La Registrul Auto Român (RAR), în prima jumătate a anului 2024 s-au înregistrat 377.250 de cereri de activitate, comparativ cu 353.077, din aceeași perioadă a anului 2023. În judeţul Sibiu, în perioada menţionată au fost 8.687 de solicitări în 2023 și 9.159 în 2024. Dintre acestea, 3871 au fost pentru eliberare Certificatului de Înmatriculare a Vehiculului (CIV) în 2023, comparativ cu 5.144 în 2024.
De regulă, perioada de vară e una în care solicitările de înmatriculare a mașinilor au un trend ascendent, de aceea am vrut să știm cum stă RAR Sibiu la acest capitol și care sunt particularitățile acestui serviciu. „Experienţa ultimilor ani ne arată că, în general, perioadele de vară sunt aglomerate în toate reprezentanţele RAR, a menționat, pentru Sibiu 100%, RAR Sibiu. În prezent, timpii de aşteptare pentru programări sunt pe un trend ușor ascendent, în principal din cauza creșterii numărului total de solicitări generale – redobândiri certificate de înmatriculare, efectuare ITP, eliberare duplicat CIV etc.
Totodată, a crescut şi numărul de solicitări pentru eliberare CIV la prima înmatriculare în România. La Sibiu, ca în toate reprezentanţele din ţară, ne preocupă cu prioritate calitatea serviciilor pe care le oferim, motiv pentru care am solicitat angajaţilor să sporească vigilenţa în timpul verificărilor. Asta ca răspuns la semnalele primite din partea societăţii civile, care ne solicită să facem toate demersurile pentru a reduce gradul de risc asociat cu eventualele defecţiuni tehnice ale vehiculelor, mai ales în cazul celor care au o vechime considerabilă”, au explicat reprezentanții RAR Sibiu.
Deși există o aplicație dedicată, programarea poate fi una nu chiar exactă
De asemenea, deoarece cozile pentru înmatriculări sunt în continuare unele considerabile, iar timpii de așteptare nu întotdeauna respectați, „conducerea RAR are în atenție identificarea unor soluţii care să reducă timpul de aşteptare pentru programări, iar acest aspect sperăm că îl veţi putea constata în perioada următoare și la reprezentanța Sibiu”, au mai declarat reprezentanții filialei sibiene a RAR. Și aceasta, spun ei, deoarece ora înscrisă pe biletul de programare reprezintă momentul la care li se permite accesul solicitanților în curtea RAR, iar timpul scurs până la momentul în care un inginer va prelua vehiculul poate fi mai lung decât cel estimat, pentru că apar frecvent situaţii în care trebuie să verificate în detaliu unele aspecte legate de o mașină: serii dificil de identificat din cauza coroziunii, autovehicule identificate în diverse baze de date la care are acces instituţia etc.
APIA – Centrul Județean Sibiu a prezentat, astăzi, la Prefectură, o informare privind stadiul plăților directe efectuate în campania 2023 și stadiul de primire a cererilor unice în Campania 2024 și efectuarea controlului administrativ al acestora. Datele au fost prezentat de Liviu Ștefan Mihai, director executiv al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură – Centrul Județean Sibiu.
România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, beneficiază de fonduri europene, prin aplicarea intervenţiilor prevăzute în Planul Național Strategic 2023-2027, ca mecanisme de susţinere a producătorilor agricoli. Implementarea intervențiilor de mediu și climă din Planul Național Strategic 2023-2027 a fost introdusă treptat, începând cu intervențiile DR-06 și DR-10 în anul 2023 și continuând cu alte 7 intervenții în anul 2024: DR-01, DR-02, DR-03, DR-04, DR-05, DR-09 și DR-11 În paralel, continuă implementarea măsurilor de mediu și climă din PNDR 2014-2020, până la finalizarea angajamentelor aflate în derulare.
Formele de sprijin destinate fermierilor români au crescut de peste zece ori
Dacă în anul 2007 APIA derula mai puțin de 10 forme de sprijin destinate fermierilor români, în prezent numărul schemelor și măsurilor/submăsurilor, pachetelor/subpachetelor gestionate a crescut substanțial ajungând la peste 100.
