul ALARMĂ AERIANĂ se compune din 15 sunete a 4 secunde fiecare, cu pauză de 4 secunde între ele.
Semnalul ALARMĂ LA DEZASTRE se compune din 5 sunete a 16 secunde fiecare, cu pauză de 10 secunde între ele.
Semnalul PREALARMĂ AERIANĂ se compune din 3 sunete a 32 secunde fiecare, cu pauză de 12 secunde între ele.
Semnalul ÎNCETAREA ALARMEI se compune dintr-un sunet continuu, de aceeași intensitate, cu durata de 2 minute.
Nicușor Dan este cotat favorit dacă alegerile prezidențiale ar avea loc duminica viitoare. Potrivit sondajului AtlasIntel, 45% ar spune că ar vota în favoarea actualului primar general, în timp ce 40,9% ar vota pentru Călin Georgescu.
FC Hermannstadt dă bătălia pentru calificarea în sferturile de finală ale Cupei României. Echipa sibiană va întâlni, miercuri, de la ora 19, la Iași, în deplasare, în baraj, echipa locală Politehnica Iași. Meciul este unul cu atât mai special, cu cât antrenorul gazdelor este Vasile Miriuță, fostul antrenor al lui FC Hermannstadt. Cu Vasile Miriuță pe bancă, FC Hermannstadt s-a salvat de la retrogradare în primul său sezon în Liga 1, după o victorie memorabilă, în ultima etapă, în dauna Dunării Călărași.
Politehnica Iași este adversarul pe care FC Hermannstadt l-a întâlnit cel mai mult în acest sezon. Deja partida din barajul pentru calificarea în sferturile competiție de miercuri este cea de-a patra confruntare din actuala stagiune. Ambele echipe s-au întâlnit în acest sezon regular, tur-retur, și în partida din faza grupelor Cupei României, la Iași. Sibienii au câștigat ambele partide din campionat, iar meciul din Cupa României, jucat tot la Iași, s-a terminat la egalitate, 0-0.
Practic, în acest sezon FC Hermannstadt este neînvinsă în fața fotbaliștilor ieșeni. Mai mult, sibienii au reușit scorul campionatului în fața Politehnicii, în condițiile în care, în tur, fotbaliștii de pe Malul Cibinului s-au impus clar cu 6-2. Mai mult, a fost cea mai categorică victorie obținută de FC Hermanstadt în prima divizie a fotbalului românesc de la înființarea echipei, în 2015. Politehnica și FC Hermannstadt trebuie să dispute acest baraj deoarece nu au putut fi departajate în clasamentul grupei din Cupa României, cele două fiind la egalitate perfectă în toate criteriile de departajare. Dacă FC nstadt se va impune, atunci se va califica în sferturile de finală ale Cupei României și va fi mai aproape cu un pas de reeditarea celei mai bune performanțe din istoria clubului sibian, și anume disputarea finalei Cupei României, din 2018, când a fost învinsă în finală de CS Universitatea Craiova.
Istoricul confruntărilor
Cele două echipe s-au mai întâlnit în principala competiţie internă, adică Liga 1, de 16 ori. De patru ori s-au impus ieşenii, de opt ori au câştigat sibienii, iar alte patru partide s-au terminat la egalitate. Primul meci a avut loc pe 26 octombrie 2018, CSM Politehnica – FC Hermannstadt 0-2, goluri înscrise de Hama Tsoumou şi Lucian Dumitriu. Cu acelaşi scor au învins sibienii şi în returul sezonului regulat 2018-2019, pe 3 martie 2019, rezultat în urma căruia Poli Iași a ratat calificarea în play-off.
Întâiul succes din contul moldovenilor: 6 aprilie 2019, FC Hermannstadt – CSM Politehnica Iaşi 0-1, marcator J. Teixeira, dintr-un penalty scos de Sanoh.
Cea mai recentă întâlnire directă din SuperLiga României: 31 august 2024, FC Hermannstadt – Poli Iaşi 6-2. La finalul acestui joc, Tony da Silva, antrenorul ieșenilor, a fost înlocuit pe banca tehnică a grupării moldave cu Emil Săndoi, plecat și el recent de la echipă.
