În pilda de astăzi, Mântuitorul a comparat Împărăția Cerurilor cu o Nuntă. Din păcate, toți cei invitați n-au vrut să vină. Atunci, Împăratul i-a adunat la masă pe cei de la răspântiile drumurilor. Concluzia: în Împărăția Cerurilor, mulți sunt chemați, puțini aleși.
Aici, Hristos sintetizează istoria Vechiului Testament. Evreii, cei chemați, au refuzat invitația lui Mesia. În schimb, toate celelalte neamuri I-au urmat.
Impresionantă este, însă, imaginea Nunții. Semnificația ei este că Hristos Mirele Se logodește cu Biserica, Mireasa Lui, și face ospăț mare. Ospățul începe aici, ca ospăț liturgic, și se termină dincolo, ca ospăț ceresc. Iar moartea, care se contopește cu Nunta, devine poarta de trecere de la ospățul de aici, la ospățul din Împărăție.
Din fericire, toată această imagine biblică, de excepție, a găsit ecou în cultura românească, în capodopera inegalabilă, unică în lume, numită Miorița.
Miorița pleacă, așadar, de la pilda Nunții. Pentru unii, pare că relatează despre uciderea de frați. În fond, în Miorița se vorbește despre jertfa Păstorului, ucis de frații Lui, precum Hristos. Miorița „năzdrăvană”, profund afectată „de trei zile-ncoace”, dezvăluie Păstorului acest plan ucigaș. Dar, ca-n Evanghelie, Păstorul acceptă această moarte ca pe o Nuntă cerească, „C-o fată de crai, / Pe-o gură de rai”, la care participă „Preoți, munții mari, / Păsări lăutari, / Păsărele mii / Și stele făclii”. Alături este și Maica Domnului, o „Maică bătrână, cu brâul de lână”. Nunta mioritică vrea, în cele din urmă, să ne aducă, pe toți, la ospățul Împărăției.
Toată această creație genială ne arată că esența culturii românești este evanghelică. Așa au înțeles Miorița, și Eminescu, și Alecsandri, și Brâncuși, și Eliade, și alții.
De aceea, nimic nu poate fi mai nobil decât numirea noastră ca „popor mioritic”. Adică vechi creștini, chemați la Nunta din Cer și la Ospățul din Împărăție.
La ultima ședință a Comitetului Consultativ de Dialog Civic pentru Problemele Persoanelor Vârstnice Sibiu, prezidată de subprefecții Sebastian Șebu și Gabriel Florea, pe ordinea de zi a figurat prezentarea Asociației Cultul Eroilor ”Regina Maria”- Filiala Sibiu, președinte, colonel (rz) Petru Bejenaru, alături de acesta participând reprezentanți ai instituțiilor publice locale și reprezentanți ai asociațiilor și organizațiilor pensionarilor din Sibiu. Ședința a debutat cu păstrarea unui moment de reculegere în memoria eroilor și martirilor neamului.
Colonel (rz) Bejenaru a prezentat principalele activități desfășurate de Filiala Sibiu a Asociației Cultul Eroilor ”Regina Maria”, printre care se numără aniversarea a 20 de ani de la înființarea Asociației Cultul Eroilor ”Regina Maria” Filiala Sibiu, moment marcat prin tipărirea primei ediții a Revistei ”Sibiul Eroic”; colaborarea cu cadrele didactice din școli și desfășurarea de itinerarii de vizitare a monumentelor istorice cu elevii în cadrul programului ” Școala Altfel”; activități ample de identificare, restaurare și protejare a edificiilor comemorative ale eroilor și înființarea de subfiliale în municipiul Mediaș și localitățile Cisnădie, Avrig.
De asemenea, a fost prezentat și planul de activități propuse a fi executate anul acesta printre care se află: executarea unor embleme de onoare pentru marcarea imobilelor familiilor în cadrul cărora s-au aflat eroi martiri; identificarea și protejarea unor noi monumente și edificii de mare valoare din patrimoniul național existent la nivelul județului Sibiu și menținerea unei colaborări cu instituțiile de învățământ pe de o parte, pentru a împărtăși elevilor teme legate de istoria neamului și cultul eroilor, și cu instituțiile abilitate a proteja și efectua lucrări de amenajare și întreținere a monumentelor, pe de altă parte.
Ziua de 30 ianuarie, când Biserica Ortodoxă Română îi sărbătorește pe Sfinții Trei Ierarhi, e și Hramul Facultății de Teologie ”Sf. Andrei Șaguna” din Sibiu.
Cu binecuvântarea Înaltpreasfinției Sale IPS Dr. Laurențiu Streza, arhiepiscopul Sibiului și Mitropolitul Ardealului, după o tradiție inaugurată cu zeci de ani în urmă, școala sibiană de Teologie a pregătit o serie de evenimente dedicate acestui moment special.