În 2024, în total, au fost primite12.327 de cereri pentru 173.682,63 hectare, la centrele APIA din Agnita, Sibiu, Mediaș și Porumbacu de Jos. Campania de primire cereri 2024 s-a desfășurat în perioada 1martie–12 iunie 2024. În paralel cu campania de primire cereri s-au acordat adeverințe de credit în avans tuturor solicitanților care au depus cererea și au dorit să beneficieze mai repede de plata cuvenită, într-un cuantum de până la 80% din suma cuvenită beneficiarilor. S-a dorit astfel sprijinirea celor care lucrează în sectorul agricol, pentru ca activitatea acestora să nu fie periclitată.
Informare privind stadiul plăților directe efectuate de APIA în Campania 2023
Referitor la situația plăților pentru Cererile unice de plată – Campania 2023, plățile au fost efectuate în două tranșe, plata în avans desfășurată în perioada 16 octombrie – 30 noiembrie 2023, pentru 70% din valoarea totală a sumelor cuvenite și plata finală, efectuată de la 1 decembrie 2023 până în 30 iunie 2024. Valoarea totală a plăților autorizate până în acest moment fiind 271.122.003,96 lei / 54.582.957,85 euro.
Plăţi pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau alte constrângeri specifice (ZMD): Număr cereri – 4.639, Valoare lei -19.529.861,65.
Direcția Județeană de Evidență a Persoanelor Sibiu a anunțat că începând cu data de astăzi, 30 iulie, ofițerii de stare civilă din cadrul mai multor primării din județ vor înregistra actele de naștere, respectiv cele de deces, informatic, prin intermediul S.I.I.E.A.S.C. (Sistemul Informatic Integrat pentru Emiterea Actelor de Stare Civilă). Astfel se vor elibera cetățenilor certificate_de_naștere, respectiv certificate_de_deces, tipizate sau electronice, în funcție de opțiunea cetățenilor. Printre localitățile din județul nostru, care se vor bucura de acest serviciu, se numără: Alțina, Bârghiș, Bruiu, Chirpăr, Hoghilag, Iacobeni, Merghindeal, Nocrich, Rășinari, Râu Sadului și Valea Viilor.
DJEP Sibiu a mai anunțat că certificatele de stare civilă eliberate anterior, în baza normelor legale în vigoare la acea vreme, sunt și rămân valabile.
Astăzi, la Prefectură, în cadrul Colegiului Prefectural, a fost dezbătută analiza activităților informativ preventive derulate la nivelul Inspectoratului de Poliție Județean Sibiu – Compartimentul Analiza și Prevenirea Criminalității, în semestrul I al anului 2024, pe linia consumului și traficului de droguri. Informarea a fost prezentată de chestor de poliție Ivancea Tiberiu, șeful IPJ Sibiu.
În perioada supusă evaluării, adică în primele șase luni ale anului 2024, la nivelul Compartimentului de Analiză și Prevenire a Criminalității a fost implementată Campania locală intitulată „Your Extraordinary Succes without Drugs” – DA vieții fără droguri”, campanie derulată în colaborare cu Serviciul Rutier din cadrul IPJ Sibiu și Centrul Județean de Resurse și Asistență Educațională Sibiu.
Pe parcursul perioadei de implementare a campaniei, respectiv martie — mai 2024, au fost derulate 93 activități informativ-preventive, totalizând 2.659 beneficiari elevi, părinți și cadre didactice de la nivelul unităților de învățământ din municipiul Sibiu.
În cadrul programelor, proiectelor și campaniilor naționale au fost desfășurate 28 activități cu participarea a 802 elevi și adulți. De asemenea, polițiștii acestui compartiment au desfășurat 13 acțiuni punctuale în spațiul public cu ocazia unor manifestări publice/festivaluri/evenimente.
Tot pe acest palier de activitate, polițiștii de la prevenire au fost implicați în 2 campanii, cu impact mediatic crescut, și anume: Campania „Anul Tineretului”, organizată de Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, respectiv Conferința „Foamea de sens. Fără dependențe!” organizată de Spitalul de Pneumofiziologie Sibiu, cu un număr total de 3.800 de beneficiari (adulți, elevi, părinți și cadre didactice de la nivelul unităților de învățământ).
