Berea revine pe stadioane. Noua lege schimbă regulile pentru spectatori și organizatorii competițiilor sportive.
Românii care merg la competiții sportive vor avea parte de reguli noi, după ce legea care modifică organizarea evenimentelor sportive și accesul spectatorilor pe stadioane a intrat oficial în vigoare.
Actul normativ, promulgat de președintele Nicușor Dan și publicat în Monitorul Oficial, introduce schimbări privind consumul de alcool, siguranța în arene și condițiile oferite spectatorilor.
Una dintre cele mai importante modificări permite comercializarea și consumul băuturilor alcoolice cu o concentrație de cel mult 5,5%, categorie în care este inclusă și berea. Aceste băuturi vor putea fi vândute exclusiv în pahare din hârtie sau plastic, fără capac.
În același timp, în zonele VIP și în spațiile de ospitalitate premium vor putea fi servite băuturi alcoolice indiferent de concentrație, cu respectarea prevederilor legale.
Noua legislație aduce și obligații suplimentare pentru organizatorii competițiilor. Aceștia vor trebui să asigure facilități dedicate persoanelor cu nevoi speciale, inclusiv grupuri sanitare și locuri special amenajate, astfel încât vizibilitatea către teren să nu fie afectată.
O altă noutate este posibilitatea amenajării zonelor de tip „safe standing” pe stadioanele care găzduiesc competiții naționale și internaționale.
Aceste spații trebuie să reprezinte cel puțin 10% din capacitatea peluzei rezervate galeriei echipei gazdă.
Legea întărește și măsurile de securitate. Porțile de evacuare vor trebui să rămână descuiate pe întreaga durată a competițiilor, însă vor fi monitorizate permanent de personalul de ordine.
Totodată, organizatorii sunt obligați să efectueze controale corporale preventive și verificarea bagajelor, precum și să refuze accesul persoanelor aflate în stare de ebrietate sau care dețin obiecte interzise.
În ceea ce privește utilizarea materialelor pirotehnice, acestea vor putea fi folosite doar de firme autorizate, în spații special amenajate și cu respectarea tuturor normelor de siguranță.
Inițiatorul proiectului legislativ, deputatul AUR Ciprian Paraschiv, susține că modificările urmăresc să ofere o experiență mai bună spectatorilor și, în același timp, să creeze noi oportunități de dezvoltare pentru cluburi și organizatorii de competiții sportive, fără a compromite siguranța participanților.
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Poate ai informații din comunitate și vrei să le împărtășești cu noi. Scrie un mesaj pe e-mail [email protected] sau WhatsApp 0752.060.007
România se apropie de exploatarea gazelor din Neptun Deep, însă economistul Cristian Păun avertizează: „Valoarea adăugată riscă să se producă în altă parte”.
România este tot mai aproape de începerea exploatării gazelor naturale din perimetrul Neptun Deep, proiect care ar putea transforma țara în cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană.
Totuși, profesorul de economie Cristian Păun susține că adevăratul câștig nu va depinde de cantitatea de gaz extras, ci de modul în care această resursă va fi folosită în economia națională.
În acest context, Cristian Păun spune că România riscă să rateze o oportunitate economică majoră dacă va exporta gazele în stare brută, fără să dezvolte industrii care să le transforme în produse cu valoare adăugată.
„Din gazele alea se poate produce, în ordine, energie electrică, îngrășăminte, produse petrochimice, mase plastice, produse farmaceutice și tot ce înseamnă produse chimice.
Dacă noi luăm gazul de acolo și îl trimitem prin conductă către Germania, iar acolo este transformat în produse cu valoare adăugată, avem o problemă”, afirmă economistul.
În opinia sa, România ar fi trebuit să folosească proiectul Neptun Deep pentru a atrage investitori interesați să construiască industrii bazate pe gazele extrase din Marea Neagră. Potrivit lui Păun, soluția ar fi fost dezvoltarea unui parc industrial în care să funcționeze lanțuri complete de producție.
„Trebuia să avem acolo investitori strategici și să dezvoltăm un parc industrial în care să existe fabrică lângă fabrică, de la îngrășăminte chimice la polipropilenă.
Acesta avertizează că lipsa unei astfel de strategii poate limita considerabil beneficiile economice ale exploatării.
„În loc să avem un PIB de două ori mai mare, o să avem doar gazele acelea, iar valoarea adăugată se va produce în altă parte. Asta înseamnă să n-ai viziune.
Asta înseamnă să vorbești despre industrializarea României, dar să nu îți dai seama cum se face, de fapt, industrializarea”, declară Cristian Păun.
Economistul consideră însă că posibilitatea schimbării acestei direcții este tot mai redusă.
„Cred că deja putem spune că este un fapt împlinit. Nu cred că mai este timp să facem gazul acela să fie altceva decât gaz”, afirmă acesta.
Profesorul de economie ridică semne de întrebare și în privința structurii de proprietate a proiectului Neptun Deep. În opinia sa, implicarea majoră a statului în proiect reprezintă un motiv de îngrijorare.
Păun susține că, dacă platforma ar fi aparținut integral unui investitor american, protejarea obiectivului ar fi fost și în interesul direct al Statelor Unite.
„Faptul că statul se află la butoane reprezintă o altă sursă de temere pentru mine în ceea ce privește acest proiect și succesul lui mai departe”, afirmă economistul.
Totodată, Cristian Păun critică și menținerea controlului politic asupra companiilor de stat implicate în exploatarea gazelor din Marea Neagră, considerând că acest lucru poate afecta eficiența și dezvoltarea proiectului pe termen lung.
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Poate ai informații din comunitate și vrei să le împărtășești cu noi. Scrie un mesaj pe e-mail [email protected] sau WhatsApp 0752.060.007
După aproape 30 de ani de când conduce Teatrul de Balet din Sibiu, managerul Ovidiu Dragoman a decis să se retragă. Deși mandatul i se încheie abia peste doi ani, el spune că a „obosit” de presiunea și șicanele pe care Primăria Sibiu le exercită de ani buni asupra instituției pe care o conduce. De la subfinanțare, până la controale excesive nejustificate, Teatrul de Balet din Sibiu a devenit incomod pentru administrația locală. Și, prin urmare, un spațiu în care managerul și artiștii nu își mai pot desfășura activitatea în condiții optime.
„Am obosit de situații de genul acesta, care pur și simplu nu își au locul! Am decis să mă retrag, pentru că eu nu tac din gură și nu manifest plecăciuni, respect. Nu pup bombeurile la pantofi”, a declarat în exclusivitate pentru Sibiu 100% managerul Ovidiu Dragoman, referitor la decizia de pensionare.
„Cine ar mai rămâne în locul meu în atmosfera aceasta?”