Până la ultimul duel direct din ianuraie 2025, 27 de jucători au utilizat moldovenii în acest sezon, dintre care nouă au debutat pe prima scenă chiar în campionatul curent. De partea cealaltă, sibienii s-au bazat pe 26 de fotbalişti, 20 dintre aceștia fiind autohtoni.
TABLOUL SFERTURILOR DE FINALĂ
CFR Cluj – Universitatea Craiova
Farul Constanța – Unirea Alba Iulia
CSM Reșița – Câştigătoarea din barajul Politehnica Iași v AFC Hermannstadt
În anul 2024, inspectorii de muncă sibieni au efectuat 62 de controale privind prevenirea și combaterea abuzurilor și a hărțuirii la locul de muncă. Au fost aplicate 53 de sancțiuni contravenționale, respectiv 42 de avertismente și au fost dispuse 57 de măsuri de remediere a deficiențelor constatate.
Acțiunile de verificare a modului în care angajatorii respectă în relațiile de muncă prevederile Legii nr. 202/2002 privind egalitatea de șanse și de tratament între femei și bărbați au fost prezentate, astăzi, în ședința Colegiului Prefectural, de Adriana Lucia Faur, șef serviciu Control Relații de Muncă din cadrul Inspectoratului Teritorial de Muncă Sibiu.
Legislația a fost modificată în ianuarie, printr-o hotărâre de Guvern. Constituie hărțuire morală la locul de muncă și se sancționează disciplinar, contravențional sau penal, după caz, orice comportament exercitat asupra unui angajat de către un alt angajat, care îi este superior ierarhic, de către un subaltern și/sau de către un angajat comparabil, din punct de vedere ierarhic, în legătură cu raporturile de muncă, ce au drept scop sau efect o deteriorare a condițiilor de muncă, prin lezarea drepturilor sau demnității angajatului, prin afectarea sănătății sale fizice sau mintale ori prin compromiterea viitorului său profesional, comportament manifestat în oricare dintre următoarele forme:
• conduită ostilă sau neadecvată
• comentarii verbale ofensatoare
• gesturi și acțiuni de denigrare
• bullying/intimidare/desconsiderare
• epuizare și stres
• hărțuire pe criterii de sex, rasă, origine etnică, vârstă
• sugestii privind faptul că favorurile sexuale îi pot aduce unei persoane promovarea profesională sau dacă, aceasta nu le acordă, atunci cariera sa va avea de suferit
• priviri insistente, gesturi grosolane, atingeri, apucări sau alte tipuri de contact corporal nenecesar, precum atingerea în treacăt de alte persoane
• răspândirea de zvonuri malițioase sau insultarea unei persoane ( în special pe motive de vârstă, rasă, căsătorie, parteneriat civil, sarcină și maternitate, sex, dizabilitate și religie sau credință
În cursul anului trecut, în plan operaţional, structurile subordonate Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Cpt. Dumitru Croitoru” al Județului Sibiu au primit prin Sistemul Unic pentru Apeluri de Urgenţă 112 un număr de 37.318 apeluri de urgenţă. În creștere cu aproximativ 13 procente față de 2023, când s-au înregistrat 32.626 apeluri.
Cele mai multe dintre apeluri, pentru acțiuni medicale
Din numărul total de apeluri de urgență, au fost înregistrate 22.414 intervenții în situații de urgență ale subunităților și echipajelor S.M.U.R.D., din care 17.879 acţiuni medicale ale echipajelor SMURD; 4535 acţiuni ale subunităţilor de intervenţie în situaţii de urgenţă; 2296 acţiuni de protecţia comunităţilor (recunoașteri în teren şi exerciţii cu forţe şi mijloace în teren); 658 apeluri false sau forţe întoarse din drum și patrulări pentru prevenirea hipotermiei şi a arderilor de vegetaţie uscată și 14.904 apeluri privind sesizări şi reclamaţii.
Acestea sunt datele de reies din modul de răspuns al Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Cpt. Dumitru Croitoru” al Județului Sibiu la situațiile de urgență produse pe teritoriul județului în anul 2024.
Informarea a fost prezentată, astăzi, în ședința Colegiului Prefectural, condusă de prefectul Mircea Dorin Crețu, de către Inspectorul Șef al ISU Sibu, lt.col. Anastasiu Laurențiu.