În aceeași perioadă, polițiștii Biroului Siguranța Școlară au 42 de activități informativ preventive pe linia consumului și traficului de droguri la nivelul a 18 unități de învățământ din mediul urban și rural, cu un număr total de 543 beneficiari.
Solicitare de materiale suport
În ceea ce privește dificultățile întâmpinate de lucrătorii acestor structuri, în scopul creșterii eficienței activităților desfășurate, precum și a acestora, atingerii a unui număr cât mai mare de beneficiari, se impune alocarea de materiale suport necesare derulării în bune condiții a activităților.
În acest sens, s-a propus achiziționarea unui set de ochelari care simulează efectele consumului de alcool și droguri, finanțarea și realizarea unor materiale audio-video privind conștientizarea populației asupra riscurilor asociate consumului de substanțe psihoactive care să fie promovate în social media, pe panourile publicitare din județul Sibiu, în mijloacele de transport în comun, pe televizoarele/suporturile optice folosite de organizatorii evenimentelor publice de tip festival, care atrag tineri și inițierea și derularea unei campanii informativ-preventive, în sistem integrat, cu implicarea tuturor instituțiilor publice cu atribuții în acest domeniu.
În perioada 1-16 august, sibienii sunt invitați să voteze cele mai bune proiecte înscrise în programul de bugetare participativă pentru anul 2024.
În total, 52 de proiecte au fost depuse de sibieni între 10 mai și 10 iunie, dintre care 23 au fost declarate eligibile. Printre acestea se numără inițiative precum:
Amenajarea mai multor zone verzi în diverse cartiere
Crearea unei „oaze urbane” în Piața Aurarilor și Pasajul Scărilor
Amenajarea unui patinoar permanent
Înființarea unui parc velo educativ
Amenajarea unor parcări pentru biciclete
Echiparea mai multor autobuze Tursib cu suporturi pentru biciclete
Amplasarea de defibrilatoare în zone publice
Amplasarea mai multor cișmele cu apă potabilă
Instalarea unor lockere smart în spații publice
Un număr de 29 de proiecte nu au putut fi validate, pentru că nu se încadrau în bugetul maxim prevăzut pentru fiecare proiect – 150.000 Euro, nu vizau un bun sau spațiu public administrat de Primărie sau nu se încadrau în aria de competență a instituției, fie aveau un caracter publicitar și comercial.
Acest program intră din 1 august în etapa votului. Sibienii își vor putea exprima opțiunile până în 16 august inclusiv, votând proiectul pe care îl consideră cel mai benefic, câte unul din fiecare dintre cele 6 categorii ale programului:
Conturile create vor fi validate în foarte scurt timp, în cadrul programului instituției (de luni până joi între orele 07.30 și 16.00, iar vinerea între orele 07.30 și 13.30).
La finalul etapei de vot vor fi selectate un număr de maxim 10 proiecte. Primul proiect din fiecare domeniu clasat în funcție de numărul de voturi se va califica automat, încă 4 proiecte putând fi incluse pe lista proiectelor de realizat în ordinea numărului de voturi sau în funcție de oportunitatea proiectului la nivelul municipiului, indiferent de domeniul din care fac parte.
Rezultatele acestei etape, adică lista proiectelor care vor fi implementate, vor fi afișate în data de 30 august pe pagina programului, indicată mai sus.
Polițiștii rutieri intervin la un accident produs pe DN 7H (strada Salzburg).
Din primele cercetări efectuate a rezultat că, în timp ce conducea un autoturism, pe fondul unor probleme de sănătate, un bărbat în vârstă de 36 de ani, din Șelimbăr, a pierdut controlul direcției de deplasare, a pătruns pe contrasens și a intrat în coliziune cu o autoutilitară condusă din sens opus de către un sibian în vârstă de 54 de ani.
Șoferul în vârstă de 54 de ani a suferit leziuni corporale și a fost transportat la spital conștient.