Programul zilei de 30 ianuarie
9.30 – 11.30 – Dumnezeiasca Liturghie, la Catedrala Mitropolitană, în prezența Înaltpreasfinției Sale, IPS Dr. Laurențiu Streza, Arhiepiscopul Sibiului și Mitropolitul Ardealului, al oficialităților, cadrelor didactice și studenților Facultății noastre. Predica în cadrul Dumnezeieștii Liturghii va fi rostită de Părintele Ioan Mircea Ielciu.
11.45-12.15 – Întâlnire informală cu Dl. Rector, Prof. Univ. Dr. Sorin Radu – se va desfășura în Sala Profesorală în prezența cadrelor didactice titulare ale Facultății noastre.
12. 20- 12.30 – Momentul festiv legat de redenumirea Centrului de cercetare Ecumenică al facultății noastre ca Centrul Ecumenic „Preot Prof. Univ. Dr. Daniel Buda” în memoria Părintelui Decan Daniel Buda. Lansare volum dedicat împlinirii vârstei de 65 de ani de către Părintele Ioan Mircea Ielciu (Ed. Andreiana, 2024).
12.30- 12.40– Deschiderea Expoziției de Carte Liturgică veche – etajul I al Facultății
12.45- 13.45- Simpozion dedicat Hramului Facultăților de Teologie, Sfinții Trei ierarhi. Vor rosti scurte referate (max. 15 min):
Pr. Prof. Univ. Dr. Constantin Necula: In memoriam Părintelui Decan Daniel Buda.
Lect. Dr. Dragoș Boicu: Sfântul Ioan Gură de Aur și un proiect social de valoare
Pr. Conf. Univ. Dr. Nicolae Moșoiu: Vasiliada sau despre destigmatizarea, îngrijirea și iubirea bolnavilor. O sursă permanentă de inspirație.
14.00- 15.00 – Masa festivă în cadrul Cantinei Sf. Stelian– cadre didactice, invitați și studenți.
Europarlamentarul sibian Nicu Ștefănuță a organizat, vineri seara, la Pasaj Hall, o dezbatere publică, fără filtru, “despre tot ceea ce politicienii români nu vorbesc: acces gratuit la terapie, problema locuințelor pentru tineri, transportul public gratuit, protejarea spațiilor verzi & a aerului curat, formulat împreună: UN TRAI DECENT”.
Totodată, politicianul sibian și-a făcut cunoscute intențiile pentru alegerile europarlamentare din 9 iunie, acesta urmând să candideze independent, dar având alături Partidul Verzilor.
În cadrul întâlnirii cu susținătorii săi din județul Sibiu, dar și din alte părți ale țării, au fost organizate trei paneluri de discuție, în care, în special, tinerii au fost încurajați să se implice în viața politică și socială, pentru ei reprezintă viitorul acestei țării. Au fost atinse și alte probleme de mediu sau ocrotirea persoanelor în vârstă.
Panelurile de discuții au plecat de la principiile enunțate de europarlamentarul sibian, care stau la baza proiectelor sale. Printre acestea se numără energie verde 100% pentru România, locuințe pentru tineri, transport public gratuit, 30 de ședințe de terapie gratuite pentru oamenii cu probleme medicale, „un om, un pom”, drepturi pentru minorități, egalitate în programul de studiu Erasmus și 6 la sută pentru Educație din bugetul național, revoluția mâncării bune și interzicerea pesticidelor periculoase sau dreptul la avort garantat prin Constituție.
„O generație sufocată de incertitudini create de politicieni. Tinerii sunt ținuți în teroare despre viitorul lor. Vreau ca ei să fie prima generație care merge la terapie decontată de stat. Îmi doresc ca ei să nu mai fie ignorați, ei merită: burse mai mari, transport gratuit, o locuință a lor, pe care nu și-o permit astăzi, în România. O Românie verde, a cărei conducători i-au furat resursele, pe bani de nimic. O Românie în care spațiile verzi sunt protejate, ba chiar dublate! O țară în care energia alternativă este mai prețuită decât cea poluantă. Egalitate pentru toți și parteneriat civil pentru persoane de același sex. Am luptat pentru minoritățile naționale și drepturile lor de afirmare, nu doar economică, ci și culturală sau educațională. Sănătate! Adică aer curat, albine fericite și produse naturale românești neatinse de tertipurile comerciale toxice”, susține Nicu Ștefănuță, candidat independent pentru al doilea mandat de europarlamentar.
Evenimentul de lansare a politicilor pentru care se luptă în 2024 s-a intitulat generic „Gen, Egalitate: 10 pași pentru o Românie verde”. „De la soluții pentru problema locuințelor în rândul tinerilor, acces gratuit la terapie, transport public gratuit, aer curat și spații verzi, un venit minim care să asigure un trai decent, România și Europa merită o economie verde care nu lasă pe nimeni în urmă. Mă lupt pentru o Europă mai echitabilă, care oferă șanse egale tuturor”, afirmă sibianul.