Dincolo de dosarul de pensionare depus de către Ovidiu Dragoman, motivele din spatele acestei solicitări sunt legate, în cea mai mare parte, tocmai de această relație defectuoasă de colaborare cu Primăria Sibiu, în subordinea căreia își desfășoară activitatea Teatrul de Balet.
„Eu am împlinit vârsta de pensionare și, deși stau destul de prost la stagiu, pentru că până în ’90 am lucrat în străinătate, acum sunt la vârsta de 65 de ani, când te pensionezi. Mai am contract de management pe Casa de Cultură doi ani de zile. Însă am decis să mă pensionez. Dar cine ar mai rămâne în locul meu în atmosfera aceasta?
Oricum, sunt un dinozaur. Oricum am stat prea mult. E prea mult să petreci atâta timp. Ajungi să te identifici cu locul și trebuie să-i lăsăm și pe cei tineri să se manifeste, că altfel își pierd entuziasmul”, a adăugat Ovidiu Dragoman.
Situația aceasta tensionată între Primăria Sibiu și managerul Teatrului de Balet tergiversează de ani buni. Și cei care au avut și au de pierdut din acest conflict nu sunt alții decât sibienii. Ceea ce invocă, în special, Ovidiu Dragoman, e finanțarea tot mai redusă a instituției de cultură pe care o conduce și, mai ales, lipsa de respect pentru munca oamenilor de aici. Nu o dată a fost nevoit să pună în scenă spectacole celebre cu aportul colegilor coregrafi care au lucrat pe sume infime, datorită relațiilor sale personale de prietenie cu aceștia. Spectacole pentru care i se spunea de fiecare dacă că nu există fonduri.
„Uite așa merge la Sibiu și merge de 18 ani de zile!”
Managerul Teatrului de Balet Sibiu ne și dă un exemplu în acest sens: „Vine Beatrice Rancea. Beatrice mi-a fost colegă de bancă ultimii doi ani de liceu. Și ne-am înțeles foarte bine cu ea, cu familia ei. I-am zis: Hai la mine să facem un spectacol. Dar n-am bani. N-am bani! Te rog, fă-mi un buget cât se poate de mic. Costume minimal. Dacă vezi spectacolul de Baiadera de la Sibiu și cel de la Timișoara, diferența e enormă. Acolo e un fast! Acolo sunt costume de patruzeci, cincizeci de mii de euro. Dar e foarte bine. E necesar spectacolul. Opera artistică se manifestă și prin costumele acelea. Costumele acelea sunt opere de artă. Decorurile sunt opere de artă, nu doar un simplu necesar.
Hai, Beatrice, să facem un spectacol. Evident că ea nu îmi ia niciun ban. Nu o plătesc ca și coregraf. Și uite așa merge la Sibiu și merge de 18 ani de zile! Credeți-mă că și eu am mai pierdut prieteni pe drum. Măi, la tine tot timpul e sărăcie?, sunt întrebat. Nu merge mereu cu milogeala. Și nu la oricine. Și pe urmă alții merg și se laudă. Uite ce avem la Sibiu… Veniturile noastre ca finanțare mă refer, au scăzut drastic”.
„Dă-mă afară, dar nu mă șicana una într-una!”
În ceea ce privește relația directă cu Primăria Sibiu, Ovidiu Dragoman ne spune: „Eu n-am fost în biroul primăriței până acum câteva luni, vreo doi ani de zile. Nici măcar la telefon nu am comunicat. Am auzit când mă certa pe un anumit motiv și am zis: Ești primăriță! Trimite-ți corpul de control și constată dacă zvonurile pe care le-ai auzit sunt adevărate sau nu. Ceea ce s-a și întâmplat. Într-o oră era totul sigilat! Nu mai lucrăm nimic, stăm să dăm cu subsemnatul pe aici.
Lucrurile acestea se întâmplă de vreo paisprezece ani de zile. Eu sunt tot aici. Păi dacă eram un ticălos, cred că eram legat. Eram la DNA, eram nu știu… Dacă eram, repet, dacă eram un ticălos, nu mai aveam ce căuta aici. Ai ceva cu mine? Dă-mă afară! Dă-mă, dar nu mă șicana una într-una! Că din nou îți spun, nu pe mine mă șicanezi, ci instituția! Or instituția e un bun al tău, al orașului pe care tu trebuie să-l gestionezi. Dar nu stilul acesta comunist. Eu nu am plecat dacă nu m-a dat afară. Dacă aș fi plecat, m-aș fi recunoscut învins și le-aș fi dat dreptate. Acum plec pentru că mă pensionez. Am dus în cârcă aceste probleme toți anii aceștia. Le-am dus în cârcă și am supraviețuit”.
„E categoric abuz! Sunt obosit de lucrurile acestea și mă retrag în folosul instituției”
Despre modul „românesc” de lucru și metodele de șicanare ale Primăriei Sibiu, managerul Teatrului de Balet ne mai declară o situație de manual: „Directorul economic din primărie vine în inventar și îmi zice: N-aveți număr de inventar pe toate obiectele; nu pot fi identificabile. Adică tu îmi faci ani de zile inventare din alea inopinate așa, pac! Pune sigiliu, vine comisie, și îți vine cu toate inventarele. Păi cum ai identifica tu dacă n-au numere?
A fost un proces de durată acela, pentru că am avut de pus peste 10.000 de numere, peste 10.000 de obiecte pe care a trebuit să le renumărăm. Aia nu poți s-o faci într-o lună, n-ai cum! E adevărat, a fost o deficiență a noastră. Te ia valul, că se meargă lucrurile repede, nu ai timp și unele le pierzi, rămân în urmă și e greu, te costă pe urmă să le îndrepți. Acuma eu am număr de înregistrare pe fiecare cauciuc! Patru cauciucuri! Pe fiecare geantă, patru genți! Pe treptele de intrare. Fiecare are număr propriu de înregistrare. Nu automobilul are un număr.
Sunt înregistrate separat toate în contabilitate. Și să vină o comisie total independentă din București și să ne facă un audit, îți garantez că nu există serviciu în subordonarea Primăriei mai bine pus la punct decât Casa de Cultură! Pentru că, repet, am trecut prin atât de multe controale, încât chiar nu mai au ce să găsească! Se termină inventarul. După trei săptămâni inventarele încep din nou. Păi tot voi l-ați făcut! Mai facem o dată! Da, dar chestia asta te costă, îți consumă timp pe care trebuie să-l folosești în folosul comunității. Pentru că asta facem. Rolul Casei de Cultură e să lucreze pentru comunitate, nu pentru mine, nu pentru ea!”