La nivel regional, Biroul Vamal Interior Sibiu se clasează pe locul doi în ceea ce privește numărul operațiunilor de import, cu 25,1% din totalul declarațiilor vamale de import (20.086 număr total de operațiuni la nivelul BRV Brasov – 5.041 operațiuni depuse la B.V.I. Sibiu). Totodată operațiunile de export cu țări terțe, reprezintă 14,83 procente din totalul pe regiune (29.785 număr total de operațiuni Ia nivelul BRV Brasov- 4.416 operațiuni depuse la BVI Sibiu).
9 notificări de control de specialitate în prima jumătate a anului
Referitor la analiza activității în domeniul combaterii traficului de mărfuri cu risc pentru sănătatea și siguranța consumatorului, altor bunuri interzise și restricționate de legislația vamală, în perioada 01.01.2024-30.06.2024, Biroul Vamal de Interior Sibiu a solicitat controale de specialitate autorităților competente, după cum urmează: Comisariatul Județean pentru Protecția Consumatorilor Sibiu – 5 notificări în conformitate cu prevederile Regulamentului (CEE) nr. 2019/1020 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a cerințelor de acreditare și de supraveghere, pentru verificarea conformității/supravegherea pieței produselor electrocasnice importate din China, și Garda Națională de Mediu – Comisariatul Județean Sibiu – 4 notificări pentru verificarea conformității/legalității/trasabilității importului de deșeuri de plastic din Elveția, de substanțe chimice din India si de baterii auto uzate.
Aceste controale au un rol esențial în asigurarea respectării reglementărilor în diverse domenii, contribuind astfel la protejarea sănătății publice, a mediului și a resurselor naturale. Colaborarea cu autoritățile relevante permite identificarea și sancționarea neregulilor, precum și implementarea de măsuri corective pentru îmbunătățirea conformității și performanței.
Ministerul Educației a publicat astăzi, 30 iulie, la ora 12:00, rezultatele înregistrate de candidații care au susținut proba scrisă din cadrul examenului național pentru definitivare în învățământ, sesiunea 2024.
La nivelul județului Sibiu, din cele 237 cadre didactice ale căror lucrări au fost evaluate, 165 cadre didactice au obținut certificatul de definitivare în învățământ (171 în 2023, 146 în 2022 și 174 candidați în 2021).
Nu există cadre didactice care să fi obținut media 10 (5 cadre didactice în 2023, 1 cadru didactic în 2022 și 6 cadre didactice în 2021).
Contestațiile se depun la sediul centrului de examen (Liceul Teoretic „Constantin Noica” Sibiu) sau pot fi transmise on-line sau pe fax, în zilele de 30 iulie (între orele 12:00 – 20:00), respectiv 31 iulie (intervalul orar 08:00 – 12:00). Rezultatele finale se afișează la centrele de examen și pe site-ul anterior menționat, în data de 6 august 2024.
Media minima de promovare a examenului de definitivat este 8,00 și se calculează astfel: (7 x N.S.) + N.I.1 + N.I.2 + N.P. / 10, în care
N.S. – nota obținută la examenul scris
N.I.1 – nota obținută la prima inspecție de specialitate
N.I.2 – nota obținută la a doua inspecție de specialitate
N.P. – nota obișnută la evaluarea portofoliului didactic
Persoanele care nu au promovat examenul se pot prezenta la o nouă sesiune după reluarea, de fiecare dată, anterior susținerii examenului, a inspecțiilor speciale la clasă și după evaluarea portofoliului profesional.
Asociația Dorință, Ajutor, Recuperare D.A.R. pentru Copii și Tineret cu Dizabilități Sibiu a organizat în lunile mai, iunie și iulie o serie de evenimente cofinanțate de Primăria Sibiu prin Agenda Comunității („Alt fel de terapii în DAR pentru copii speciali!”) și prin Agenda Educațională („DARuim educație copiilor speciali!”).