La eveniment, Nicu Ștefănuță i-a avut alături pe Thomas Waitz, copreședinte al Verzilor Europeni și pe Alexandra Geese, vicepreședinte al Grupului Verzilor în Parlamentul European.
Panelurile de discuții
Panel 1
Drepturi pentru tineri: transport public gratuit & acces egal la locuințe. Au vorbit Magdyz (Magdalena Guga-Roșian), creator de conținut, Alexandra Geese, eurodeputată Greens/EFA
Panel 2
Orașe verzi și sustenabile: un pom/om & mobilitate urbană. Invitați au fost Camelia Gui, activist de mediu și sustenabilitate, Thomas Waitz, eurodeputat Greens/EFA
Panel 3
Sănătate mintală e tot sănătate: acces liber și gratuit la terapie. Au fost prezenți Mara Miclea, psiholog clinician, psihoterapeut și jurist, Codruța Răbăgel, psiholog clinician și psihoterapeut Sergiu Marcu, psiholog clinician
Discuțiile au fost moderate de către Andrei Gheorghiu.
Există printre noi suporteri și, mai ales, microbiști de fotbal care își urmăresc echipa și performanțele acesteia peste tot. Acasă, în deplasare, indiferent de rezultate, vor să fie alături de echipa favorită și să trăiască cu idolii lor tot ceea ce înseamnă o echipă, galerie, atmosfera unui stadion și chiar a unui oraș.
De multe ori, își lasă familia și cariera deoparte, în week-end, pentru a fi alături de echipă sau de membrii galeriei și de a trăi momente unice, indiferent că este vorba despre victorie sau înfrângere.
Să fii suporter înseamnă să susții echipa în orice condiții, chiar și în momentele grele. Atunci se spune că se vede atașamentul unui suporter, exact când echipa favorită joacă prost și nu câștigă. De ceva timp, a apărut în fotbalul românesc, importat de dincolo, și termenul de „groundhopper”, adică un suporter al fotbalului în general, ce presupune participarea la meciuri pe cât mai multe stadioane diferite (fenomenul este intitulat generic groundhopping). Practic, devii un suporter al fotbalului universal și te bucuri de sportul acesta în sine.
Fenomenul a apărut în anii ’70 în Anglia și abia în anii ’80 a luat amploare în Germania, iar în România după 2015. Oarecum normal, pentru că a fi groundhopper implică și cheltuieli financiare costisitoare. Practic, zbori de pe un stadion pe altul.
Un astfel de groundhopper, ce-i drept pe măsura traiului financiar din România, este Adrian Rentea, un medieșean, după mamă, stabilit la Tg. Mureș. Însă înainte de a deveni groundhopper pe stadioanele Europei, este suporterul echipei Steaua, mai exact CSA Steaua. Dar nu are nimic cu FCSB lui Gigi Becali. Și asta, datorită fotbaliștilor de excepție care au luptat pentru clubul militar. Iar echipa favorită din Europa este Atletico Madrid, cu fabulosul său stadion Wanda Metropolitano. Însă medieșeanul a fost prezent și pe vechiul stadion al lui Atletico, Vicente Calderon. „Este o adevărată nebunie să asiști la partide. E ceva unic. Nu pot descrie atmosfera pe care am întâlnit-o pe aceste stadioane”.
În viața de zi cu zi e dispecer, dar în timpul liber e groundhopper, suporter stelist și poet. ”Anturajul m-a făcut să mă apuc de fotbal. Îmi aduc aminte primul meu meci, Steaua-Dinamo, în ’99. Am îndurat un frig prin București! Bătea vântul îngrozitor. Următorul meci a fost o finală de Cupa României jucată de Steaua cu Rapid, în care Miodrag Belodedici a înscris fabulos pe final de meci. Eram un grup din Târgu Mureș-Reghin care frecventam meciurile.
Odată, în timpul unui meci, ne-am dat seama că dacă nu plecăm spre gară pierdem trenul și altă cazare nu aveam, în afară peroanele din Capitală. Am zis că ne pornim, dar în momentul când ai noștri au dat gol, nu ne-a mai trebuit nimic. Am plecat spre Gara de Nord, dar era închisă, am stat cu băieții de acolo în afara ei, a fost o atmosferă interesantă. După mai multe meciuri, Steaua a rămas echipa mea de suflet. Pe vremea mea, Steaua mergea foarte bine, avea un joc de pase excelent. Primul meci al Stelei pe care mi-l amintesc a fost finala Cupei Campionilor Europeni, cu Milan, în ’89, pe care l-am văzut la televizor cu familia. Țin minte că tata nu avea stare, se plimba prin casă, venea, mai dădea un ochi la televizor, mai înjura, atunci roș-albaștrii au pierdut cu 4-0. Am rămas cu Steaua, deși aveam prieteni din cartier dinamoviști”, povestește Adrian.