La întrebarea dacă aceasta nu e o formă de abuz din partea Primăriei Sibiu, Ovidiu Dragoman e foarte ferm: „E categoric abuz! Categoric! Deci sunt obosit de lucrurile acestea și eu mă retrag în folosul instituției. Dacă nu o să mai fiu eu, atunci nu văd ce-ar mai putea avea cu instituția. Că de fapt cu mine a avut treabă totdeauna. Cu mine a avut treabă. Instituția și-a făcut treaba, inclusiv ea recunoaște că lucrurile au mers. Mie nu-mi place să mă laud, dar trebuie să o spun câteodată. Nu există o Casă de Cultură în România cu activitatea noastră. Au câte un cerc mic de poezie au, mai închiriază sala să facă unii niște spectacole în sala aia, să aibă surse de venituri proprii. Nimeni n-are activitatea pe care o avem noi”.
Nostalgia după modul de colaborare cu fostul primar Klaus Iohannis
Când vine vorba despre cele două administrații, Klaus Iohannis și Astrid Fodor, Ovidiu Dragoman face o distincție cu totul specială. A colaborat exemplar cu primarul Iohannis, pentru care oricând și-ar fi continuat mandatul de manager.
„Domnul Iohannis, când a venit la primărie, a preluat o echipă foarte bine închegată, moștenire de la celălalt primar, de la Condurat, spune Ovidiu Dragoman. În prima zi ne-a chemat, ne-a pus pe fiecare la masă și ne-a întrebat: Cine ești, cu ce te ocupi, ce serviciu conduci? Că nici noi nu îl știam pe el personal, nici el pe noi.
Un singur om din echipa aceea o plecat. Și n-a greșit cu nimic domnul Iohannis. Perfectă dreptate a avut că a renunțat la serviciile lui. Orașul, cum să spun, politica lui avea coerență. Nu neapărat el venea cu idei. Noi eram, repet, o echipă bine închegată, care dădeam soluții și le puneam în practică. El era omul care zicea: Da, mi se pare de bun simț, mi se pare ok, e necesar. Dați-i drumul, faceți. Avea atitudinea asta în relația mea cu el și avea aceeași atitudine cu toți ceilalți directori. La tehnic, la administrație, erau oameni care știau ce au de făcut, știau meserie. Și noi împreună cu el, noi am făcut orașul ceea ce e astăzi. Meritul lui mare a fost că era deschis și avea încredere în oameni. Se încredea.
Ceea ce nu, n-a mai fost cazul după. Și când vezi că un om îți acordă încrederea și libertatea, te simți obligat, te simți obligat sau nu faci parte din echipă. Noi ne susțineam toți între noi. Dacă pe mine mă întreba ceva de directorul de la tehnic sau de la salubritate, n-aveam decât cuvinte de laudă, pentru că îi cunoșteam și știam ce fac. Nu puteam decât să-i laud”.
„Cu domnul Iohannis, de exemplu, aș fi stat până la capătul capătului”
De ce acest mod de lucru nu mai e posibil în mandatele primarului Astrid Fodor? „Eram bine sudați și lucrul acesta, după paisprezece ani, nu mai există. Pentru că s-a început pe bârfe, pe interese, pe… Încă o dată vă spun: n-am nimic cu toate interesele și cu nimeni n-am nimic. Faceți ce vreți, dar lăsați-ne și pe noi să ne facem treaba. Acum lumea se uită și se întreabă: Dar în buzunar cât bagi? Uită-te cine sunt. Am aceeași avere d douăzeci de ani. Mai schimb mașina din când în când, dar în rest sunt același om. Unde să bagi atâta în buzunar? Ce să faci cu atâția bani? Dar așa sunt obișnuiți unii să gândească”.
De aceea, rememorând acei ani, Ovidiu Dragoman concluzionează: „Cu domnul Iohannis, de exemplu, aș fi stat până la capătul capătului, până la capătul capătului! Pentru că trebuie să recunosc că multe din toate cele făcute aici i se datorează. I se datorează pentru că a avut încredere în mine și m-a susținut financiar. Dar eu de ani de zile nu mai fac nimic. Să faci trei-patru spectacole pe an nu e suficient, nu e suficient. Stăm cu groapa în curte aici să ne construim sala de spectacol de patru ani. Acum, în sfârșit, după ce ne-au expirat toate avizele, certificatul de urbanism, le-am reluat din nou. Acum avem și autorizație de construcție. Așteptăm banii. Acum așteptăm banii. Și Sibiul are bani. Sibiul are bani, dar nu are pentru Casa de Cultură”.
„Eu n-am nevoie de nimic, decât de puțin respect”
Ceea ce lipsește în primul rând din relația Primăria Sibiu și Teatrul de Balet e respectul pentru munca celor de aici, crede managerul. Dacă ar exista acest minimal deziderat, de acolo s-ar putea lega toate celelalte direcții de colaborare. Pentru că, spune el, „eu n-am nevoie de nimic, decât de puțin respect. Peste tot oamenii îmi spun Chapeau! pentru că știu ce e Teatrul de Balet de la Sibiu.
Am fost în turneu în China, am fost în Coreea, în țările baltice frecvent, în Europa frecvent. Avem angajați balerini din toată lumea. Avem trei români, restul sunt străini toți. Deci nouă ni s-a dus vestea. Toți spun că suntem o companie de prestigiu și luată în seamă la modul cel mai serios din lume. Și acasă… Acasă sunt numai probleme, numai șicanări, controale și cercetări”.
În ceea ce privește cultura și activitatea instituțiilor de cultură din Sibiu, Ovidiu Dragoman consideră că avem cei mai buni manageri culturali din țară. „Sibiul geme, geme de cultură! Și vă spun o chestie. Eu consider că Sibiul are cei mai buni manageri culturali per total, de la muzee, la instituțiile de spectacol și așa mai departe. Eu consider că sunt cei mai performanți manageri culturali. Și aceasta și din cauză că politicul nu s-a amestecat foarte mult aici.
Se termină după patru ani, se schimbă partidul, pleacă, vine altul, pleacă ai noștri, vin ai noștri. La Sibiu am tot respectul pentru toți cei care activează în cultură. Învățăm unii de la alții. Eu învăț tot timpul. Am fost mereu dornic și deschis. Lucrurile sunt atât de simple. Totul pleacă de la respectul față de omul bun, sincer și de acolo lucrurile merg”.
Ce va face în prima zi după pensionare? „Voi veni în vizită”
Dacă ar fi să lase moștenire un cuvânt viitorului director, acesta ar fi același: respect. „În primul rând, bun simț și respect față de oameni. Toată lumea se uită după capital. Câți bani ai? Lumea omite să constate însă ceea ce e absolut evident. Cel mai mare capital al nostru sunt oamenii. Poți să ai câți bani vrei, dar dacă n-ai cu cine să încropești ceva, să faci ceva, degeaba îi ai. Omul e cel mai mare capital pe care îl avem. Pe om trebuie să-l respecți. Omului trebuie să-i dai, artistului trebuie să-i dai libertatea de a se exprima”.