Prin intermediul acestor proiecte, 30 de copii cu diverse dizabilități din asociație, care suferă de tetrapareză spastică, autism, leucemie, microcefalie, sindrom Down, sindrom Wiliams, sindrom Rett, miopie, ADHD, au putut beneficia de ședințe de kinetoterapie, psihopedagogie și muzicoterapie, un total de 750 de ședințe, potrivit Primăriei Sibiu.
Muzeul Național Brukenthal și Arhiepiscopia Majoră a Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, organizează vineri, 2 august, ora 18:00, în Palatul Brukenthal, Piața Mare, nr. 4, expoziția „Lanțuri și aurole. Martirii Bisericii Greco-Catolice”. Curatorul vernisajului va fi dr. Alexandru Constantin Chituță. Printre participanți se numără și Cristian Crișan, Episcop auxiliar al Arhieparhiei de Alba Iulia şi Făgăraş.
În anul 2019 a avut loc ceremonia de beatificare a 7 episcopi greco-catolici români, morți în închisorile comuniste. După ce și-au găsit libertatea prin martiriu, cei 7 episcopi au fost beatificați la Blaj, pe Câmpia Libertății.
Amintind despre celebrarea a cinci ani de la Vizita Apostolică în România a Sfântului Părinte Papa Francisc și de la beatificarea celor șapte Episcopi Greco-Catolici din data de 2 iunie 2019, pe Câmpia Libertății de la Blaj, Preafericirea Sa Lucian Cardinal Mureșan, Arhiepiscop Major al Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, sublinia: „Împlinirea a cinci ani de la ridicarea la cinstea altarelor a Fericiților Episcopilor Martiri Greco-Catolici Români, ne reamintește exemplul lor curajos de trăire a credinței și chemarea de a fi și noi, asemenea lor, „mărturisitori ai libertății și milostivirii”. Totodată, face să răsune din nou în inimile și conștiințele noastre îndemnul pe care Papa Francisc ni l-a adresat pe Câmpia Libertății din Blaj, de a le împărtăși semenilor noștri lumina Evangheliei”.
De ce e necesară această expoziție
„Expoziția aceasta este foarte specială! Ea continuă colaborarea Muzeului Național Brukenthal cu Biserica Greco-Catolică din România. Prezentăm acum o parte din viața și activitatea martirilor greco-catolici. Episcopi cărturari, episcopi care au dorit să vadă o Românie Mare, episcopi care au dus o amplă campanie de culturalizare a poporului român din Transilvania. Au dus o viață sfântă și dreaptă. Au fost beatificați iar puținele obiecte păstrate sunt astăzi tezaurizate și considerate adevărate relicve. Fotografii, piese de îmbrăcăminte, documente, cărți, piese de cult, tronul folosit de SS Papa Francisc la Blaj vor putea fi văzute în această expoziție. O expoziție care aduce în fața vizitatorilor o amplă și dură istorie! Este o expoziție de memorie, de memorie reparativă și vindecătoare! Mulțumesc Cardinalului Lucian Mureșan și episcopului Cristian Crișan pentru colaborare excelentă”, a transmis Alexandru Constantin Chituță.
În martie 1945, la ordinul lui Stalin, colonelul NKVD care conducea departamentul Cultelor în URSS a întocmit un plan al unui „atac global contra Bisericii Catolice și de creștere a rolului Bisericii Ortodoxe Ruse în lupta contra catolicismului”.
Sintagma „rolul Bisericii Ortodoxe Ruse” nu trebuie să inducă în eroare. După decenii de cruntă prigoană în Rusia (28 episcopi ortodocși executați, peste 1200 preoți uciși), acea „Biserica Ortodoxă Rusă” despre care vorbea documentul colonelului NKVD era epurată și refondată de Stalin ca instrument obedient aflat în mâinile sale. Persecutarea și lichidarea bisericilor catolice care depindeau de Roma în teritoriile controlate de sovietici erau doar etape ce vizau împlinirea țelului anticreștin al revoluției bolșevice, motivat de ură contra credinței.
