Federaţia Română de Baschet a anunţat că organizează, prin intermediul sucursalelor regionale, acţiuni de selecţie şi pregătire pentru sportivi născuţi în 2011 şi 2012, dintre care, ulterior, cei mai talentaţi vor participa la programul FIBA Youth Development Fund.
„În mai multe oraşe din ţară vor fi acţiuni de selecţie organizate de sucursalele regionale ale Federaţiei Române de Baschet, pentru copii născuţi în anii 2011 şi 2012. Evenimentul este unul de anvergură, desfăşurat la nivel naţional de către Federaţia Romană de Baschet prin structurile sale descentralizate – sucursalele regionale FRB”, se arată într-un comunicat al Federaţiei Române de Baschet.
Acţiunile de selecţie vor avea loc în Cluj-Napoca, Târgu Mureş, Sibiu, Râmnicu Vâlcea, Târgu Jiu, Craiova, Timişoara, Târgovişte, Valea Călugărească, Focşani, Galaţi, Miercurea Ciuc, Tulcea, Cernavodă, Sighetu Marmaţiei, Oradea, Iaşi (în perioada 26-28 ianuarie) şi Bucureşti. „Micuţii baschetbalişti (băieţi şi fete) vor fi evaluaţi de antrenori din fiecare sucursală regională, monitorizaţi de către directorul tehnic al fiecărei regiuni. Programul de selecţie şi antrenamente este unul unitar, elaborat în cadrul Federaţiei Române de Baschet de către antrenorul Tane Spasev, împreună cu Departamentul Tehnic FRB coordonat de antrenorul federal Claudiu Fometescu”, precizează sursa citată.
Cei mai talentaţi sportivi vor fi ulterior convocaţi la acţiunile regionale de pregătire, de unde vor fi selectaţi cei care vor participa la programul FIBA Youth Development Fund.
Cel mai recent film semnat de Călin Peter Netzer, „Familiar”, va putea fi văzut, începând de vineri, în cinematografe din 20 de oraşe din ţară. Filmul va ajunge și la Sibiu, la cinematograful Cinegold.
Prezentat în premieră mondială în selecţia celei de-a 27-a ediţii a Festivalului Tallinn Black Nights, „Familiar” este un film despre un regizor care îşi investighează propria familie, forţând accesul la cel mai fragil moment din existenţa ei.
„Dragoş, un regizor român, decide să facă un film despre emigrarea familiei sale în Germania în anii ’80. Dragoş investighează emigrarea, care s-a realizat în condiţii suspecte, cu ajutorul fostei sale iubite, Ilinca. Colaborarea îi apropie pe cei doi, dar complică relaţia lui Dragoş cu logodnica sa. Pe măsură ce acesta se adânceşte în trecutul familiei sale, secrete ies la iveală, ducând la dezvăluiri despre legături surprinzătoare cu Securitatea şi relaţia lui Dragoş cu părinţii se degradează treptat, în ciuda dorinţei sale de a folosi acest film pentru a vindeca vechi răni”, se arată în sinopsisul filmului.
Nume grele în distribuție
Din distribuţie fac parte Emanuel Pârvu, Iulia Lumânare, Ana Ciontea, Adrian Titieni, Victoria Moraru şi Vlad Ivanov. Scenariul a fost scris de Călin Peter Netzer şi Iulia Lumânare, imaginea filmului este semnată de Barbu Bălăşoiu şi Andrei Butică. De costume s-au ocupat Judy Shrewbury şi Ioana Covalcic, montajul a fost realizat de Dana Bunescu, iar machiajul şi coafura de către Gabriela Creţan şi Cristina Temelie. Filmul este co-produs de Cinema Defacto (Franţa), Gaijin (Franţa) şi Volos Films (Taiwan). Producătorii filmului sunt Călin Peter Netzer şi Oana Iancu, prin casa de producţie Parada Film.
„Familiar” este cel de-al cincilea lungmetraj semnat de Călin Peter Netzer după „Maria” (2003), „Medalia de onoare” (2009), „Poziţia Copilului” (2013) şi „Ana, mon amour”. Pelicula este realizată cu sprijinul Centrului Naţional al Cinematografiei, TAICCA – Taiwan Creative Content Agency, Central Motion Picture Co, Aide Aux Cinemas du Monde, CNC – Centre National du Cinema et de l’Image Animee, Institut Francais, Creative Europe – MEDIA Programme of the European Union, The East Company Productions.