L-am întrebat pe Ovidiu Dragoman cum va gestiona ritmul acesta de muncă activă, de implicare atât de îndelungată în actul cultural cu statutul de pensionar? „Păi, repet, în primul rând mă retrag pentru că nu mai suport atmosfera și simt că sunt o piedică în calea dezvoltării instituției mai departe. Atâta timp cât din cauza mea instituția nu primește bani, că eu sunt un gură spartă, unul care nu-și ține gura, mai bine fac un pas în urmă, în beneficiul muncii mele. Până la urmă, aici e munca mea, moștenirea mea, copilul meu, nu?
Ar fi egoist să insist să mai rămân. Dar eu tot timpul am de lucru. Am atâtea concursuri internaționale unde sunt invitat, conferințe internaționale unde sunt invitat și plătit. Le-am redus substanțial în ultimii doi-trei ani, pentru că vine și vârsta, mai obosești acum, dar va trebui să le reevaluez”.
Teatrul de Balet Sibiu
Ce va face în prima zi după pensionare? „Voi veni în vizită”, spune Ovidiu Dragoman. Intenționează, totodată, să rămână în zona culturală: „Păi n-am unde să mă duc. Nu sunt nici profesor de matematică, nici inginer… Sunt tânăr pensionar. Evident că tot în zona aceasta voi rămâne voi rămâne alături de ei. Nu trebuie să fiu plătit de primărie ca să-mi petrec timpul cu ei.
Îmi voi lua timp și pentru mine, pentru că în acești treizeci de ani, în multe situații, instituția a fost pe primul loc și familia pe locul doi. Și cu răposata mea soție aveam discuții, îi explicam de ce se întâmplă așa și-i spuneam: De acolo vine pâinea pe masă. Dacă nu îmi văd de serviciu și de treburile mele, nu mai e nimic pe masă. E un raționament simplu, ca să nu intri în prea multe amănunte. Și am avut noroc de o soție care m-a înțeles, m-a sprijinit. Ar fi fost plăcut acum, la pensie, să o luăm prin lume…”
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%.Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI
Diana Buzoianu respinge zvonurile despre interzicerea fântânilor: „Românii au fost induși în eroare de o campanie de fake news”.
Ministrul interimar al Mediului, Diana Buzoianu, reacționează după informațiile apărute în spațiul public potrivit cărora românii care dețin fântâni în propriile gospodării ar putea fi afectați de modificările aduse legislației privind captarea apei.
Invitată la B1 TV, Diana Buzoianu a declarat că fântânile din curțile oamenilor sunt reglementate de mult timp prin Legea apelor și că modificările legislative nu schimbă statutul lor juridic.
„Fântânile oamenilor nu sunt captare ilegală de apă în mod evident. De altfel, sunt reglementate ca fiind o captare legală de ani de zile prin Legea apelor.
S-a pornit această campanie de fake news. Aceste conturi practic voiau să mintă oamenii că brusc captarea lor legală, faptul că își au o fântână în curte, asta va deveni infracțiune, ceea ce este evident că nu este adevărat”, a declarat Diana Buzoianu.
Ce urmăresc, de fapt, modificările legislative
Ministrul a explicat că noile prevederi au fost gândite pentru a combate exploatarea ilegală a resurselor de apă, în special în situațiile în care sunt folosite instalații industriale fără autorizațiile necesare.
„Captarea ilegală înseamnă, de exemplu, să îți pui niște pompe uriașe lângă un lac și să seci lacul respectiv, folosind apa în scop industrial.
Să rămână un sat întreg fără apă. Am avut cazuri de sate care au rămas fără apă pentru că erau folosite captări industriale care nu erau declarate nicăieri și care luau toată apa”, a explicat ministrul.
Potrivit Dianei Buzoianu, scopul acestor modificări este inclusiv protejarea oamenilor care folosesc apă din propriile fântâni, astfel încât resursele locale să nu fie epuizate de exploatări necontrolate.
„Legea este făcută tocmai ca să protejeze oamenii care au fântâni, de exemplu, să nu le sece fântânile”, a afirmat oficialul.
Limita de 17 metri cubi pe zi nu este o regulă nouă
Diana Buzoianu a ținut să clarifice și informațiile referitoare la limita de apă ce poate fi captată dintr-o fântână.
„Captarea de apă pentru fântână este un lucru absolut legal, prin lege, stabilit de ani de zile, cu o limită care este stabilită de ani de zile de 17 metri cubi.
Ca să înțeleagă toată lumea, 17.000 de litri pe zi dintr-o fântână este perfect legal, fără contor, gratuit”, a precizat ministrul.
Mesaj pentru fermieri: legislația rămâne neschimbată
Ministrul interimar al Mediului a transmis că nici agricultorii care utilizează legal resursele de apă în activitățile lor nu vor fi afectați de noile prevederi.
„Pentru fermieri, legislația nu se modifică cu absolut nimic. Ei știu foarte clar, fermierii au declarat de-a lungul timpului pentru cei care folosesc industrial apa respectivă.
Au declarat-o, au acordurile date, adică nu se modifică cu nimic legislația în acest sens”, a declarat Diana Buzoianu.
În concluzie, ministrul susține că modificările legislative nu introduc restricții noi pentru proprietarii de fântâni și nici pentru fermierii care utilizează legal apa, ci au ca obiectiv combaterea captărilor ilegale care pot lăsa comunități întregi fără apă și pot afecta echilibrul resurselor de apă.
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Poate ai informații din comunitate și vrei să le împărtășești cu noi. Scrie un mesaj pe e-mail [email protected] sau WhatsApp 0752.060.007
O creatoare de modă din România a cucerit scena celui mai urmărit eveniment sportiv al lumii. Rafaela Pestrițu a realizat costumele dansatorilor Shakirei pentru finala Cupei Mondiale FIFA 2026
În spatele unuia dintre cele mai spectaculoase momente artistice ale finalei Cupei Mondiale FIFA 2026 s-a aflat și talent românesc.
Designerul Rafaela Pestrițu a creat costumele purtate de dansatorii care au urcat pe scenă alături de Shakira în timpul show-ului de la pauza finalei, un proiect desfășurat contra cronometru și realizat aproape integral în România.
În total, echipa designerului a produs 40 de ținute personalizate într-un interval extrem de scurt, iar experiența a fost povestită de Rafaela Pestrițu într-un interviu acordat în exclusivitate revistei ELLE România.
Cum a ajuns un brand românesc în spectacolul Shakirei
Designerul spune că această colaborare nu a apărut întâmplător. Relația profesională cu stilistul artistei exista deja încă din perioada turneului internațional al Shakirei, iar pentru finala Cupei Mondiale a fost contactată din nou.
„Colaborarea a venit prin stilistul Shakirei, cu care am mai lucrat și pentru turneul artistei. Pentru finala FIFA World Cup 2026, m-au contactat din nou pentru a crea ținutele dansatorilor.
Proiectul a evoluat foarte repede și am ajuns să realizăm 40 de look-uri custom, într-un timp extrem de scurt.