În România, planul de „atac global contra Bisericii Catolice” a fost aplicat în 1948, după abdicarea Regelui, retragerea forțată a mitropolitului Moldovei, Irineu, și moartea Patriarhului Nicodim petrecută în februarie 1948. Partidul Comunist a anunțat asaltul printr-un discurs rostit de Gheorghiu Dej în 21 februarie 1948. A catalogat Biserica Catolică drept ultima piedică în calea instaurării democrației populare o situație care, spunea Dej, nu are cum să fie indiferentă nici conducerii Bisericii Ortodoxe, nici credincioșilor obișnuiți catolici.
Episcopii greco-catolici au înțeles rapid natura încercării la care erau supuși în 1948, că „trecerea la ortodoxie” era doar forma de manifestare a unui Rău propagat în lume de „fiii întunericului”, cum spunea Ioan Suciu.
Tit Liviu Chinezu, episcop consacrat în clandestinitate, scria la izbucnirea persecuției, ca protopop de București: „Știm că am intrat în Săptămâna cea Mare. E vremea să ne împărtășim din patimile Domnului pentru ca Biserica să fie curată și fără prihană”.
Anticipa calm și lucid lunile, anii și deceniile ce aveau să urmeze.
Acesta este contextul în care Iuliu Hossu, episcopul Clujului, și-a rostit crezul imediat după arestare: „Credința noastră este viața noastră.”
Venerabilul episcop de Oradea, Valeriu Traian Frențiu, se simțea insultat că fusese invitat să rupă „sigiliile actului de unire” cu Roma „ca și cum (…) nu am fi din convingere catolici.”
„Cu riscul vieții noastre, nu ne vom lăsa de credința noastră”, a spus și episcopul Maramureșului, Alexandru Rusu, în plină persecuție, în septembrie 1948, în fața unei mulțimi de până la 2000 de credincioși.
Cel mai limpede a formulat atunci poziția Bisericii Greco-Catolice episcopul Ioan Suciu, administrator apostolic al Blajului. Spunea într-o predică la Blaj, înainte izbucnirii persecuției deschise: „Bisericii Române Unite îi lipseşte încă frumuseţea martiriului şi a prigoanei, îi lipsesc Rănile Mântuitorului; fără de ele lumina Bisericii noastre rămâne ascunsă sub obroc. Numai prigoana ne va putea sfinţi şi va putea arăta lumii ceea ce suntem: fii şi apostoli ai Bisericii adevărate”.
Sau, după izbucnirea persecuției, în 5 octombrie 1948: „Este ceasul Vinerii Mari. Acum, iubiţi credincioşi, ne arătăm dacă suntem ai lui Hristos, sau dacă ne ducem cu Iuda, vânzătorul”.
Atitudinea lor a fost confirmată în 1952 de către Papa Pius XII într-o scrisoare apostolică numită Veritatem facientes, adresată catolicilor români prigoniți, scrisoare care a rămas memorabilă pentru claritatea ei morală: „Este ușor de înțeles: e vorba aici de Dumnezeu, de Biserică și de suflete; de aceea nu trebuie să vă pierdeți niciodată curajul; nu trebuie niciodată nesocotite sau încălcate acele lucruri care sunt impuse de conștiința creștină sau cerute de poruncile dumnezeiești, ci trebuie respectate întotdeauna cu statornicie nezdruncinată și cu zel neobosit, punându-le în practică cu toată convingerea. (…) Prin urmare, venerabili frați și iubiți fii, dacă sunteți loviți de persecuții și de necazuri de tot felul pentru că doriți să păstrați întreagă credința catolică în sufletele voastre, aceasta este spre onoarea și nu spre înjosirea voastră, spre gloria iar nu spre defăimarea voastră. În ochii noștri și ai tuturor celor care pot cunoaște adevărul și își pot face auzit în mod liber glasul, voi reînnoiți măreția Bisericii primare”.