Aleșii județeni au votat, în ultima ședință de Consiliu, repartizarea sumei de 15.697.000 lei din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată – TVA – pentru finanțarea cheltuielilor privind drumurile județene și comunale pe anul 2024 și estimările pe anii 2025-2027, când se apreciază că această sumă va rămâne constantă.
Rețeaua de drumuri județene și comunale din județul Sibiu este constituită dintr-un număr de 133 drumuri cu o lungime de 1.371,93 km, din care: 53 drumuri județene cu o lungime de 956,38 km drumuri județene, reprezentând 69,71% și 80 drumuri comunale având o lungime de 415,55 km drumuri comunale, reprezentând 30,29% din total drumuri județene și comunale.
Județului Sibiu i-a fost repartizată suma de 15.697.000 lei, reprezentând sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanțarea cheltuielilor privind drumurile județene și comunale. Prin adresa nr. 121/4.01.2024 emisă de Consiliul Județean Sibiu, reprezentanții autorităților publice locale au fost consultați cu privire la modalitatea de repartizare a sumelor destinate pentru finanțarea cheltuielilor privind drumurile județene și comunale.
În anul 2024 Consiliul Județean Sibiu alocă suplimentar din venituri proprii suma de 4.303.000 le
„Urmare răspunsurilor primite de la unitățile administrativ-teritoriale cu privire la repartizarea sumelor aferente finanțării cheltuielilor privind drumuri județene și comunale, se propune repartizarea sumei de 15.697.000 lei în integralitate județului Sibiu.
Având în vedere suma alocată Județului Sibiu, s-a efectuat o simulare cu sumele de repartizat pe cele 44 unități administrativ-teritorială pe raza cărora există drumuri comunale proporțional cu lungimea drumurilor comunale, rezultând sume insuficiente pentru realizarea unor lucrări de întreținere și reparare care din punct de vedere tehnic să asigure siguranța pe drumurile publice.
Consiliul Județean Sibiu propune ca întreaga sumă să fie repartizată în integralitate bugetului local al județului Sibiu, având în vedere faptul că are capacitatea necesară de atragere în integralitate a sumelor alocate cu această destinație prin efectuarea de reparații curente necesare drumurilor județene aflate în stare tehnică necorespunzătoare, precum și faptul că, în anul 2023 din suma de 4.841.200 lei alocată unităților administrativ-teritoriale pentru repararea drumurilor comunale, în execuție nu s-a realizat suma de 808.000 lei, aproximativ 17% din totalul sumei alocate, fapt ce a condus la un grad redus de absorbție a fondurilor de la bugetul de stat pentru infrastructura rutieră a județului Sibiu, cu impact asupra calității vieții și siguranței cetățenilor județului nostru.
Menționăm faptul că în completarea acestor sume, în anul 2024 Consiliul Județean Sibiu alocă suplimentar din venituri proprii suma de 4.303.000 lei, rezultând credite bugetare în valoare totală de 20.000.000 lei”, se arată în referatul de specialitate a hotărârii adoptate la Consiliu Județean. Suma din 2024 va fi estimată și pentru perioada 2025 – 2027.
Peste 150 milioane de țigarete de contrabandă au fost capturate de autorități anul trecut, în creștere cu 40% față de cel anterior, potrivit stopcontrabanda.ro.
În Sibiu, în cursul anului 2023 au fost capturate 405.880 buc. țigarete, în valoare de 402.440 lei.
În 2023 se înregistrează cel mai ridicat volum al capturilor de țigarete ilicite în România în ultimii 5 ani, potrivit datelor centralizate pe StopContrabanda.ro. Spre comparație, în 2018 autoritățile române au capturat în total 112 milioane de țigarete.
22 milioane de euro valoarea pe piața neagră a țigaretelor capturate
Autoritățile române au capturat peste 150 de milioane de țigarete de contrabandă în 2023,iar valoarea totală a acestora pe piața neagră se ridică la aproape 110 milioane de lei (22 milioane de euro).
Volumul capturilor este în creștere cu aproape 40% față de 2022, când autoritățile au capturat peste 110 milioane de țigarete de contrabandă.
Anul trecut au avut loc 2 revizuiri succesive ale accizei la produsele din tutun și nicotină, în contextul în care accizele si prețurile țigaretelor din România sunt cele mai mari din UE raportat la puterea de cumpărare. În țările învecinate României, țigările pot fi cumpărate chiar și la aproximativ jumătate din preț, contrabanda fiind foarte profitabilă.