Peste 200 de meciuri cu Steaua
”Nu mai țin minte la câte meciuri ale Stelei am fost. Acum mai mulți ani mi-am numărat colecția mea de bilete și ajunsesem la peste 200. Pe lângă acestea, am vreo 4 clasoare de fotografii cu jucători, plus alte obiecte rare. Aveam mai multe, dar mama obișnuia să mi le rupă când luam note proaste. Ce frumos ar fi fost să le fi avut acum acele fotografii”, spune Adrian.
Are abonament la Ghencea, la CSA Steaua, dar a mers și în afara țării cu echipa lui favorită, când era patronată de Gigi Becali. ”Am mers cu Steaua și în afara țării, primul meci a fost Praga, în 2007. Apoi, la câțiva ani mai târziu, la Liverpool. Mi-aduc aminte că am mers de la Târgu Mureș cu autocarul la Budapesta, pe urmă am luat avionul, al doilea avion, că pe primul l-am pierdut, nu mi-a zis că trebuie să faci check-in-ul. Am ajuns în Londra, m-am întâlnit cu niște prieteni și am intrat cu 5 minute înainte să înceapă meciul. Am ajuns fix în momentul când intrau jucătorii pe teren. După meci am plecat la Londra din nou și până ce a venit avionul am mai vizitat Stadionul lui Arsenal, pe vechiul Highbury. Pe urmă am fugit la aeroport, am panicat însoțitoarele de zbor că am pierdut avionul, dar nu îl pierdusem. În final, a fost totul bine”, mărturisește Adi.
Adrian Rentea și Ilie Dumitrescu
Groundhopper cu origini medieșene: 30 de stadioane, mii de amintiri
A mers la meciurile mai multor echipe din afară și la aproximativ 30 de stadioane din Europa, fiind un adevărat groundhopper la modă acum. ”Întotdeauna am încercat să combin plecările mele cu Steaua cu alte meciuri. De exemplu, cu alte meciuri, dacă aveam o escală, cât așteptam avionul mai vizitam un stadion. Când juca Steaua la Porto, am căutat avion și am găsit doar cu escală la Londra. Ce să fac acolo cât așteptam decolarea? Hai să caut un meci, Arsenal cu Anderlecht se juca atunci, alt meci. După, am mers în Portugalia, la Vila do Conde cu Rio Ave. Ploua torențial, ne-am pierdut steagul cu Steaua, l-am găsit în tribună la alți români. M-am certat cu organizatorii, eu eram nervos că se organizează pe un asemenea timp”, povestește Adrian, din peripețiile cele mai neplăcute ale lui ca groundhopper.
Cultura stadioanelor
Îl atrag la stadioane felul cum trăiește omul meciul; atmosfera e o altă cultură acolo, în Occident. ”În 2000 simțeam atmosfera meciurilor și în România. Mi-a plăcut cum se adună lumea, eram primii pe stadion apoi venea o mașină de oameni care mergeau la vopsit de steaguri, apoi ajungeau și restul suporterilor. În Europa, în Top 5 campionate, lumea, înainte de meciuri, merge la cârciumi. Doar că ei, față de noi, în 5 minute sunt pe stadion”, susține Adrian.
Un nou stadion, o nouă poveste
L-am rugat pe Adrian să ne enumere cele mai importante stadioane pe care a fost. În sufletul său e loc doar pentru Atletico Madrid. Merge cât de des poate, ajutat și de prietenii săi buni. ”Stadionul lui Bayer Munchen, Allianz Arena, este singurul stadion pe care l-am vizitat fără să fie un meci anume. Acum zic că nu merită să dai 20 de euro ca să vezi un stadion gol. Că ne spunea ghidul să strigăm ca să auzim acustica, asta era partea a doua. Măcar au muzeu cu toate cupele. În Germania, am mai fost în Schalke, Munchen, Bochum, Dormund, am prins sferturi de finală în Liga Campionilor, între Dormund și Liverpool, a fost foarte interesant pentru că galeriile au același imn – You’ll never walk alone. l-au cântat împreună, dar nu se ceartă pentru el. În Italia, am fost la Olimpico, la meciurile lui AS Roma, San Siro, la partidele lui Inter și AC Milan, la o echipă din liga a doua – Renato, Torino, Como, Lecco, ultimele rivale, care sunt despărțite fizic de lacul Como. O rivalitate locală fabuloasă. A văzut și meciuri ale echipei Monza, a lui Silvio Berlusconi. La un moment dat, stăteam cu berea pe stadion și trece un domn care dădea salut cu toată lumea, dar eu l-am ignorat. Cred că eram singura persoană de pe stadion care nu l-a băgat în seamă. Era tocmai Berlusconi!