Cuantumul amenzilor au crescut în 2024 cu 500% față de 2023
Totodată, în anul 2024 au fost planificate și executate 555 controale de prevenire, în creștere semnificativă față de anul anterior (356), cu preponderență la operatori economici și instituții.
Pentru încălcările normelor ce au constituit contravenții s-au aplicat un număr de 507 avertismente și 150 amenzi contravenţionale în cuantum de 1.940.100 lei. Cuantumul amenzilor aplicate în 2024 a crescut cu 500% faţă de anul trecut.
În 2024, au fost emise 110 avize de securitate la incendiu și 85 autorizații de securitate la incendiu, cele mai importante fiind: sediul Inspectoratului de Jandarmi Județean, fabrica Harting România din Zona Industrială Vest sau extinderea ansamblului commercial K&K Investment de pe Calea Șurii Mari.
6 intervenții de cod roșu în 2024
În anul 2024, Dispeceratul Inspectoratului a transmis Comitetelor Locale pentru Situaţii de Urgenţă 199 avertizări privind fenomenele meteorologice prognozate care pot deveni temporar periculoase, din care 163 – cod galben, 30 – cod portocaliu și 6 – cod roșu. De asemenea, s-au primit 37 informări hidrologice şi de precipitaţii, din care 35 – cod galben și 2 – cod portocaliu. În urma acestor avertizări și informări au fost luate măsuri concrete de acţiune pentru prevenirea efectelor şi prevenirea producerii altor situaţii ce decurg din evenimentele anunţate.
De asemenea, au fost transmise 27 mesaje Ro-Alert, din care 7 mesaje pentru informarea populației asupra principalelor măsuri de urmat în urma producerii unor situații de urgență de amploare, pe timpul manifestării codurilor meteorologice și hidrologice Roșu și Portocaliu, 18 mesaje pentru informarea populației asupra prezenței animalelor sălbatice în medii locuite, 1 mesaj pentru informarea populației ,,INCENDIU TEXTILE” cauzat de producerea unui incendiu la un depozit de colectare deșeuri textile cu degajări mari de fum și 1 mesaj pentru informarea populației asupra unui copil dispărut.
Pe lângă faptul că schiatul este extrem de distractiv, reprezintă și un mod perfect prin care copiii pot face activitate fizică susținută. Schiatul consolidează musculatura picioarelor, dezvoltă într-un mod armonios simțul echilibrului și orientării, iar pe schiuri copiii se vor simți de-a dreptul plini de curaj și aventură. Pentru a nu mai investi timp prea mult în găsirea locației potrivite pentru viitoarele excursii și aventuri, am pregătit o listă cu pârtiile de schi cele mai apropiate de Sibiu, perfecte pentru familiile cu copii.
În acest sens, apelând la expertiza palatulcopiilor.ro, am selectat 9 destinații pentru cei mici.
1. Pârtii pentru copii la domeniul de schi Păltiniș Arena
Stațiunea de schi Păltiniș este cea mai veche din țară, situată la o altitudine de 1.450 de metri, în Munții Cindrel, este cea mai la îndemână și cea mai iubită destinație pentru sibieni. Fostul Arena Platoș, acum denumit Păltiniș Arena, găzduiește cele 5 pârtii de schi, dintre care două, Platoș și Arena, sunt dedicate copiilor și începătorilor. Un Fun Park modern și versatil așteaptă pasionații de acțiune pe zăpadă, cu pârtii dotate cu turnuri de zăpadă și iluminare nocturnă. La baza pârtiilor, se află un centru de închirieri și două școli de schi și snowboard.
Stațiunea Păltiniș dispune de șapte pârtii, adaptate atât începătorilor, cât și schiorilor avansați. Cele două pârtii cu dificultate ușoară, 1 și 2, sunt recomandate începătorilor, având inclusiv un teleschi de 400 de metri pentru copii.
Pentru a evita aglomerația de pe pârtiile cunoscute, poți explora și stațiunea de schi din Munții Cindrel, Arena Platoș, situată la 1400 de metri altitudine și la aproximativ 2 kilometri distanță de celebrul Păltiniș. Domeniul oferă aproximativ 3,5 kilometri de pârtii variate ca dificultate și nivel, echipate cu peste 20 de tunuri de zăpadă. În plus, peisajele spectaculoase completează experiența, făcând sejurul vostru minunat și memorabil.