Contrafacerea bunurilor și comerțul ilicit cu tutun vrac iau in continuare amploare. Și în 2023, circa 25% din țigările consumate în piața ilicită din România sunt contrafăcute. În ultima parte a anului trecut, autoritățile au destructurat rețele de contrabandă care urmau să comercializeze ilegal peste 30 de tone de tutun, iar volumul faptelor de contrafacere depistate anul trecut s-a triplat.
Prețul tutunului la parte din granițele României, și de trei ori mai mic
În anul 2023, pe fondul eforturilor extinse ale autorităților de a stopa activitățile de trafic ilicit de la granițele țării, peste 150 de milioane de țigarete de contrabandă au fost capturate pe teritoriul României, la o valoare pe piață neagra de aproape 110 milioane de lei (22 milioane de euro). Volumul capturilor reținute anul trecut este în creștere cu aproape 40% față de 2022, iar acesta este cel mai ridicat nivel al capturilor de țigarete ilicite din ultimii 5 ani, conform datelor sintetice de pe www.stopcontrabanda.ro, singurul centralizator în timp real al capturilor de țigarete de contrabandă de pe teritoriul României.
Spre comparație, în 2022 autoritățile au capturat peste 110 milioane de țigarete de contrabandă, iar în urmă cu 5 ani, în 2018, volumul anual al capturilor s-a ridicat la 112 milioane de țigarete.
Conform celor mai recente date Novel Research, în 2023 media anuală a contrabandei a crescut în România cu peste un punct procentual, până la 8,2%. Aceasta după ce în 2022 nivelul mediu anual al contrabandei scăzuse semnificativ, la 7,1%, acesta fiind și cel mai scăzut nivel înregistrat în ultimii 15 ani, ceea ce a reprezentat implicit și venituri mai mari la bugetul de stat.
În 2023, media anuala a contrabandei cu țigarete în Romania se situează în media europeană din 2022, evaluată la 8,2% conform studiului KPMG. Anul trecut au avut loc 2 revizuiri succesive ale accizei la produsele din tutun și nicotină, în contextul în care accizele și prețurile țigaretelor din România sunt cele mai mari din UE raportate la puterea de cumpărare. În țările învecinate României, țigările pot fi cumpărate chiar și la aproximativ jumătate din preț, contrabanda fiind astfel foarte profitabilă. De asemenea, România are 2.000 de km de graniță cu țări non-UE, în care prețul tutunului poate fi de până la trei ori mai mic.
“Tendința ascendentă a nivelului contrabandei cu produse din tutun, precum și prevalența semnificativă a produselor contrafăcute indică riscuri majore care persistă la adresa siguranței comunităților și a dezvoltării economice, precum și la adresa veniturilor la bugetul de stat. Pe de alta parte, nivelul semnificativ al capturilor de țigarete ilicite din 2023 ne indică odată în plus ca presiunea pieței ilicite este în creștere, fiind nevoie ca lupta împotriva traficului ilicit să rămână o prioritate.
Proiectul Ministerului de Finanțe privind dotarea birourilor vamale cu 26 de sisteme noi de scanare în perioada următoare, eforturile susținute ale autorităților de aplicare a legii, suntem convinși că vor contribui semnificativ la consolidarea eforturilor de combatere a traficului ilicit. Desigur, aceste eforturi trebuie susținute de măsuri fiscale echilibrate și predictibile, care să susțină un mediu de business legitim și sustenabil, precum și comerțul cu produse legale, reglementate și taxate corect”, a declarat Ileana Dumitru, Director Corporate & Regulatory Affairs al Ariei Europa centrală și de sud, BAT.
3 județe au înregistrat în 2023 peste jumătate din totalul capturilor anuale
În 2023, peste 55% din totalul capturilor de contrabanda s-a înregistrat la granițele de vest, sud – est și nord – est ale țării, în județele Arad (cel mai mare volum de țigarete destinate pieței negre, peste 36 milioane de țigarete), Constanța (peste 28 milioane de țigarete) și Suceava (peste 21 milioane de țigarete), potrivit datelor centralizate pe StopContrabanda.ro.
Valoarea pe piață neagră doar a capturilor înregistrate anul trecut în aceste 3 județe se ridică la peste 52 de milioane de lei.