La Bologna, am prins un campionat OLDBOYS. Toată ziua am stat și m-am uitat la meciuri, nu mai știu câte ore. Era vară, nu se făceau campionate. În Anglia, am fost la Londra, la partidele lui Chelsea și Tottenham, Liverpool și Huddersfield. În Spania, la Barcelona, Madrid, granzii fotbalului european. În Portugalia, la Rio Ave, în Olanda la Ajax. În Elveția, la FC Basel, cu Steaua, am plecat cu doi inși, cu mașina tatălui unuia dintre ei. Aveam doi șoferi, dar doar unul a condus. Și acela șofer ocazional, deoarece cea mai mare parte a timpului era plecat cu vasul, pe mare, din cauza serviciului. Am luat o hartă de la graniță cu juma de Austria, am ratat de două ori ieșirea de pe Autostradă, am făcut o românească, ne-am întors pe contrasens. Dar spre mirarea noastră am ajuns în Elveția cu bine. La controlul vamal polițiștii au observat vraiștea din mașină și au spus ,,Dieses sind die Hooligans”, ,, ăștia-s huligani”. Ne-au dat jos din mașină și ne-a controlat tot, ne-au hainele cu două degete, de frică să nu se contamineze, bănuiesc, dar nu au găsit nimic în neregulă și ne-au dat drumul”, ne relatează Adrian.
În Estul Europei nu a fost. Cel mai frumos stadion ca arhitectură oldschool, spune Adrian, este pentru el vechiul stadion al lui Tottenham, White Hart Lane, iar cel cu arhitectură mai nouă este gazda echipei Arsenal Londra, Emirates Stadium. Cel mai fain meci, ca atmosferă, i s-a părut pe stadionul lui Schalke 04, într-o zi de 1 decembrie, la meciul Steaua-Schalke 04, meci jucat în Europa League. În schimb, cel mai scump bilet a fost Franța-România 200 de euro la Campionatul European din 2016. Jucătorul lui preferat actual, din afară, este fundașul Virgil Van Dijk de la Liverpool FC, iar din toate timpurile fotbalistul german Lothar Matthaus. De la Steaua este „Fiara” Marius Lăcătuș, însă i-au plăcut și alți fotbaliști de top de la aceeași echipă. Cea mai frumoasă galerie o are echipa Crystal Palace FC, care joacă pe arena Selhurst Park Stadium. Adrian spune că atmosfera creată de suporterii echipei locale se apropie cel mai de mult de atmosfera existentă pe marile stadioane de pe Bătrânul Continent. „Corul galeriei se manifestă în stil european, de aceea cred că este cea mai europeană galerie ca stil de scandare, intonare imnuri și amplitudine. Un stadion cochet, cu o atmosferă de mare echipă”.
Poezie… ca pe stadion
Fotbalul și poezia rămân principalele sale pasiuni. Îi este greu să aleagă între ele, însă poezia și fotbalul, în special atmosfera de pe stadioane pe care le-a vizitat, sunt experiențe maxime pentru el.
”Am două volume de poezie publicate. Nu știu dacă e o pasiune, poate mai mult o povară. Te omoară încet. Poezia este evadarea din cotidian, dar când ești conștient de acest lucru, devine ca un medicament pe care ești nevoit să îl iei. Trebuia să am trei volume de poezie, dar editorul care se ocupa de ultimul volum mi-a dat țeapă, a fugit cu banii. Oricât de greu ar fi de crezut, există escroci și în domeniul poeziei“, spune Adrian. Acesta spune că poezie încă o să mai scrie, pe stadion încă o să meargă. Adi este omul care trăiește viața cu pasiune și continuă să facă aceasta fără să asculte de gura rea sau critica peste măsură a lumii.
Mesajul lui Ciprin Faraon, Candidatul la Primăria Sibiu din partea Forței Drepte, în ceea ce privește Primăria Sibiu seamănă izbitor cu cel al candidatei USR la Primăria Sibiu, Ruxandra Cibu Deaconu.
Ambii critică administrația primarului Astrid Fodor pentru excedentul bugetar prea mare rămas necheltuit, de aproape 225 milioane de lei, în ultimii ani. „Nu este bine să te lauzi cu un buget record pentru 2024, când nu ai cheltuit bani, în alți ani, când bugetul era mai mic. Totodată, PUG municipiului Sibiu a rămas în urmă cu 4 ani”, a spus Ciprian Faraon, propunerea FD pentru Primăria Sibiu. Acesta a adăugat că excedentul bugetar necheltuit de către Primărie s-ar fi putut reflecta mult mai eficient în bunăstarea sibienilor.