Faima martiriului celor șapte Venerabili Slujitori ai lui Dumnezeu s-a răspândit imediat după moartea lor și a crescut în timp. Sub regimul dictatorial din România, instaurat după terminarea celui de-al doilea război mondial, Biserica greco-catolică fiind suprimată nu a putut deschide o cauză canonică pentru martiriul lor. În cele din urmă, după restabilirea libertății, Arhieparhia de Alba Iulia și Făgăraș a putut deschide procesul eparhial, care a durat din 16 ianuarie 1999 până la 10 martie 2009 și a cărui validitate juridică a fost aprobată de Congregația pentru Cauzele Sfinților prin decretul dat la 18 februarie 2011. După ce a fost pregătită Positio, în data de 8 ianuarie 2019 a avut loc Congresul Special al Consultanților Teologi, care și-au exprimat în unanimitate votul favorabil. Pe 5 martie 2019, în Sesiunea Ordinară, Părinții Cardinali și Episcopi au proclamat că cei șapte Episcopi greco-catolici români menționați au fost torturați și au suferit moartea pentru fidelitatea lor față de Isus Cristos și de Biserica Catolică. La 19 martie 2019 Congregația pentru Cauzele Sfinților a promulgat Decretul privind martiriul lor și s-a decis, de asemenea, ca ceremonia de Beatificare să aibă loc în timpul vizitei apostolice a Sanctității Sale Papa Francisc în România, la Blaj, pe Câmpia Libertății.
Peste 100.000 de persoane au participat la slujba de beatificare ținută de Papa Francisc pe Câmpia Libertății, la Blaj, acolo unde în 1848 a avut loc un moment istoric pentru România – adunarea românilor din Transilvania, în timpul Revoluției de la 1848, unde s-a cerut unirea cu restul principatelor românești și unde s-a semnat o proclamație, în prezența unor lideri revoluționari precum Avram Iancu, care a dus la acordarea de drepturi românilor din Transilvania.
Libertate și milostivire sunt cele două cuvinte prin care Papa Francisc a descris „moștenirea” lăsată de cei șapte episcopi greco-catolici români, beatificați astăzi la Blaj.
„Voi aţi suferit din cauza discursurilor şi acţiunilor bazate pe discreditare, care duceau până la expulzarea şi la distrugerea celui care nu putea să se apere şi reduceau la tăcere vocile disonante”, a spus Papa Francisc, despre cei șapte episcopi greco-catolici care au murit în închisorile comuniste.
„Cu mare curaj şi cu tărie interioară, au preferat să sufere o dură detenţie şi orice fel de tortură decât să îşi renege apartenenţa la iubita lor Biserică. Aceşti păstori, martori ai credinţei, au recâştigat şi au lăsat poporului român o preţioasă moştenire pe care o putem sintetiza în două cuvinte: libertate şi milostivire”, a afirmat Papa Francisc.
Cine sunt cei șapte episcopi martiri
Cei șapte episcopi au fost inclusși în calendarul religios greco-catolic. Este vorba despre Valeriu Traian Frenţiu, Vasile Aftenie, Ioan Suciu, Tit Liviu Chinezu, Ioan Bălan, Alexandru Rusu şi Iuliu Hossu.
• Vasile Aftenie (1899-1950): episcop vicar general pentru Bucureşti şi Vechiul Regat. A fost arestat în noaptea de 28/29 octombrie 1948. În urma violenţelor fizice şi psihice suferite în timpul celor 10 luni de anchetă, la 25 martie 1950 a suferit un accident cerebral (o hemipareză). A murit în 10 mai 1950, în spitalul închisorii Văcăreşti.
• Valeriu Traian Frenţiu (1875-1952): episcop de Oradea. A fost arestat în noaptea de 28/29 octombrie 1948, odată cu ceilalţi episcopi greco-catolici. Alături de aceştia, a fost dus mai întâi în vila patriarhală din Dragoslavele, apoi la Mănăstirea Căldăruşani. În 1950, a fost închis la Sighet. A murit la 11 iulie 1952, în închisoarea Sighet.
• Ioan Suciu (1907-1953): administrator apostolic al Mitropoliei Blajului. La 25 mai 1940 a fost numit episcop auxiliar de Oradea. A fost arestat de două ori în 1948, în timpul unor vizite pastorale. A fost arestat pentru a treia oară în 27/28 octombrie 1948. La 26 octombrie 1950 a ajuns la închisoarea de la Sighet, unde a murit pe 27 iunie 1953, fiind bolnav și neputând să facă față regimului de lagăr comunist.