Contrafacerea, în creștere. Capturi semnificative de tutun vrac
Comerțul ilegal cu bunuri contrafăcute ridică, de asemenea, semnale de alarmă, în condițiile în care în primele 11 luni ale anului 2023 autoritățile au depistat 1.116 fapte de natură infracțională, de peste 3 ori mai mult comparativ cu aceeași perioadă din 2022, când au fost depistate 356. În continuare, aproximativ 25% din țigările consumate în piața ilicită din România sunt contrafăcute, conform rezultatelor analizelor de laborator efectuate de producătorii participanți la studiul pieței ilicite cu țigări.
De altfel, potrivit celui mai recent Raport al Organizației Mondiale a Vămilor și la nivel internațional s-a înregistrat o creștere semnificativă a numărului de rețineri de mărfuri care încalcă drepturile de proprietate intelectuală la granițele UE. Numărul de rețineri raportate de autorități a crescut cu aproximativ 34% în 2021, față de 2020, majoritatea acestor rețineri fiind reprezentate de țigări. Tot Organizația Mondială a Vămilor notează o creștere notabilă a capturilor asociate traficului ilicit online.
În același timp, comerțul ilegal cu tutun vrac ia amploare. În ultimele luni ale anului trecut autoritățile române au destructurat rețele de contrabandă care urmau să comercializeze ilegal peste 30 de tone de tutun vrac. Cele mai mari capturi, înregistrate în perioada septembrie – decembrie 2023, au avut loc în județele Constanța, Călărași, Ilfov, Dolj și Mureș, autoritățile reținând aici peste 33 de tone de tutun vrac și tutun pentru narghilea destinat consumului ilicit.
Cum stă Sibiul la capturile din contrabanda cu țigări
Potrivit stopcontrabandă.ro, în regiunea Centru (județele Alba, Sibiu, Mureș, Harghita, Covasna, Brașov), în cursul anului trecut au fost capturate 4.295.500 buc. țigarete, în valoare totală de 2.714.594 lei. Au fost reținute 2 persoane și nu a fost confiscat niciun mijloc de transport.
În 2022, în aceeași regiune Centru au fost capturate 1.238.692 țigarete (1.107.346 lei), iar 7 persoane au fost reținute de către autorități.
În topul celor șase județe în discuție, Sibiul se situează, în 2023, pe locul 2 în ceea ce privește capturile de țigări, cu 405.880 țigarete confiscate (402.440 lei), 1 persoană reținută și niciun mijloc de transport confiscat.
Brașovul conduce detașat clasamentul, cu 3.874.200 țigarete confiscate (2.304.444 lei). În anul 2023, județele Mureș și Covasna nu au raportat confiscări de țigarete. În schimb, regăsim Mureșul la traficul ilicit de tutun vrac.
În 2022, în Sibiu au fost capturate 6.268 țigarete, în valoare de 3134 lei. Nu au fost reținute, în schimb, nicio persoană și niciun mijloc de transport.
Regizorii din întreaga lume sunt invitați să-și depună documentarele până pe 15 aprilie.
Ediția din acest an va avea loc în perioada 20-27 octombrie și va include patru secțiuni competiționale: Voci emergente ale documentarului, Europa Centrală și de Est, România și DocSchool. Filmele selectate vor fi anunțate pe site-ul festivalului. Detalii și formular de înscriere disponibile la https://www.astrafilm.ro/formular. Astra Film Festival, cel mai longeviv festival de film din România, a ajuns la cea de-a 31-a ediție.
Pentru cele patru secțiuni competiționale vor fi acceptate filme realizate după 1 ianuarie 2023, astfel:
• Voci emergente ale documentarului. Sunt eligibile documentare de lungmetraj, având durata de peste 60 minute, semnate de autori aflați la primul, al doilea sau cel mult al treilea film.
• Europa centrală & de est. Secțiune deschisă documentarelor de lungmetraj (peste 60 min), care abordează problematici specifice zonei blocului ex-comunist.
• România. Pentru documentare produse sau co-produse în România și producții sau co-producții internaționale care abordează problematici specifice României, indiferent de durata acestora.
• DocSchool. Sunt eligibile documentare produse sau co-produse de universități ori institute de film sau în cadrul unor programe post-universitare de specializare în cinema, indiferent de durata acestora.
Echipa Păltiniș Arena a reușit să transforme snowpark-ul complexului într-o adevărată bijuterie pentru freestyle, pregătind terenul pentru unul dintre cele mai captivante concursuri din țară – Păltiniș Arena Freestyle Open 2024.