La conferința județeană a FD Sibiu au participat, pe lângă Ludovic Orban, deputatul Violeta Alexandru și senatorul Adrian Oros, foști miniștrii în Cabinetele Orban.
Ludovic Orban și organizația locală l-au desemnat, astăzi, pe Ciprian Faraon drept propunere pentru funcția de primar al Sibiului din partea formațiunii Forța Dreptei.
Deocamdată, s-a stabilit că USR-PMP- FD, ce formează Alianța Dreapta Unită, vor merge pe liste comune doar la europarlamentare. Ce urmează pentru locale nu s-a concretizat în interiorul Alianței, însă în opinia lui Orban este cea mai bună soluție pentru a contracara PSD și PNL la nivel local este un candidat comun.
„Eu cred că și la alegerile locale trebuie să existe liste comune, deoarece PSD și PNL sunt puternice și doar uniți putem reuși. Vom stabili colaborarea finală pentru Locale, după alegerile europarlamentare”, a spus Orban.
Ciprian Faraon este propunerea FD, Ruxandra Cibu Deaconu a fost desemnată pentru Primăria Sibiu din partea USR, în timp ce propunerea PMP se lasă așteptată. Întrebat, cât timp sașii vor mai conduce Primăria Sibiu, Ludovic Orban a declarat: „Având în vedere slaba prestație a președintelui Iohannis din cel de-al doilea mandat, un candidat sprijinit de Iohannis este puțin probabil să mai câștige Primăria Sibiu. Dacă totuși câștigă, înseamnă că sibienii sunt masochiști”, afirmă Ludovic Orban.
Acesta a continuat spunând că este inadmisibil ca PSD și PNL să nu stabilească până acum calendarul alegerilor pentru acest an. „Cine votează PNL, de fapt votează PSD”, crede Orban, caracterizând relația existentă între cele două partide de la guvernare.
Ludovic Orban, președintelui Forța Dreptei, afirmă că nu s-a făcut de râs în fața sibienilor atunci când a semnat în calitate de premier al PNL memorandumul de finanțare pentru construcția noului Spital Clinic Județean de Urgență împreună cu Daniela Cîmpean, președintele Consiliului Județean, sub atenta supraveghere a vicepremierului de atunci Raluca Turcan, președintele PNL Sibiu, în iulie 2020, la Sibiu, pe locul în care trebuie construită noua unitate spitalicească a județului, adică Calea Șurii Mici, pe terenul preluat de Consiliul Județean de ADS.
Trebuie menționat că acel memorandum a rămas o simplă hârtie cu semnăturile lui Ludovic Orban și Daniela Cîmpean, acesta din urmă declarând că este o „zi istorică”.
„Nu cred că m-am făcut de râs pentru că am sprijinit proiectul. De râs, s-au făcut Daniela Cîmpean, care este la conducerea Consiliului Județean, și Raluca Turcan, care este la guvernare”, a declarat Ludovic Orban, astăzi, în conferința de presă premergătoare Conferinței Județene a filialei Sibiu a partidului Forța Dreptei. Acesta spune că în perioada mandatului său de premier, programul PNRR era în faza de început, ghidurile de finanțare urmau să intre în dezbatere, iar despre sumele ce trebuiau alocate pentru construcția spitalelor nu se cunoșteau.
Ludovic Orban spune că nu a sfătuit-o pe Daniela Cîmpean să urmeze actuala strategie pentru construcția noului spital, în sensul sumei de care este nevoie (valoarea proiectului se apropie de 500 milioane de euro), ratarea programului PNRR (în sensul că valoarea proiectului a depășit limitele de finanțare stabilite în final) și desemnarea constructorului noului spital înainte de a se obține finanțarea.
În acest moment, șansa noului spital este programul POS din fonduri europene, însă nu se știe un termen pentru publicarea ghidului, astfel că proiectul Consiliului Județean rămâne fără finanțare.
Marile lanţuri de magazine au fost amendate de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor cu 89 milioane de lei pe parcursul anului 2023.
Încasările din aceste amenzi au fost la mai puţin de jumătate din această sumă, respectiv 34,67 milioane de lei, a anunțat preşedintele ANPC, Horia Constantinescu.
Astfel, retailerul Lidl a fost amendat cu cele mai mari sume, respectiv 24,9 milioane de lei, urmat de Profi cu 17,9 milioane de lei, Penny – 13,4 milioane de lei, Kaufland – 11,2 milioane de lei, Mega Image – 9,8 milioane de lei, Carrefour – 7,1 milioane de lei, Auchan – 3,2 milioane de lei, Metro – 935.000 de lei, iar Selgros a fost amendat anul trecut cu 572.000 de lei.
Preşedintele ANPC a subliniat că mult mai importante sunt amenzile încasate de la aceste companii, care se ridică la 34,67 milioane de lei în 2023.