Primul meu gând a fost, sincer, legat de amploarea proiectului și de timpul pe care îl aveam la dispoziție, dar imediat după a venit entuziasmul de a contribui la un moment de o asemenea vizibilitate internațională.
A fost un efort colectiv între echipa mea din studio și o fabrică de familie din Slatina, alături de câteva persoane care ne-au ajutat cu producția și logistica.
În ultima parte a proiectului au intervenit inclusiv membri ai familiei mele, pentru că timpul era atât de scurt încât fiecare ajutor conta”, a declarat Rafaela Pestrițu pentru ELLE România.
Costumele au păstrat identitatea brandului românesc
Deși ținutele au fost create pentru un concept artistic bine definit, Rafaela Pestrițu spune că și-a dorit ca fiecare piesă să reflecte stilul care a consacrat brandul său.
„Da. Am vrut ca, deși este vorba despre costume de scenă create pentru un concept vizual foarte specific, piesele să păstreze ADN-ul Rafaela Pestrițu.
Am integrat printurile trompe-lœil, care reprezintă una dintre semnăturile brandului, precum și layering-ul, drapajele și detaliile realizate manual.
Pentru look-urile feminine am lucrat și cu elemente în mișcare, precum franjuri și mărgele, gândite special pentru a prinde viață odată cu coregrafia.
Întregul proiect a avut ca punct de plecare culoarea galbenă, atribuită momentului Shakirei în conceptul vizual al show-ului, iar provocarea a fost să traducem această direcție într-un univers care să rămână recognoscibil pentru brandul nostru”, a explicat designerul.
40 de costume într-o singură săptămână
Cea mai dificilă parte a proiectului nu a fost conceptul creativ, ci timpul extrem de limitat în care întreaga colecție a trebuit finalizată.
„Cu siguranță timpul. Am realizat 40 de look-uri custom într-o singură săptămână, cu schimbări de ultim moment, ceea ce a făcut ca întregul proces să fie extrem de intens”, a mai spus Rafaela Pestrițu.
Emoția unui moment cu vizibilitate mondială
Pentru designerul român, apariția creațiilor sale pe scena unuia dintre cele mai urmărite evenimente sportive de pe glob reprezintă un moment definitoriu al carierei.
„Este un sentiment foarte special. Să știu că piese realizate de noi, într-un studio și într-o echipă din România, au ajuns pe una dintre cele mai mari scene din lume este un moment important atât pentru mine, cât și pentru brand.”
În opinia sa, participarea unui brand românesc independent la un eveniment de asemenea amploare demonstrează că moda creată în România poate concura la cel mai înalt nivel internațional.
„Este un eveniment de o amploare extraordinară, care aduce împreună sportul, muzica și moda la nivel global.
Pentru mine, este cu atât mai special să văd un brand românesc independent contribuind la un astfel de moment.”, a încheiat Rafaela Pestrițu.
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Poate ai informații din comunitate și vrei să le împărtășești cu noi. Scrie un mesaj pe e-mail [email protected] sau WhatsApp 0752.060.007
Anca Alexandrescu susține că mesajul lui Călin Georgescu a blocat negocierile dintre AUR și PSD: „Următoarea victimă va fi George Simion”.
Anca Alexandrescu afirmă că liderul AUR, George Simion, ar fi purtat negocieri cu PSD pentru susținerea Guvernului Veștea, însă intervenția publică a lui Călin Georgescu ar fi schimbat complet cursul discuțiilor.
Potrivit moderatoarei Realitatea Plus, AUR urma să voteze învestirea Executivului și să obțină în schimb funcția de președinte al Senatului.
Moderatoarea susține că negocierile au continuat până în momentul în care Călin Georgescu a transmis public mesajul potrivit căruia parlamentarii care vor vota Guvernul Veștea ar fi „trădători”.
„George Simion a negociat cu PSD-ul până duminică, atunci când Călin Georgescu a făcut acea declarație, a dat acel mesaj: «Cine votează Guvernul Veștea este un trădător»”, a declarat Anca Alexandrescu.
Acuzații privind eliminarea unei părți din declarația lui Georgescu
Anca Alexandrescu a afirmat că o parte din declarația lui Călin Georgescu nu ar fi fost difuzată, însă spune că decizia nu a aparținut postului Realitatea Plus.
„Nu vreau să spun cine a dat telefon să se taie acea bucată din declarația lui Călin Georgescu. Îl las pe cel care a făcut-o să aibă demnitatea să spună public.
Nu noi am cerut acest lucru. A fost dorința altcuiva. Nici domnul Păcuraru, nici Realitatea Plus, nici Anca Alexandrescu, nici nimeni altcineva.”
Moderatoarea a adăugat că persoana care ar fi solicitat eliminarea secvenței este un om politic.
„Dacă are demnitate persoana respectivă care a cerut să nu se dea acea declarație… Este om politic.”
„Negocierile au continuat inclusiv luni dimineață”
Potrivit Ancăi Alexandrescu, discuțiile dintre AUR și PSD nu s-ar fi oprit înainte de mesajul lui Georgescu și ar fi continuat inclusiv în dimineața zilei de luni, implicând și consilieri prezidențiali.
„Până în acel moment, George Simion a negociat cu PSD-ul, inclusiv cu consilieri prezidențiali, votarea Guvernului Veștea. Inclusiv luni dimineață s-a întâmplat lucrul acesta.”
Ea susține că, în urma acestor negocieri, AUR urma să voteze Guvernul Veștea și să primească președinția Senatului.
Alexandrescu: Georgescu știa despre negocieri
Cea mai severă acuzație formulată de moderatoare vizează motivația pe care i-o atribuie lui Călin Georgescu.
Ea spune că acesta ar fi cunoscut detaliile negocierilor și ar fi intervenit pentru a nu pierde influența politică.
„Opinia mea este următoarea: domnul Georgescu a avut informațiile și a știut 100% că domnul Simion a purtat aceste negocieri.”
Alexandrescu a continuat cu propria interpretare asupra situației:
„Domnul Georgescu s-a gândit în felul următor și pot să-l înțeleg din punct de vedere strategic: «Băi, dacă AUR acum votează Guvernul Veștea, ia președinția Senatului, este pe cai mari, eu ce mai fac?
Rămân în afara jocului. Păi și cum pot eu să rezolv lucrurile astea? Să spun că, dacă votează, sunt niște trădători».”
În versiunea prezentată de aceasta, mesajul lui Georgescu ar fi dus la oprirea negocierilor și la schimbarea poziției liderului AUR.
Acuzații privind relația cu Realitatea Plus
Anca Alexandrescu susține că Călin Georgescu ar fi încercat și să afecteze relația dintre AUR și Realitatea Plus.
„Și care este pasul următor? Să distrug credibilitatea Realitatea Plus și pe Anca Alexandrescu, ca George Simion și AUR să nu mai aibă o platformă pentru viitor.”