2. Pârtii pentru copii la domeniul de schi Sinaia
Cu 25 de pârtii omologate și 11 instalații de transport ce deservesc această panoramă albă, la Domeniul de schi din Sinaia micii aventurieri vor găsi terenul potrivit pentru primele lor lecții de schi pe pârtii marcate cu albastru pe harta traseelor. Printre acestea se numără pârtia Gondola, cu o lungime de 1006 metri, inclusiv zona BabySki, și pârtia Valea Soarelui 2, cu 1200 metri, servită de un telescaun.
3. Pârtii de schi pentru copii din stațiunea Predeal
Predeal, amplasată în județul Brașov, în Valea Prahovei, înconjurați de Munții Bucegi, Postăvaru și Piatra Mare, reprezintă o stațiune apreciată de iubitorii de schi. Aceasta dispune de 5 pârtii deschise în mod obișnuit între decembrie și martie, oferind varietate de dificultate, de la începători până la experți. Stațiunea este echipată cu telescaun, trei instalații de teleschi și iluminat nocturn.
Predealul, cu 7 kilometri de pârtii, inclusiv Clăbucet cu o lungime de 2,1 kilometri, atrage și el iubitorii de schi de diferite nivele de experiență. Dintre cele patru pârtii de dificultate ușoară și medie, una este dedicată experților. Există, de asemenea, o pârtie specială pentru cei mici și începători.
4. Pârtii pentru copii în Poiana Brașov – Bradul și Stadion
Cea mai mare stațiune montană din România, localizată la doar 14 kilometri de Brașov, oferă o varietate impresionantă de pârtii de schi pentru toate nivelele de dificultate. Domeniul schiabil din Poiana Brașov se întinde pe o suprafață de peste 20 de kilometri, cuprinzând 10 pârtii omologate, unde zăpada este menținută în condiții optime prin intermediul a 34 de tunuri mobile de zăpadă și 12 fixe. Pentru accesul pe pârtii, există facilități precum teleschi, telecabină, telegondolă și telescaun, acoperind întreg masivul Postăvarul.
5. Pârtia de schi Cheile Grădiștei
Perfecte pentru nivel începător și mediu, la Cheile Grădiștei găsiți 3 pârtii de schi, astfel încât toată lumea să se poată bucura de acest sport complex. Acestea sunt Pârtia 1 Fundata, Pârtia 2 Fundata, Pârtia Moieciu. Programul zilnic de funcționare al pârtiilor Fundata este de la orele 09:00-17:00, iar a pârtiei Moieciu este 10:00-16:00. Nivelul de dificultate variază de la ușor, la ușor-mediu și mediu.
6. Domeniul de Schi Azuga (BabySki Cazacu și Sorica Sud)
Azuga se distinge ca fiind destinația perfectă pentru cei care vor să înceapă să schieze fără a se simți copleșiți de mulțime sau prețuri ridicate. Aici, poți explora cele 7 pârtii de schi, cu o lungime totală de 7 kilometri, cu prețuri accesibile și atmosferă mai relaxată în comparație cu alte stațiuni din Valea Prahovei. Dintre acestea, pârtia BabySki Cazacu, cu o lungime de 150 de metri, este perfectă pentru cei care fac primii pași pe pârtii.
7. Pârtiile din Bușteni (domeniul schiabil Kalinderu)
Bușteni, una dintre cele mai renumite, pitorești și animate stațiuni de schi din România, oferă o gamă diversificată de activități de iarnă. Aici găsim trei pârtii principale: Kalinderu 1 (1.500 de metri, dificultate medie), Kalinderu 2 (1.500 de metri, dificultate medie spre dificil) și un loc de bucurie pentru cei mici, Fun Park Kalinderu, deschis din 2011, cu o ofertă generoasă de distracții pentru copii. În cadrul Fun Park-ului, cei mici se pot bucura de un carusel cu bob care se deplasează pe șine, o pârtie de schi pentru începători lungă de 150 de metri, facilitată de un baby ski și o bandă rulantă.
8. Stațiunea Sovata
La Sovata nu se găsesc doar băi sărate și tratamente naturiste, ci și unica pârtie de schi din județul Mureș. Cu o lungime de 1200 de metri, diferență de nivel de aproximativ 260 de metri, pârtia are telesaun și teleski pentru acces și dispune de tunuri cu zăpadă artificială pentru a se întreține condițiile de schi. Pârtia pentru începători, de aproximativ 350 de metri lungime, este amenajată lângă pârtia principală.