Cea mai mare sumă încasată a fost tot de la Lidl – 13,5 milioane de lei, urmat de retailerul Profi cu 6,6 milioane de lei, Kaufland cu 4,8 milioane de lei, Carrefour – 3 milioane de lei, Penny – 2,9 milioane de lei, Mega Image – 1,9 milioane de lei, Auchan – 1,2 milioane de lei, Metro cu 512.000 de lei şi Selgros cu o sumă încasată de 260.000 de lei.
Din punct de vedere al acţiunilor de control pe primul loc se situează Profi, cu 1.714, iar al numărului de amenzi Lidl, cu 2.282.
Auchan se află pe primul loc la valoarea produselor oprite definitiv de la comercializare, cu 7 milioane de lei, iar Profi la numărul de opriri temporare a prestării serviciului, cu 167.
„Vreau să înţelegeţi că acţiunile sunt raportate la numărul punctelor de lucru. Pentru a stabili profilul contravenţional al unui operator economic în opinia noastră trebuie să verifici jumătate plus unul dintre numărul punctelor de lucru ale acestuia pentru a nu spune „a ştii că în judeţul cutare avem probleme, dar restul toate perfecte”.
Şi atunci acţiunile se desfăşoară la nivel naţional făcându-se pe rând pentru a se stabili clar ce abateri sunt în general la nivel naţional”, a explicat Horia Constantinescu.
Administrația Națională de Meteorologie a emis o avertizare Cod Galben, valabilă astăzi, până la ora 22.
Pe parcursul zilei, vor avea loc intensificări alte vântului în Oltenia, cea mai mare parte a Transilvaniei, nord-vestul Muntenei și sudul Banatului, și va viscoli în Carpații Occidentali, Meridionali și de Curbură.
Meteorologii precizează că, în regiunile menționate, vântul va avea intensificări, cu rafale în general de 55 – 65 km/h, iar în Transilvania vor fi intervale de timp în care va ninge viscolit.
De asemenea, în Carpații Occidentali, Meridionali și de Curbură, îndeosebi la altitudini de peste 1700 m, vântul va avea intensificări cu rafale de 90 – 110 km/h, va fi viscol și vizibilitate redusă.
Vântul se va mai intensifica și pe parcursul nopții de sâmbătă spre duminică (27 – 28 ianuarie) în Carpații Meridionali și de Curbură, cu viteze între 60 – 80 km/h.
În urmă cu aproximativ 6 luni, apicultorii români își strigau disperarea către autorități, cerând un sprijin pentru a compensa pierderile suferite în urma scăderii consumului și a fenomenelor meteorologice extreme, care au pus piedici serioase producției de miere.
Lipsa resurselor financiare, valul de importuri masive și vremea schimbătoare sunt provocările principale cu care se confruntă apicultorii. Aceste obstacole nu numai că afectează negativ rata de profit, dar îi pot descuraja și pe cei tineri să se îndrepte către această muncă.
România se clasează pe locul doi în Europa în ceea ce privește numărul de familii de albine, cu un impresionant total de 2,3 milioane, și o producție de miere de aproximativ 30.000 de tone, conform datelor publicate de reprezentanții Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) în septembrie 2023.
Cu toate acestea, paradoxal, deși suntem aproape lideri la producția de miere, la capitolul vânzare și distribuție ne regăsim în coada clasamentului. Importurile din Ucraina au depășit cele din China, în ciuda unei scăderi a prețului mediu al mierii ucrainene – 2,10 euro/kg, comparativ cu 2,74 euro/kg în 2022. Mierea din China poate fi cea mai ieftină la nivel global, dar, din păcate, calitatea nu se ridică la standardele așteptate, iar procesatorii din România se văd nevoiți să amestece mierea de import cu cea produsă intern pentru a compensa diferențele de calitate.
Bogorin Ioan, vicepreședintele Asociației Crescătorilor de Albine din Sibiu
Bogorin Ioan este vicepreședintele Asociației Crescătorilor de Albine din Sibiu și ne-a explicat care sunt adevăratele probleme cu care se întâmpină apicultorii din județul nostru: „În ultimii ani am trimis multe solicitări la Ministerul Agriculturii, dar nici în ziua de azi nu s-au rezolvat. Producțiile apicole scăzute din ultimii 4-5 ani au fost influențate negativ și de climă. Lipsa protecției în fața importurilor mierii în UE și România este un alt motiv pentru care suntem în situația aceasta. Din cauza importurilor din Ucraina scutite de taxe și impozite, mierea ajunge să coste în jur de 5-6 lei/kg la procesatori. Românul nu are o educație în ceea ce privește consumul produselor apicole și doar în situațiile în care ajunge sau îi recomandă medicul devine mai atent. Pensionarii sunt singurii care sunt consecvenți în consumul mierii”.