• Tit Liviu Chinezu (1904-1955): a fost consacrat episcop în clandestinitate. În 1946, a fost numit protopop de Bucureşti. A fost arestat în noaptea de 28/29 octombrie 1948. A fost consacrat în secret episcop la 25 aprilie 1949, la Mănăstirea Căldăruşani. În 25 mai 1950, a fost închis la Sighet, unde a murit la 15 ianuarie 1955.
• Ioan Bălan (1880-1959): a fost episcop de Lugoj. A fost arestat la 29 octombrie 1948. A fost încarcerat în închisoarea de la Sighet, între 1950 şi 1954. După eliberare din închisoare, începând din august 1956, a fost ţinut în domiciliu obligatoriu la Mănăstirea Ciorogârla. A murit la 4 august 1959.
• Alexandru Rusu (1884-1963): a fost episcop de Maramureş. A fost arestat la 29 octombrie 1948. Între 1950 şi 1954 a fost încarcerat la Sighet. După eliberare din închisoare, la 4 ianuarie 1955 a fost plasat în domiciliu obligatoriu la mănăstirile Curtea de Argeş, Ciorogârla şi Cocoş. A fost din nou arestat la 30 decembrie 1956 şi a fost condamnat la închisoare pe viaţă, sub acuzaţia de înaltă trădare. Timp de şase ani şi jumătate, episcopul Alexandru Rusu a trecut prin închisori cu regim foarte dur (Gherla, Piteşti, Dej). În urma condiţiilor de detenţie, a murit de septicemie în spitalul închisorii de la Gherla, la 9 mai 1963.
• Iuliu Hossu (1885-1970): episcop de Cluj-Gherla. A fost arestat în noaptea de 28/29 octombrie 1948. Între anii 1950 şi 1954, a fost întemniţat la Sighet. După eliberare, începând din august 1956, a fost izolat la Mănăstirea Căldăruşani. A murit la 28 mai 1970.
În perioada 24-26 iulie, Alba Iulia a găzduit una dintre cele mai așteptate competiții sportive dedicate profesioniștilor din serviciile pentru situații de urgență. Pompieri din șapte județe s-au confruntat în probe de mare dificultate, demonstrând performanță și rapiditate.
Echipa Inspectoratului pentru Situații de Urgență (ISU) Sibiu a reușit să se impună pentru al patrulea an consecutiv, obținând rezultate remarcabile și calificându-se la etapa națională a competiției.
Rezultatele obținute:
Locul I în Clasamentul General
Locul I la Proba Realizarea dispozitivului de intervenție la motopompă
Locul II la Proba Scară de fereastră
Locul II la Proba Pista cu obstacole pe 100 m
Locul II la Proba Ștafeta 4×100 m
Locul II pentru plt. Badea Ionuț la Proba Pista cu obstacole pe 100 m
Locul II pentru plt. Badea Ionuț la Proba individuală cumulată, Duel
Locul III pentru plt. Badea Ionuț la Proba Scara de fereastră
Probele au inclus realizarea unui dispozitiv de intervenție la motopompă, pista cu obstacole, ștafeta 4×100 metri și utilizarea scării de fereastră, fiecare dintre acestea testând atât abilitățile fizice, cât și pe cele tehnice ale pompierilor.
Pompierii Detașamentului de Pompieri Sibiu au intervenit de urgență pe strada Valea Mare din municipiul Sibiu pentru stingerea unui incendiu care se manifesta la un autoturism.
La fața locului au fost mobilizate două autospeciale de stingere și un echipaj SMURD.
La sosirea forțelor incendiul se manifesta la compartimentul motor. Acesta a fost localizat și lichidat în scurt timp fără să afecteze întreaga mașină.
Cauza probabilă de izbucnire a incendiului a fost un scurt circuit electric produs la compartimentul motor.
„Echipajul medical a acordat îngrijiri medicale unui bărbat în vârstă 76 de ani de care a suferit un atac de panică, acesta a refuzat transportul la spital”, transmite sg. maj. Raluca Marcu.