9. Pârtiile Sfântul Gheorghe și Platoul Constantinescu (Straja)
Situată la 8 kilometri de Lupeni în județul Hunedoara, Stațiunea Straja, pe Valea Jiului, impresionează prin cei aproximativ 26 de kilometri de pârtii de schi și snowboard, din care 20 sunt acoperiți cu zăpadă artificială. Dotată cu 11 instalații de transport pe cablu, ce asigură accesul facil la cele 12 pârtii, dintre care două sunt destinate copiilor și începătorilor, Straja se distinge prin modernizarea continuă a facilităților sale.
Domeniul schiabil de 26 kilometri, cu 20 kilometri acoperiți de zăpadă artificială, este completat de cele 11 instalații de transport pe cablu, asigurând un acces rapid la toate pârtiile din stațiune. Printre acestea, se remarcă Pârtia Straja, cea mai lungă, cu aproximativ 8,1 kilometri, potrivită pentru toate nivelurile de schiori.
Începutul lui 2025 a adus pentru sibieni un val de scumpiri fără precedent din partea municipalității, adică Primăria și Consiliul Local Sibiu. Și când spunem „fără precedent”, ne referim în special la ultimii ani, anii de după pandemie. Procentul preferat de primarul Astrid Fodor și Executivul local pentru majorarea tarifelor, taxelor și impozitelor locale este, în cele mai multe cazuri, de 50%.
Astfel, taxa de salubrizare a crescut în acest an cu 40%, spre surprinderea totală a sibienilor, care deși reciclează, plătesc mai mult. La fel se întâmplă și cu taxa pentru îngrijirea bătrânilor de la Căminul pentru Persoane Vârstnice din Sibiu, care a crescut și ea cu 50%. Și veștile proaste nu se opresc aici.
Edilii Sibiului au pus în dezbatere publică două proiecte prin care urmăresc să majoreze tarifele pentru parcările cu taxă din municipiul Sibiu cu 50%, ce va intra în vigoare de la 1 martie, și creșterea tarifelor privind ridicarea autovehicule care ocupă domeniul public contrar prevederilor legale, staționează neregulamentar sau sunt parcate, fără drept, pe locuri destinate persoanelor cu dizabilități pe raza județului Sibiu.
Astfel, tariful de parcare va crește de la 2 la 3 lei/oră, iar pentru o parcare neregulamentară pe domeniul public, cei în cauză vor plăti, per total, 930 de lei pentru a-și recupera mașina (plus amenda aferentă), față de 600 lei, adică o creștere de peste 55%.
Principalul argument justificativ al municipalității este faptul că toate aceste tarife și taxe trebuie actulizate pentru a fi corelate cu Indicele Prețurilor de Consum pentru decembrie 2024, stabilit de Institutul Național de Statistică, care diferă pe domenii de activitate. Totodată, edilii Sibiului afirmă că multe dintre aceste tarife nu au mai fost actualizate de mulți ani, iar costurile au crescut semnificativ. Toate aceste scumpiri vin la pachet cu majorarea prețurilor la utilități și la produsele alimentare, survenite în urma deciziilor aprobate de Guvernul Ciolacu2.
Impozitul pe clădiri și terenuri. S-a menținut cota și s-a indexat cu rata inflației
Taxele și impozitele valabile pentru anul 2025 au fost aprobate de consilierii locali în luna aprilie a anului trecut. Acestea au fost indexate și ele cu rata inflației. Cei care plătesc impozitul pe clădiri, terenuri și mijloace de transport anticipat, pe întregul an, beneficiază de o reducere de 10%. În cazul impozitului pe clădirile rezidențiale aflate în proprietatea persoanelor fizice s-a menținut cota de 0,08% din valoarea impozabilă a clădirii. În anul 2024, cota de impozit pe clădiri a fost tot de 0,08% din valoarea impozabilă. În cazul clădirilor nerezidențiale aflate în proprietatea persoanelor fizice, s-a menținut cota de 0,5% din valoarea impozabilă a clădirii.