Fără sprijin din partea Ministerului Agriculturii
Ioan Bogorin ne precizează faptul că Ministerul Agriculturii nu a oferit niciun ajutor, în afară de Planul Național Apicol în ceea ce privește subvenția la medicamente și echipamente de protecție. Există o lege aprobată din anul 2006 care prevede că statul va acorda gratuit pentru preșcolari și elevii din învățământul primar de stat, privat și confesional miere polifloră, în limita unei cantități de 350 grame miere lunar, însă nici în acest an nu se va aplica.
„Avem probleme în ceea ce privește mărirea TVA-ului, de la 9% la 19% la hrana albinelor. Sperăm să se rezolve problema al RCA, pentru că noi avem activitate sezonieră maxim 3 luni pe an. Or noi trebuie să plătim polițele integral.
Pe raza județului Sibiu sunt 681 de apicultori, iar numărul familiilor de albine este de 31.961. Anul trecut, în regim de pastoral s-au realizat 259,26 de tone, iar în regim de staționar s-au realizat doar 13 tone pentru că a fost un an slab. Deci în total, în județul nostru s-au înregistrat 273,58 tone de miere. Calitatea mierii din Sibiu este deosebită din cauza mediului curat, fără poluare”, ne spune Ioan.
Părerea apicultorului
Povestea lui Ionel Crețu, responsabilul apicultorilor de pe Valea Hârtibaciului, aruncă lumină pe dificultățile cu care se confruntă apicultorii în dezvoltarea lor și, mai ales, în eforturile de a-și vinde mierea. În această zonă, se înregistrează aproximativ 70 de apicultori, iar mulți dintre ei se luptă pentru a-și menține afacerea pe linia de plutire.
Ionel Crețu, responsabilul apicultorilor de pe Valea Hârtibaciului
„Am fost în jurul albinelor de la vârsta de 10 ani. Ultimii trei ani au fost foarte, foarte grei, nici vremea nu ne-a ajutat deloc și speram ca anul viitor să fie mai bine, dar nu a fost așa, iar lucrurile se înrăutățesc și nu cred că o să ne revenim prea curând. Am multă miere pe care vreau să o vând, dar se oferă foarte puțini bani. Mierea de salcâm este foarte căutată, iar ca să faci o extracție trebuie să mergi în trei-patru locații. Două extracții nu am mai făcut de ani buni, ba era prea secetă, ba prea frig și când reușești să extragi devine greu să vinzi”, spune Ionel.
Un viitor fără…lapte și miere
Până în aprilie 2023, România a importat din China și Ucraina peste 1.400 de tone de miere. Conform datelor furnizate de Asociația Crescătorilor de Albine din România, producția internă de miere în 2022 a atins 13.000 de tone.
„În magazine găsim multă miere la un preț poate mai avantajos, dar nu știm procentul de miere pură. Am dus mierea la diferite magazine pentru a o vinde, am pus 33-34 de lei/kg, iar când a ajuns în magazin costa 53-54 lei. Ni s-au pus multe adaosuri, iar cel care vinde câștigă mult mai mult decât mine. Spre exemplu, eu am fost în Germania, într-o stațiune turistică, și am văzut miere la 24 euro/kg. Exporturile de miere au încetinit foarte mult și munca nu este ușoară. Pot să îmbuteliez mierea în borcane mari, în caserole sau pliculețe, dar comunitatea nu este interesată și asta mă doare”, completează Ionel.
Ce trebuie să ai ca să practici apicultura în România
Potrivit vicepreședintelui Asociației Crescătorilor de Albine din Sibiu, pentru a practica apicultura în România doar dacă:
Ești înregistrat la primărie
Ești înregistrat sanitar-veterinar
Ești înregistrat la Oficiul Județean de Zootehnie și ai cod de stupină
Patru pompieri din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență Sibiu au trecut în rezervă.
Cei 4 au fost încadrați în cadrul Detașamentului de Pompieri Mediaș, iar de vineri sunt pensionari.
„Obișnuim să spunem că pensionarea este rodul muncii de o viață și înțelepciunea unui nou început.
Cu siguranța este mai mult decât atât.
Clipele emoționante, zeci de misiuni contra-cronometru, multe vieți salvate și mii de speranțe redate oamenilor încercați de situații la care colegii noștri au intervenit, sunt părți care vor rămâne mereu în sufletul lor.
De astăzi, Plt. adj. șef Suciu Nicolae-Ovidiu, Plt. adj. șef Doca Constantin, Plt. adj. șef Ciobanu Florin, Plt. adj. șef Benchea Iacob sunt militari în rezervă, iar pe această cale le mulțumim pentru devotamentul, curajul și profesionalismul cu care și-au desfășurat fiecare misiune din cariera militară!”, este mesajul transmis de ISU Sibiu.