Ea a continuat:
„Adică, dacă murim, să murim cu toții. De ce să mai aibă AUR un vehicul credibil? Așa a rezolvat el lucrurile.”
„Acum o să meargă bine-mersi în târguri și așa mai departe, nu vor fi nici anticipate, nu va fi suspendat nici Nicușor Dan, iar mișcarea suveranistă se va sparge.”
„Următoarea victimă va fi George Simion”
În final, Anca Alexandrescu a susținut că relația dintre Călin Georgescu și George Simion se îndreaptă spre o ruptură inevitabilă.
„Și tot eu am spus că următoarea victimă va fi George Simion, pentru că, la un moment dat, drumurile AUR și ale lui Călin Georgescu se vor despărți, ca să fie foarte clar, pentru că nu se iubesc unii pe alții.”
Moderatoarea spune că afirmațiile sale se bazează pe informații din interiorul taberei suveraniste.
„Eu știu exact ce discuții sunt în interior și se așteaptă doar momentul. La momentul oportun, domnul Georgescu se va lepăda și de AUR, și de George Simion. Asta vreau să rămână înregistrat.”
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Poate ai informații din comunitate și vrei să le împărtășești cu noi. Scrie un mesaj pe e-mail [email protected] sau WhatsApp 0752.060.007
Tragedia de pe Valea Oltului aprinde conflictul politic: Grindeanu atacă USR după moartea unui bărbat lovit de o stâncă.
Tragedia produsă pe Valea Oltului, unde un bărbat de 71 de ani și-a pierdut viața după ce o stâncă s-a desprins de pe versant și a căzut peste autoturismul în care se afla, a declanșat un nou conflict politic pe tema infrastructurii din România.
Președintele PSD, Sorin Grindeanu, fost ministru al Transporturilor, a lansat critici dure la adresa actualei conduceri a Ministerului Transporturilor, acuzând USR că nu a făcut progrese suficiente în dezvoltarea infrastructurii rutiere și că soluțiile temporare nu pot înlocui construirea de autostrăzi.
Grindeanu a declarat că lucrările de protecție a versanților, inclusiv montarea plaselor, sunt necesare pentru reducerea riscurilor, însă susține că rezolvarea pe termen lung pentru traficul intens de pe DN7 este dezvoltarea rețelei de autostrăzi.
„Inclusiv montăm plase pentru a evita situații de acest tip”, a declarat Sorin Grindeanu.
Liderul PSD a afirmat însă că astfel de măsuri nu pot reprezenta singura soluție pentru un drum intens circulat precum Valea Oltului.
„Știți care va fi cea mai bună soluție? Să se continue construirea de autostrăzi în România”, a afirmat președintele PSD.
În centrul declarațiilor sale s-a aflat proiectul autostrăzii Sibiu–Pitești, considerat una dintre cele mai importante investiții de infrastructură din România.
Noua autostradă ar urma să ofere o alternativă mai rapidă și mai sigură la DN7, unul dintre cele mai tranzitate și dificile drumuri naționale din țară.
Atac direct la adresa conducerii Ministerului Transporturilor
Pornind de la tragedia de pe Valea Oltului, Sorin Grindeanu și-a îndreptat criticile către actualul ministru interimar al Transporturilor, Radu Miruță, dar și către fostul ministru Cătălin Drulă, despre care susține că ar avea în continuare influență asupra deciziilor din minister.
Grindeanu a acuzat USR că, în ultimele luni, nu ar fi inaugurat niciun kilometru de autostradă și a folosit un ton ironic la adresa reprezentanților formațiunii politice.
„Dar eu văd, dacă tot m-ați provocat, că, de vreo trei luni, de când sunt tinerii frumoși și liberi, care au hashtag în față, la Ministerul Transporturilor, se ocupă de ciocolată în loc să facă autostrăzi”, a declarat Grindeanu.
Declarațiile vin în contextul în care problema siguranței pe Valea Oltului a revenit puternic în atenția publică după accidentul mortal produs pe DN7.
Tragedia de pe Valea Oltului
Accidentul care a declanșat reacțiile politice s-a produs pe DN7, în zona Lazaret, județul Sibiu. Un autoturism care circula pe Valea Oltului a fost lovit de o stâncă desprinsă de pe versant.
După tragedie, Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a transmis că sectorul respectiv nu fusese identificat anterior ca având risc de căderi de pietre și că zona fusese evaluată printr-un audit de siguranță rutieră.
CNAIR a precizat că versantul face parte din fondul forestier și nu se află în administrarea companiei, iar montarea unor sisteme extinse de protecție ar presupune intervenții asupra vegetației. Totodată, instituția a menționat că în zona Lazaret au fost realizate lucrări de securizare a versanților și curățări în sectoarele considerate vulnerabile.
Ancheta autorităților urmează să stabilească toate circumstanțele producerii tragediei și dacă sunt necesare noi măsuri pentru creșterea siguranței pe unul dintre cele mai importante drumuri din România.
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Poate ai informații din comunitate și vrei să le împărtășești cu noi. Scrie un mesaj pe e-mail [email protected] sau WhatsApp 0752.060.007
Polițiștii sibieni desfășoară căutări pentru găsirea unei minore în vârstă de 14 ani, care a plecat voluntar de la domiciliul său din municipiul Sibiu și nu a mai revenit.
Potrivit Inspectoratului de Poliție Județean Sibiu, în data de 21 iulie, polițiștii din cadrul Serviciului Investigații Criminale Sibiu au fost sesizați de către mama fetei despre faptul că că, în seara zilei de 20 iulie, în jurul orei 23, fiica sa, Mărunțel Maria Georgiana, în vârstă de 14 ani, domiciliată în municipiul Sibiu, a plecat în mod voluntar de acasă, într-o direcție necunoscută, fără a mai reveni.
Semnalmente: înălțime: aproximativ 1,60 metri; ochi căprui, păr negru, ten măsliniu.
La momentul dispariției, adolescenta purta o rochie în carouri, de culoare albă, și sandale gri.
Semne particulare: nu se cunosc.
Polițiștii fac apel către persoanele care dețin informații ce pot contribui la găsirea minorei să contacteze de urgență cea mai apropiată unitate de poliție sau să apeleze gratuit numărul unic pentru situații de urgență 112.
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Poate ai informații din comunitate și vrei să le împărtășești cu noi. Scrie un mesaj pe e-mail [email protected] sau WhatsApp 0752.060.007
Săptămâna trecută au avut loc două dezbateri care au avut în centru noul studiu realizat de Primăria Sibiu prin intermediul firmei UNITH2B S.R.L. Primăria Sibiu propune resistematizarea și optimizarea utilizării spațiului public din centrul istoric al Municipiului Sibiu.