A crescut și impozitul pentru mijloacele de transport
Acest tip de impozitul este calculat în funcție de tipul de autovehicul deținut. Spre exemplu, în cazul mașinilor cu o capacitate cilindrică între 1.601 cm3 și 2.000 cm3, impozitul a crescut de la 25 la 28 lei/200 cm3, iar pentru persoane juridice, de la 27 la 30 lei/200 cm3. În cazul mașinilor cu o capacitate cilindrică între 2.001 și 2.600 cm3, impozitul a crescut de la 100 la 110 lei/200 cm3, iar pentru persoane juridice, de la 108 la 119 lei/200 cm3. În cazul mașinilor hibride, impozitul se reduce și anul acesta cu 75%.
Totodată, taxele pentru eliberarea certificatelor, avizelor și autorizațiilor au crescut și ele cu rata inflației. De asemenea, taxa pentru procedura de divorț pe cale administrativă a crescut de la 675 lei la 745 lei.
Cât vom plăti pentru parcările din Sibiu
În lipsă de amenajare de noi locuri de parcare în municipiu și în așteptarea mult promiselor parcări subterane și supraetajate de mai bine de un deceniu, singura soluție „viabilă” luată în calcul de municipalitate pentru a rezolva problema locurilor de parcare este majorarea tarifelor cu 50%.
Astfel, Primăria Sibiu a pus în dezbatere publică un proiect privind actualizarea tarifelor pentru locurile de parcare din Sibiu. Inițiativa municipalității vizează actualizarea tarifelor de parcare pentru parcările stradale şi cele cu barieră din Cazarma 90 şi Piaţa Teatrului.
Plata prin SMS, neindexată
Edilii susțin că tarifele de parcare nu au mai fost actualizate din 2018, majorarea prețurilor fiind impusă de indicele de inflație și evoluția cursului euro. Tototdată, „pentru a încuraja cât mai mult utilizarea achitării tarifului de parcare prin SMS şi aplicaţiile mobile dedicate, propunem ca tarifele achitate prin intermediul acestora să nu fie indexate, având în acest fel un cuantum mai redus faţă de tariful achitat în mod direct la automatul de parcare”, menționează Primăria Sibiu.
Noile tarife ce vor fi aprobate în Consiliul Local Sibiu și vor intra în vigoare de la 1 martie 2025 sunt următoarele:
Noile tarife de parcare în municipiul Sibiu și pentru accesul autobehiculelor în zona pietonlă din Centrul Istoric (în intervalul luni – duminică, orele 8 – 22):
zona A – 3 lei/oră sau 15 lei/zi
zona B – 3lei/oră
zona C – 1,5 lei/oră sau 15 lei/zi
zona D – 1,5 lei/oră sau 15 lei/zi (interval luni – duminică, orele 6 – 22)
Tarifele de parcare prin SMS (aceleași intervalele de mai sus):
zona A – 0,45 euro/ora (2,24 lei/oră) sau 2,20 euro/zi sau 10,93 lei/zi
zona B – 0,45 euro/ora (2,24 lei/oră)
zona C – 0,25 euro/oră (1,24 lei/oră) sau 2,20 euro/zi (10,93 lei/zi)
zona D – 0,25 euro/oră (1,24 lei/oră) sau 2,20 euro/zi (10,93 lei/zi)
Tarifele de parcare pentru parcările prevăzute cu sistem de acces cu barieră:
Abonament riveran: 23 lei/auto/lună pentru parcările amenjate pe străzi, numai pentru proprietarii autovehiculelor persoane fizice care au domiciliul pe străzile respective din zonele tarifare A,B,C și D.
Abonament lunar zona A: 225 lei/auto/lună (valabilitate zona tarifare A,C și D)
Abonament lunar zona C: 150 lei/auto/lună (valabilitate zona C și D)
Abonament lunar zona D: 75 lei/auto/lună (valabilitate zona D)
Aproape 1.000 de lei pentru ridicarea mașinii de către Poliția Locală
În paralel cu proiectul privind actualizarea tarifelor de parcare, Primăria Sibiu a pus în dezbatere un altul referitor la ridicări de autovehicule care ocupă domeniul public contrar prevederilor legale, staționează neregulamentar sau sunt parcate, fără drept, pe locuri destinate persoanelor cu dizabilități pe raza județului Sibiu. Această activitate se află în sarcina Poliției Locale Sibiu din luna aprilie 2017, iar tarifele au rămas neschimbate din 2017 și până în prezent.