Noul fun-park, alcătuit din 3 platforme dotate cu două elemente de JiB și kickere fiecare, a oferit un cadru perfect pentru o competiție incitantă de snowboarding și schi freestyle.
Freestyleri din toată țara, indiferent de vârstă, s-au adunat pentru a participa la această competiție de nișă, dedicată atât sportivilor profesioniști, cât și celor semi-profesioniști. Ediția din acest an a fost deosebit de animată, cu copiii din categoria Groms (-14 ani) impresionând prin sărituri tehnice, alunecări curate pe țevi și trickuri spectaculoase.
Fiecare manșă de concurs a adus momente de spectacol și bucurie, demonstrând pasiunea și abilitățile extraordinare ale participanților. Toți concurenții au fost răsplătiți cu diplome Freestyle Open, iar cei mai buni trei din fiecare categorie au primit premii în valoare totală de peste 3000 de euro, oferite cu generozitate de Magazinul H2O.
Rezultate:
Ski groms fete: Locul I Ruxandra Butiu
Ski groms băieți: Locul I Albert Nicolae Locul II Patrick Butiu Locul III Samuel Simon Vince
Snowboard groms băieți: Locul I Theodor Petre Locul II Darius Surdu Locul III Zalan Molnar
Ski rookies băieți Locul I Tudor Stoica Locul II Dorian Neculoiu Locul III Alexandru Dica
Snowboard rookies băieți: Locul I Răzvan Marian Locul II David Barna
Ski adulți băieți: Locul I Koppany Pap Locul II Marton Antal Locul III Botond Simomffy
Snowboard adulți fete: Locul I Ela Suciu Locul II Iulia Iridon
Snowboard adulți băieți: Locul I Silviu Popa Locul II Adolf Gherghelah Locul III Victor Bărbulescu
Studenții sergenți Tudor-Cătălin Codreanu și Flavius-Alin Cărăvan din cadrul Academiei Forțelor Terestre ”Nicolae Bălcescu” Sibiu, au participat, la finalul anului trecut, la competiția „PatriotFest 2023ˮ.
Eveniment și-a propus să reunească creatorii și consumatorii de inovare pentru un viitor mai sigur și mai integrat tehnologic, inițiat de Asociația New Strategy Center și organizat cu sprijinul mai multor instituții din domeniul securității naționale: Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Român de Informații, Serviciul de Telecomunicații Speciale și Serviciul de Protecție și Pază.
La PatriotFest echipa formată din cei doi studenți ai academiei a participat cu proiectul „SwiftMark – Laser Trainer”, o țintă mobilă acționată de senzori la impactul cu o undă laser, o idee inovativă menită să eficientizeze procesul de instruire prin implementarea în cadrul simulatoarelor de tragere.
În urma jurizării, eforturile celor doi cadeți sibieni au fost recompensate, în data de 16 ianuarie 2024, în cadrul Galei PatriotFest 2023, cu premiul special „Speranța PatriotFest”.
Aleșii județeni au aprobat, în ultima ședință de Consiliu Județean, o hotărâre privind aprobarea repartizării pe unități administrativ-teritoriale a sumei corespunzătoare cotei de 6% din impozitul pe venit estimat a se încasa la bugetul de stat în anul 2024, reprezentând fond la dispoziția Consiliului Județean Sibiu.
Totodată, s-a aprobat repartizarea către primării a sumelor defalcate din taxa pe valoarea adăugată și din cotele din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale pentru anii 2025-2027.
Consiliului Județean Sibiu i-a revenit obligația repartizării pe unitățile administrativ-teritoriale din județ (comune, orașe, municipii) a sumei de 36.829.000 lei, corespunzătoare cotei de 6% din impozitul pe venit estimat a se încasa la bugetul de stat în anul 2023. Suma reprezintă fondul pus la dispoziția Consiliului Județean pentru susținerea programelor de dezvoltare locală, pentru susținerea programelor de infrastructură care necesită cofinanțare locală, precum și pentru cheltuielile de funcționare, pe care unitățile administrativ-teritoriale din județ, în mod justificat, nu le pot finanța din veniturile proprii.
414.000.000 lei, sumă solicitată, 36.829 mii lei, sumă repartizată
“În vederea repartizării sumei de mai sus, prin adresa nr. 97/04.01.2024 au fost solicitate tuturor unităților administrativ-teritoriale din cadrul județului Sibiu, să prezinte cereri pentru acordarea de sume pentru destinațiile prevăzute prin Legea bugetului de stat pentru anul 2024.