Printre principalele modificări aduse Sibiului care au fost prezentate la cele două dezbateri se regăsesc terasele din Piața Mare, Piața Mică și de pe Bălcescu. În Piața Mare și în Piața Mică, terasele vor fi din sticlă, iar pe Bălcescu nu va mai fi permisă instalarea teraselor permanente, ci vor fi înlocuite de marchize.
O altă modificare care a stârnit comentarii la cele două dezbateri este legată de Târgul de Crăciun. Tradiționalele căsuțe ale târgului ar urma să fie înlocuite de corturi albe. Modificările pe larg, dar și ce s-a discutat la cele două dezbateri, pot fi citite aici:
Părerea sibienilor: „Să se dea jos din turnul de fildeș”
Am ieșit în Piața Mare și pe Bălcescu și am provocat trecătorii la un exercițiu de imaginație. Cum va arăta cu terase de sticlă sau cu marchize? Unii sibieni erau deja informați și au avut păreri clare, alții aveau păreri clare însă nu au vrut să se poziționeze public împotriva planurilor primăriei, iar unii turiști se bucurau de Sibiu așa cum arată în momentul actual.
O sibiancă, fostă expozantă la Târgul de Crăciun Sibiu, a criticat vehement proiectul primăriei, precum și comunicarea anevoioasă cu conducerea:
„Ce să zic? Ar fi cazul să se dea jos din turnul de fildeș, să vadă un pic ce se întâmplă cu adevărat în orașul ăsta. Să nu mai vină cu propuneri penibile, cum ar fi să pună corturi la Târgul de Crăciun, dacă ar vedea un pic ce se întâmplă în realitate și nu de acolo de sus, unde nici măcar cu audiență nu ajungi, probabil și-ar da seama că pânza aia nu suportă zăpada. […] Cu actuala conducere probabil că o să se transforme ușor, ușor într-un oraș de bătrâni, pentru că tinerii o să migreze.”
Aceasta a criticat, de asemenea, și tendința de a te inspira din alte țări pentru „a evolua” fără să te adaptezi propriilor nevoi:
„Cred că, ca architect, da – că venise doamna arhitect să ne spună cum e ok să pui sticlă într-un oraș care se vrea burghez – ar trebui să se orienteze nu la ce este afară, că ăla a fost pretextul, că vai că în marile orașe… Da, marile orașe nu au arhitectura pe care o are Sibiul!”
„Dacă primăria decide, așa să fie”
Un turist, în schimb, se bucura și aprecia cum arată Sibiul acum, însă aprecia și proiectul propus. „Eu cred că ar fi un proiect bun. Dacă primăria decide, așa să fie.”
Părerile au fost în continuare împărțite, o altă tânără cu care ne-am întâlnit ne-a declarat că i s-ar părea că ar strica tot: „Mie una nu-mi place. Nu știu, mi se pare că strică tot. Strică centrul”
„Nu cred că ar arăta bine să fie toate la fel”
De cealaltă parte, o altă sibiancă cu care ne-am întâlnit și-a declarat mai mult interesul pentru existența în sine a teraselor, nu și modul în care arată: „Atât timp cât rămân toate terasele, egal cum arată. Probabil că ar arăta bine.”
„Nu cred că ar arăta bine să fie toate la fel.” – e ceea ce ne-a declarat o altă sibiancă la aflarea proiectului propus.
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu100.ro. Poate ai informații din comunitate și vrei să le împărtășeștii cu noi. Scrie un mesaj pe e-mail [email protected] sau WhatsApp 0752.060.007
Păltiniș, iulie 2026 – Numărătoarea inversă a intrat în linie dreaptă: mai sunt doar câteva zile până când alergători din întreaga țară își vor da întâlnire în Munții Cindrel pentru una dintre cele mai longevive și îndrăgite competiții de alergare montană din Transilvania – Cindrel înAlergare.
Evenimentul se distinge prin spectaculozitatea peisajelor, echilibrul între abordabil și interesant al fiecărui traseu precum și prin deja tradiționalul concert folk urmat de un foc de tabără unde alergătorii, voluntarii și organizatorii au răgazul de a socializa și a lega prietenii.
Anul acesta au loc două curse:
Crosul: 12km, 500m dif nivel +
Un traseu scurt și intens. Plecând din Tabăra Șanta, urmează o urcare susținută prin pădure, parcurg Poiana Oncești și ating punctul culminant la Releu și pe Vârful Oncești, înainte de coborârea tehnică spre finiș.
Semimaratonul, 23km, ~1000m dif nivel +
Combină urcarea din Poiana Găujoara spre Șaua Bătrâna cu farmecul coborârilor pe poteci ciobănești prin Poiana Lupilor. Un traseu „generos”, extrem de alergabil, dar suficient de solicitant pentru a oferi măreția unei curse mari de munte.
Istoria evenimentului
Cindrel înAlergare este un eveniment născut din dorința de a lega sportul și natura Mărginimii Sibiului. Muntele oferă o atmosferă autentică prin esteticii Munți Cindrel.
Evenimentul este organizat de Asociația Clubul Sportiv Montan Sibiu, fiind o acțiune cofinanțată de Consiliul Județean Sibiu, alături de sprijinul generos al partenerilor Harting, Simpa, Tonal, Netopia, SmartBill, Sponser, Amicii Munților, Salvamont Sibiu precum și a partenerilor media Sibiu100.ro și Produs in Sibiu și a concursului partener Skialpinismrace.ro și nu în ultimul rând al unei rețele de voluntari cunoscuți pentru căldura și implicarea lor.
„Acțiune cofinanțată de Consiliul Județean Sibiu”
Informații utile pentru participanți
Locație Start/Finiș: Tabăra Șanta, Păltiniș.
Data competiției: Sâmbătă, 25 iulie 2026.
Înscrieri și Regulament oficial: Detaliile complete legate de kiturile de concurs, traseele GPX și regulamentul oficial pot fi consultate pe platforma oficială:www.inalergare.ro.
Îți mulțumim pentru că alegi să te informezi din ziarul Sibiu 100%. Poate ai informații din comunitate și vrei să le împărtășești cu noi. Scrie un mesaj pe e-mail [email protected] sau WhatsApp 0752.060.007
Decizia Comisiei Europene de a interzice exportul de ovine și caprine vii din România până la 31 decembrie 2026, după confirmarea unui focar de pesta micilor rumegătoare (PRM) în județul Mureș a pus afacerile fermierilor pe butuci. Restricțiile au fost extinse atât pentru statele membre, cât și pentru țările din afara Uniunii Europene. Dan Dumitru, secretarul Uniunii Oierilor din România, a explicat, pentru sibiu100, ce consecințe are această decizie, ce s-ar mai putea face, dar și ce s-ar fi putut face ca să nu ajungem în această situație și nu s-a făcut.
Sibiu100: Cum îi afectează această decizie pe fermieri?