Proiectul este motivat de creșterea substanțială a costurilor de operare, cu carburanții și cu celelalte bunuri și servicii care contribuie la efectuarea serviciului de ridicare. În consecință, noile tarife practicate de către Serviciul Public de Poliție Locală a Municipiului Sibiu pentru activitățile de ridicare, transport și depozitare a vehiculelor care ocupă domeniul public contrar prevederilor legale, staționează neregulamentar sau sunt parcate, fără drept, pe locuri destinate persoanelor cu dizabilități pe raza județului Sibiu, tarifele sunt următoarele:
Ridicare autovehicul: 550 lei
Transport vehicul: 150 lei
Depozitare vehicul / zi: 230 lei
Tarifele se vor aplica începând cu data de 1 a lunii următoare aprobării în ședința Consiliului Local Sibiu.
Taxa de salubrizare, majorată deja cu 40%
Consiliul Local Sibiu a aprobat deja, în 30 ianuarie, în ședință ordinară, majorarea taxei de salubrizare, proiect de hotărâre inițiat de primarul Sibiului, Astrid Fodor. Noua taxă a împărțit Consiliul Local în două tabere, pro și contra hotărârii, însă în cele din urmă hotărârea a fost adoptată. În final, au fost 13 voturi pentru, două abțineri și 6 voturi împotrivă. Aleșii FDGR, PNL și FD au votat pentru, în timp ce consilierii PSD și AUR au fost categoric împotrivă. În schimb, aleșii USR s-au abținut. Astfel, taxa de salubritate din acest an va fi în medie mai mare cu aproape 40 %. Adică, taxa a crescut de la 16 lei, la 22,50 de lei.
Noile tarife aprobate pentru abonamente de salubrizare PRACTIC, ECO și MAXI sunt:
Abonament ECO: 1 persoană – 17 lei; 2 persoane – 34 lei; 3 persoane – 44 lei
Abonament PRACTIC: 1 persoană – 22,50 lei; 2 persoane – 45 lei; 3 persoane – 59 lei
Abonament MAXI: 1 persoană – 70 lei; 2 persoane – 70 lei; 3 persoane – 70 lei
În prezent, potrivit reprezentanților municipalității, se înregistrează un deficit de încasare de 8,7 milioane lei. Pentru serviciile de salubrizare se achită lunar în jur de 4 milioane lei, în timp ce indicele total al preţurilor de consum aferent perioadei decembrie 2020 – noiembrie 2024 este 140,71. „Raportându-ne la cantităţile de deşeuri aferente anului 2023 (53.276 tone), estimăm un cost anual de 51 ,9 milioane lei pentru activităţile de salubrizare. Din această sumă, un procent de 25% revine persoanelor juridice.
Având în vedere necesitatea modificării cuantumului taxei de salubrizare pentru a putea acoperi costurile aferente, au fost realizate mai multe variante de calcul. Dintre acestea, au fost eliminate variantele care nu acoperă costurile serviciului, precum şi variantele în urma cărora a rezultat un cost mult prea ridicat pentru populaţie. Considerăm că varianta optimă este cea a ajustării abonamentelor actuale cu indicele total al preţurilor de consum de 140,71 %, comunicat de către Institutul Naţional de Statistică pentru perioada noiembrie 2024 – decembrie 2020”, se arăta în referatul care a însoțit proiectul de hotărâre.
Taxa pentru îngrijirea bătrânilor – creștere peste măsură
Taxa pentru cazarea și întreținerea persoanelor vârstnice înregistrează din 2025 o creștere mai mult decât semnificativă. Persoanele în vârstă care ajung la Căminul pentru Persoane Vârstnice din Sibiu, aflat în subordinea municipalității, sau familiile acestora vor trebui să plătească lunar cu 400 și 800 de lei mai mult pentru plata serviciilor sociale, în funcție de starea de sănătate a bătrânilor, comparativ cu tarifele din anii trecuți. Proiectul de hotărâre care reglementaeză noile tarife a fost introdus pentru aprobare pe ordinea de zi a Consiliului Local (CL) Sibiu din luna ianuarie.
Primăria Sibiu, care are căminul în administrare, a propus de anul acesta tarife diferențiate, în funcție de starea, de gradul de dependenţă.