Urmare a sumelor comunicate de către unitățile administrativ-teritoriale prin prezentarea de cereri pentru acordarea de sume pentru destinațiile prevăzute prin Legea bugetului de stat pe anul 2024, s-a efectuat o centralizare și o analiză a acestora, rezultând faptul că sumele solicitate sunt în cuantum de aproximativ 414.000.000 lei, față de suma repartizată Județului Sibiu de 36.829 mii lei.
Sumele solicitate au fost fundamentate având la bază proiecte finanțate, din programe naționale de dezvoltare locală, având ca sursă bugetul de stat și programe operaționale regionale, având ca sursă fonduri europene nerambursabile și bugetul de stat, precum și din programe de dezvoltare locală, având ca sursă veniturile proprii ale unităților administrativ-teritoriale. Având în vedere limita sumei de 36.829 .000 lei reprezentând fond la dispoziția Consiliului Județean Sibiu, pentru o repartizare echilibrată care să răspundă necesităților colectivităților locale din cadrul unităților administrativ-teritoriale din județul Sibiu, s-au avut în vedere criterii verificabile”, susțin reprezentanții Consiliului Județean Sibiu.
Estimări pentru 2025 – 2027
Totodată, au fost prezentate și estimările pentru următorii 3 ani. Astfel, sumele comunicate de Administrația Județeană a Finanțelor Publice Sibiu pentru estimările anilor 2025-2027, potrivit prevederilor art.33 alin.(3)-(5) din Legea nr.273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare, se prezintă astfel:
Estimare pe anul 2025: sume defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale în cuantum de 14.985.000 lei; cote defalcate din impozitul pe venit în cuantum de 19.876.000 lei;
Estimare pe anul 2026: sume defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale în cuantum de 14.985.000 lei; cote defalcate din impozitul pe venit în cuantum de 21.774.000 lei;
Estimare pe anul 2027: sume defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale în cuantum de 14.985.000 lei; cote defalcate din impozitul pe venit în cuantum de 23.477.000 lei.
Consiliul Județean Sibiu va reabilita energetic Sala Transilvania, prin fonduri europene. Valoarea totală a proiectului „Renovarea energetică a Sălii Polivalente Transilvania Sibiu” este în cuantum de 51.399.805,54 lei (inclusiv TVA).
Contribuția proprie în proiect a Consiliului Județean Sibiu este în valoare de 1.242.780,49 lei cu TVA, din care 1.023.612,76 lei cu TVA reprezentând cofinanțarea de 2% din valoarea eligibilă a proiectului și 219.167,73 lei cu TVA reprezentând cheltuielile neeligibile.
Proiectul „Renovarea energetică a Sălii Polivalente Transilvania Sibiu” este depus spre finanțare în cadrul Programului Regiunea Centru (PR Centru), 2021-2027, Prioritatea 3: O regiune cu comunități prietenoase cu mediul, OS 2.1: Promovarea eficienței energetice și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, Acțiunea 3.2 – Eficiență energetică în clădiri publice.
Programul Regiunea Centru (PR Centru) 2021 – 2027 își propune continuarea viziunii strategice privind dezvoltarea regiunii, completând direcțiile, acțiunile și prioritățile din Programul de Dezvoltare Regională (PDR) 2014 – 2020, implementate prin Programul Operațional Regional (POR) 2014 – 2020 și alte programe naționale.
Prin Dispoziția nr. 164/ 13.07.2023 a Agenției pentru Dezvoltare Regională Centru, a fost aprobat Ghidul Specific – Prioritatea 3: O regiune cu comunități prietenoase cu mediul, Acțiunea 3.2 – Eficienta energetică în clădiri publice din cadrul Programului Regiunea Centru (PR Centru), aferent perioadei 2021- 2027. Prin intervențiile propuse prin Obiectivul Specific 2.1 – Promovarea eficienței energetice și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, Programul Regional Centru are în vedere sprijinirea măsurilor de renovare energetică eficientă a fondului construit regional. Aceste măsuri răspund nevoilor identificate prin Planul de Dezvoltare Regională Centru 2021 – 2027 și sunt în concordanță cu prioritățile europene și naționale.