Dan Dumitru: Noi, oierii, fermierii, suntem acum într-un impas major. Practic, am căzut de sus, de la un export record, la imposibilitatea de a ne mai valorifica marfa. Fermierii sunt foarte afectați. Trăim o perioadă ca de moarte clinică. Peste una-două luni cred că vom avea probleme mari, iar fermierii vor ieși în stradă, pentru că vor simți că se apropie falimentul.
Animale testate pozitiv în 41 de județe
Sibiu100: Considerați că măsura este disproporționată, deoarece focarul a fost izolat și ținut sub control, iar înainte de acesta România nu mai raportase cazuri timp de peste un an?
Dan Dumitru: Am mai avut focare de pesta micilor rumegătoare, anul trecut, la Tulcea, Constanța, Timișoara, Bihor și acum la Târgu Mureș și s-ar părea că, din nou la Timișoara. Există o suspiciune și la Brașov. S-a făcut acum screening, cu peste 35000 de teste, iar aceastea au ieșit pozitive în 41 de județe.
Sibiu100: Interdicția afectează un sector care aduce anual sute de milioane de euro economiei românești. Deși Comisia Europeană ia în calcul acordarea unor despăgubiri, fermierii spun că acestea nu vor compensa pierderile generate de contractele anulate și de blocarea accesului pe piețele din Orientul Mijlociu și Africa de Nord. Ce părere aveți?
Dan Dumitru: Nu există compensații pentru ce pierderi se înregistrează. Și dacă s-ar acorda, nu ar compensa, în mod real. Pentru noi creșterea animalelor nu este doar o afacere, este un mod de viață, o sursă de venit. Și dacă am primi compensații de la UE, probabil le-am primi peste jumătate de an.
Fermierii, greu de convins să-și vaccineze animalele
Sibiu100: România poate exporta doar carne, dar nu are suficiente abatoare. Ce riscă fermierii păstrând animalele în ferme?
Dan Dumitru: Va fi o problemă reală cu greutatea animalelor. Cu cât le ții mai mult, cu atât ele cresc, iar întreținerea lor costă. Cerințele sunt pentru animale mai mici. Cele de talie mari au preț mai redus și nici nu prea există cerere. Iar ca să exporți doar carne, în afara numărului redus de abatoare, ca să obții o carcasă de 10-14 kg, animalul trebuie si aibă aproximativ 35 de kg în viu, nu mai mult. Mulți fermieri au introdus animalele la îngrășat, dar vor întâmpina probleme cu ele. Când vor ajunge de talie mare se vor vinde foarte greu spre deloc. Cererea nu este pentru animale mari. De asemenea, întreținerea animalelor costă. Furajul combinat, de exemplu, costă 1,7-2 lei/kg, iar un animal consumă cam 1 kg/zi.
Și mai este și o altă problemă: vacinarea animalelor. Fermierii nu sunt toți ușor de convins să facă acest lucru. Asta în ciuda faptului că animalele lor au ieșit positive la testele de screening, ei aduc ca argument faptul că nu aveau simptome.
De ce nu s-a făcut screening al animalelor anul trecut
Sibiu100: Autoritățile române susțin că Bruxelles-ul ar fi trebuit să aplice același principiu folosit în alte state europene afectate de boli la animale. În Germania, Franța și Italia, restricțiile au fost limitate la regiunile unde au fost depistate focare, fără blocarea exporturilor la nivel național. Europarlamentarul Rareș Bogdan avertizează că blocarea exporturilor românești favorizează direct concurența, în special Spania, care poate prelua contractele de livrare către Algeria, Arabia Saudită, Israel și Iordania. Ce părere aveți?
Dan Dumitru: Da, am văzut. De altfel, am discutat și eu cu un europarlamentar AUR. Nu știu ce regionalizare se mai poate face acum. Anul trecut, autoritățile de la Bruxelles au cerut să facem screening al animalelor, dar statul român a motivat că nu dispune de fonduri și de personal, așa că nu s-a făcut. La momentul acela s-ar fi putut solicita regionalizare. Acum, situația s-a extins. Peste una-două luni problemele cred că vor fi mult mai mari, iar fermierii vor ieși în stradă.
România, al doilea mare producător de ovine din UE
România este al doilea cel mai mare producător de ovine din Uniunea Europeană, după Spania, cu un efectiv de peste 10 milioane de capete în 2025, și principalul exportator european de ovine vii. În primele zece luni ale anului trecut, exporturile către piețele din afara UE au depășit 210 milioane de euro, iar estimările indicau o creștere de aproximativ 40% în 2026.
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%.Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI
ACS Aria pentru Sport dă startul înscrierilor pentru o nouă ediție a Binder Lake Triathlon, competiția care îi invită pe toți pasionații de mișcare să accepte provocarea unuia dintre cele mai spectaculoase evenimente sportive organizate la Sibiu.
Evenimentul va avea loc duminică, 26 iulie 2026, și este deschis tuturor celor care doresc să își testeze limitele într-o competiție ce îmbină înotul, ciclismul și alergarea.
Unul dintre cele mai importante aspecte ale ediției din acest an este faptul că participarea este complet gratuită CLICK pentru înscriere. ACS Aria pentru Sport își propune astfel să ofere cât mai multor persoane șansa de a lua parte la un eveniment de calitate, indiferent de nivelul de experiență sau de posibilitățile financiare. Fie că este vorba despre sportivi experimentați sau despre participanți care își doresc să ia startul la primul lor triatlon, Binder Lake Triathlon este o competiție deschisă tuturor.
Traseul competițional este conceput pentru a pune în valoare zona Lacului Binder, oferind participanților o experiență completă, într-un cadru natural deosebit. Competiția îmbină cele trei discipline specifice triatlonului – înot, ciclism și alergare – într-un format care încurajează performanța, spiritul de fair-play și bucuria de a face sport.
„Prin Binder Lake Triathlon ne dorim să promovăm un stil de viață activ și să demonstrăm că sportul trebuie să fie accesibil tuturor. De aceea, participarea este gratuită, iar obiectivul nostru este să aducem la start cât mai mulți oameni care împărtășesc aceeași pasiune pentru mișcare și competiție”,
transmit organizatorii.
Evenimentul este organizat de ACS Aria pentru Sport, cu sprijinul partenerilor și sponsorilor care contribuie la dezvoltarea sportului și la organizarea unor competiții dedicate comunității.
Înscrierile sunt deja deschise, iar cei interesați pot consulta regulamentul competiției și toate informațiile necesare pe paginile oficiale ale ACS Aria pentru Sport.
Pe 26 iulie 2026, provocarea începe la Binder Lake Triathlon. Participarea este gratuită, iar locul tău este la linia de start!
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu100.ro. Poate ai informații din comunitate și vrei să le împărtășeștii cu noi. Scrie un mesaj pe e-mail [email protected] sau WhatsApp 0752.060.007