Astfel, pentru categoria de beneficiari dependenți și semidependenți, contribuția lunară crește de la 1700 de lei la 2500 de lei, iar pentru bătrânii independenți contribuția va ajunge de la 1600 de lei la 2000 de lei.
„Beneficiarii dependenţi şi semidependenţi necesită mai multe resurse și sprijin, motiv pentru care contribuţia propusă pentru aceştia este mai mare decât pentru beneficiarii independenţi”, se argumentează în raportul de specialitate.
Potrivit aceluiași document, care se raportează la Institutul Naţional de Statistică, preţurile alimentelor au înregistrat o creştere semnificativă, astfel că „Indicele Preturilor de Consum la decembrie 2024 faţă de decembrie 2023 a fost de 105,14%, ceea ce a condus la o majorare semnificativă a preţurilor la alimente, produse de bază şi materiale necesare întreţinerii și stabilirea contribuţiei diferenţiat, în funcţie de gradul de dependenţă”.
Șoferii care obișnuiesc să folosească flash-urile pentru a-și intimida colegii de trafic riscă amenzi usturătoare și suspendarea permisului de conducere, conform prevederilor din Codul Rutier 2025.
Această practică este adesea considerată un comportament agresiv și poate atrage amenzi și puncte de penalizare.
Folosirea necorespunzătoare a luminilor de drum față de un vehicul care circulă în fața dvs. în aceeași direcție poate duce la o amendă între 330 și 495 de lei, plus 2 puncte de penalizare.
În plus, manifestarea unui comportament agresiv în trafic, precum utilizarea abuzivă a flash-urilor pentru a intimida alți șoferi, poate fi sancționată cu o amendă de până la 825 de lei și suspendarea permisului de conducere pentru 30 de zile.
Există, totuși, situații în care utilizarea fazei lungi este permisă, cum ar fi circulația pe timp de noapte pe drumuri neaglomerate, unde nu se află alte vehicule în față, pentru a îmbunătăți vizibilitatea fără a deranja alți participanți la trafic.
semnalizarea unui radar sau a unui echipaj de poliție – mulți șoferi folosesc flash-urile pentru a avertiza alți participanți la trafic despre prezența unui radar de viteză sau a unui filtru de poliție.
-atenționare asupra unui obstacol pe drum – dacă există un accident, un animal pe carosabil sau un alt pericol iminent, șoferii pot folosi flash-urile pentru a preveni incidente
oferirea priorității – unii șoferi dau flash-uri pentru a semnaliza că oferă prioritate unui alt vehicul, de exemplu, la o intersecție sau când cineva dorește să schimbe banda.
solicitarea eliberării benzii de depășire – pe autostradă sau pe drumuri rapide, un șofer grăbit poate folosi flash-urile pentru a cere unui vehicul mai lent să se mute pe altă bandă. În unele situații, acest gest este considerat agresiv și poate duce la sancțiuni.
Conform Codului Rutier, mai multe manevre sau gesturi sunt considerate agresiune în trafic:
deplasarea succesivă de pe o bandă de circulaţie pe alta sau de pe un rând pe altul, alternând din stânga în dreapta, în scopul depăşirii unui şir de vehicule care circulă în acelaşi sens;
întoarcerea vehiculului prin folosirea frânei de ajutor (de mână)
pornirea vehiculului de pe loc prin patinarea excesivă, în gol, a roţilor motoare
circulaţia cu vehiculul la o distanţă foarte redusă faţă de un alt vehicul, înaintea sau în spatele acestuia, cât şi în lateral, ori reducerea bruscă a vitezei de deplasare fără motiv întemeiat, de natură a intimida conducătorul acestuia
folosirea repetată a semnalelor sonore şi/sau luminoase de natură a obliga nejustificat conducătorul de vehicul care circulă în faţa sa să elibereze banda de circulaţie (flash-uri sau claxoane);
conducerea mopedului sau motocicletei având în contact cu partea carosabilă numai una dintre roţi
mersul cu spatele cu vehiculul în scopul intimidării celorlalţi participanţi la trafic care circulă în spatele acestuia
realizarea intenţionată a unui derapaj controlat al vehiculului în vederea întoarcerii sau rotirii acestuia
conducerea intenţionată a unui vehicul prin accelerarea repetată a motorului, de natură a stânjeni persoanele aflate în zona drumului public.