Detaliile proiectului
În cadrul acestui apel, Consiliul Județean Sibiu, în calitate de proprietar al infrastructurii, a depus spre finanțare proiectul „Renovarea energetică a Sălii Polivalente Transilvania Sibiu”, în vederea renovării aprofundate a clădirii publice Sala Polivalentă Transilvania Sibiu (corpul de clădire C1 – construcții administrative și social culturale), prin creșterea performanței și eficienței energetice a clădirii publice în cauză, utilizarea eficientă a resurselor și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.
Astfel, CJ Sibiu ca beneficiar al acestui proiect, vizează îmbunătățirea performanței energetice a Sălii Polivalente Transilvania Sibiu (Corp C1 – construcții administrative și social culturale), prin reducerea consumului de energie, a emisiilor de carbon şi extinderea utilizării surselor regenerabile de energie, îmbunătăţirea calităţii vieţii pentru toţi utilizatorii prin îmbunătăţirea confortului termic, a condiţiilor de igienă, a siguranţei şi calităţii aerului, toate acestea fiind în acord cu principiile strategice stabilite la nivel UE în domeniul eficienţei energetice.
Sala Polivalentă Transilvania Sibiu, situată în Municipiul Sibiu, str. Octavian Goga, nr. 1, (corpul de clădire C1 + corpul de clădire C2) are conform CF nr. 102962 Sibiu și documentației tehnico-economice la faza DALI, o suprafață construită la sol de 3914 mp (corpul C1 – construcții administrative și social culturale are o suprafață construită la sol de 3700 mp și corpul C2 – construcții anexă: centrala termică, stație hidrofor, post transformare și SRM gaz are o suprafață construită la sol de 214 mp) și are un regim de înălțime de P+2E (corpul de clădire C1), respectiv P (corpul de clădire C2).
Economie de 60 %
Prin renovarea energetică a clădirii Sălii Polivalente Transilvania Sibiu (corpul C 1 – construcții administrative și social culturale) se propun lucrări de intervenție, care au ca și obiectiv reducerea consumului de energie primară și a emisiilor de CO2, dar și a consumului anual specific de energie finală pentru încălzire. Obiectivul general al proiectului îl constituie reabilitarea termică aprofundată, eficientizarea energetică a clădirii, în vederea realizării unei economii de energie primară de peste 60%.
Lucrările propuse au menirea să ducă la eficientizarea energetică a clădirii, dar cu intervenții structurale minime, care pot asigura în continuare funcționarea în condiții bune de lucru. Descrierea tehnică a proiectului vizează: lucrări de reabilitare/modernizare, lucrări de eficientizare energetică construcții, lucrări de eficientizare energetică instalații. “Ca urmare a depunerii spre finanțare și parcurgerii etapelor de evaluare, prin adresa ADR Centru nr.524/05.01.2024, înregistrată la registratura Consiliului Județean Sibiu sub nr. 275/08.01.2024, am fost înștiințați că a fost demarată etapa contractuală. Ca urmare a acestui fapt, în conformitate cu prevederile Ghidului Solicitantului, este obligatoriu ca solicitantul finanțării (Unitatea Administrativ teritorială Județul Sibiu) să transmită hotărârea de aprobare a proiectului și a cheltuielilor aferente.
Rata de cofinanțare din partea Uniunii Europene este maxim 85%
Rata de cofinanțare din partea Uniunii Europene este maxim 85% din valoarea cheltuielilor eligibile ale proiectului prin Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), la care se adaugă maxim 13% din valoarea cheltuielilor eligibile ale proiectului, ce reprezintă rata de cofinanțare din bugetul de stat (BS) și minim 2% din valoarea cheltuielilor eligibile reprezintă contribuția solicitantului”, susțin reprezentanții Consiliului Județean Sibiu.
Astfel, valoarea totală a proiectului „Renovarea energetică a Sălii Polivalente Transilvania Sibiu”, este în cuantum de 51.399.805,54 lei (inclusiv TVA), din care contribuția proprie a Consiliului Județean Sibiu este de 1.242.780,49 lei cu TVA, din care 1.023.612,76 lei cu TVA reprezintă cofinanțarea de 2% din valoarea eligibilă a proiectului și 219.167,73 lei cu TVA reprezintă cheltuielile neeligibile. Sumele reprezentând cheltuieli conexe care pot apărea pe durata implementării proiectului „Renovarea energetică a Sălii Polivalente Transilvania Sibiu”, pentru implementarea proiectului în condiții optime, se vor asigura din bugetul local al Consiliului Județean.
Un șofer a fost rănit, luni dimineața, în urma unui accident rutier produs pe strada Gladiolelor din municipiul Sibiu.
În timp ce conducea un autoturism pe Aleea Crăițelor, un bărbat în vârstă de 32 de ani, din județul Galați a pătruns în intersecția cu strada Gladiolelor fără să acorde prioritate și a intrat în coliziune cu un autoturism condus pe această stradă de către un sibian în vârstă de 42 de ani.
Membrii SAIFS, parte a Federației Naționale a Lucrătorilor, ajung la capătul răbdării în conflictul de muncă și solicită demisia imediată a managerului Filarmonicii de Stat Sibiu.
Sindicatul Artiștilor Instrumentiști din Filarmonica de Stat Sibiu (SAIFS) a emis astăzi un comunicat de presă în care anunță că răbdarea membrilor colectivului artistic a atins punctul critic, determinând sindicatul să ceară demisia managerului Cristian Călin Lupeș.
„În momentul în care, din luna octombrie, ne aflăm într-un conflict de muncă și s-au depășit toate limitele stabilite, inclusiv de Consiliul Județean Sibiu, și în ciuda eforturilor nenumărate depuse de SAIFS (Sindicatul Artiștilor Instrumentiști din Filarmonica de Stat Sibiu), managerul Cristian Lupes a ales să continue cu un management dictatorial, abuziv și concentrat pe imaginea sa personală.
Astfel, în loc să continue dialogul pentru a finaliza Contractul Colectiv de Muncă (CCM) și, inclusiv, în loc să înceapă anul cu urări de bine, înainte de a pleca în Statele Unite, a emis o nouă decizie de cercetare disciplinară a unui membru de sindicat, bazată pe referate făcute la comandă. Aceasta a fost alcătuită pentru o comisie de cercetare disciplinară care funcționează în afara legilor în vigoare.
Cercetarea disciplinară este îndreptată către același coleg căruia, cu o lună înainte, managerul a încercat să-i elimine postul din organigramă. Este evident pentru opinia publică că persoane precum managerul Lupes Cristian nu au ce căuta în posturile publice sau la cârma instituțiilor.
Managerul nu respectă legea în vigoare și nici diversitatea și pluralitatea opiniilor și preocupărilor angajaților și cetățenilor. Având în vedere principiile conform cărora „deciziile politice trebuie să servească interesul cetățenilor și să răspundă la nevoile justificate ale cetățenilor”, membrii SAIFS spun clar și răspicat: DEMISIA lui Lupes, din următoarele motive:
I. Incapacitatea de a dialoga cu angajații, menținerea unei stări tensionate și abuzurile la care salariații sunt supuși, așa cum stau dovadă zecile de procese aflate pe rolul instanțelor, majoritatea câștigate de angajați. Un raport de audit financiar asupra situațiilor financiare consolidate ale Consiliului Județean Sibiu la data de 31.12.2022, realizat de Camera de Conturi Sibiu, indică faptul că Filarmonica de Stat Sibiu se confruntă cu litigii în valoare de 1.587.572 de lei, situație neabordată corespunzător de către manager.
II. În exercitarea atribuțiilor de serviciu, managerul a decis, cu bună știință, ner respectarea hotărârilor judecătorești, generând executări silite și emitând decizii abuzive, unele anulate ulterior de instanțele judecătorești. Aceste acțiuni au dus la o scădere cu 20% a numărului de angajați în instituție de la sosirea lui pe post și până în prezent.
III. Incapacitate managerială, reflectată în faptul că timp de 10 luni de zile, managerul Lupes nu a fost capabil să negocieze un Contract Colectiv de Muncă, deși propriul său program de management pentru perioada 2022 – 2026 prevedea renegocierea CCM. De asemenea, instituția nu are CCM valabil încheiat din anul 2022.
SAIFS a dat dovadă de bună credință și de înțelegere, chiar și după greva de avertisment, încercând să evite greva generală și continuând negocierile pentru CCM. Cu toate acestea, managerul instituției a tratat sindicatul cu indiferență și superioritate, ignorând dispozițiile legale și plecând în Statele Unite, chiar în condițiile unei situații tensionate în instituție.
Toate aspectele prezentate afectează grav imaginea instituției și aduc multiple daune morale, materiale și psihologice angajaților. De asemenea, creează deservicii publicului iubitor de artă, evidențiind că un act cultural de calitate necesită colaborarea dintre artiști și personal tehnic, iar nu doar un management defectuos.”
