Trei persoane au fost rănite, sâmbătă seara, într-un accident rutier produs pe DN 14, în localitatea Ruși.
Din primele cercetări efectuate a rezultat că, în timp ce conducea un autoturism spre Sibiu, un bărbat în vârstă de 22 de ani, din comuna Mihăileni, a pătruns pe contrasens și a intrat în coliziune cu un autoturism condus din sens opus de către un bărbat în vârstă de 28 de ani, din Șelimbăr.
3 persoane aflate în autoturismul condus de șoferul din Șelimbăr au fost rănite.
Două echipaje SMURD, o autospecială de descarcerare și una de stingere din cadrul ISU Sibiu au intervenit la acest eveniment rutier.
Șoferul de 28 de ani s-a ales cu un traumatism toracic, o tânără de 25 de ani s-a ales tot cu un traumatism toracic, iar o altă tânără în vârstă de 26 de ani are traumatism cranian.
Toate cele 3 persoane rănite au fost transportate la UPU Sibiu.
FC Hermannstadt a pierdut partida desfășurată sâmbătă, în deplasare, cu Universitatea Cluj, scor 1-2.
U Cluj a avut prima oportunitate în minutul 16. Silaghi a șutat din colțul careului, dar balonul s-a dus peste poarta lui Muțiu.
Tot clujenii au avut o ocazie uriașă în minutul 31. Daniel Popa a centrat foarte bine în fața porții, însă Silaghi nu a ajuns la minge.
Două minute mai târziu, Ovidiu Bic a primit o minge în careul mic, a șutat, însă Muțiu a respins foarte bine.
FC Hermannstadt a deschis scorul în minutul 62. Jipa a centrat în careu, Paraschiv a trimis în câțiva metri profitând de o greșeală a lui Chipciu, iar Murgia a reușit primul său gol pentru FC Hermannstadt.
Egalarea a venit 3 minute mai târziu. Alex Chipciu a primit o minge în interiorul careului și a șutat imparabil.
U Cluj a trecut în avantaj în minutul 76. Dan Nistor i-a pasat extraordinar lui Daniel Popa, care a înscris. Inițial, arbitrul a semnalizat offside, însă după consultarea VAR arbitrii au validat golul.
Nu s-a mai întâmplat nimic până la finalul partidei, iar sibienii se întorc învinși de la Cluj Napoca.
Piața de transport rutier de mărfuri a crescut accelerat în 2022, însă a înregistrat o creștere mai mica în 2023, potrivit ultimilor date statistice, trecând printr-un proces de destabilizare. Ritmul de creștere al industriei de transport a încetinit pe fondul inflației ridicate. Conform previziunilor DSV Road, piața de transport din România ar putea să crească cu 40 %, dacă țara noastră ar ajunge la 2.000 km de autostrada, în condiţiile în care cele mai importante destinaţii pentru transporturile rutiere de mărfuri ale României sunt: Germania, Italia, Polonia, Slovacia, Republica Cehă şi Ungaria.
În acelaşi timp, se estimează că aderarea la Spaţiul Schengen ar putea aduce economii de 30% la fiecare transport care trece graniţa, în situația în care, în prezent, pierderile sunt estimate la circa 2,4 miliarde de euro/an, după cum arată datele Uniunii Naţionale a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR).
Potrivit topfirme.com, în România activau 41.535 de agenți economici, cu o cifră de afaceri de 69, 1 miliarde lei (15,7 miliarde euro), adică 2,89 din cifra de afaceri a României. Numărul angajaților în acest domeniu de activitate era de 149.873 persoane, cu un profit general înregistrat de 5,7 miliarde lei (1,3 miliarde euro), mai exact, 2,41% din profitul net realizat în România.
Județul Sibiu se situează pe locul 8 la nivel de județe la numărul de agenți economici având ca obiect de activitate transportul rutier de mărfuri, cu o cifră de afaceri de 2,5 miliarde lei (579,5 milioane euro), reprezentând 4,46% din cifra de afaceri din județ. În Sibiu își desfășoară activitatea 990 agenți economici (1,80% din totalul agenților economici din județ), cu un număr de 5.416 angajați, adică 5,18% din totalul de angajați din județul Sibiu. Datele furnizate sunt pentru anul 2022, fiind și ultimile date statistice în această zonă de activitate economică.
Sibiul, locul 10 ca profit din activitatea de transport rutierla nivel național
În top 10 ca număr de agenți economici în transporturile rutiere de mărfuri Sibiul se situează pe locul 17 (cu 990 firme), primele locuri fiind ocupate de București (2993), Bihor (2421) și Argeș (2400). Finalul clasamentului e ocupat de Tulcea (locul 42, cu 217 agenți economici), Botoșani (locul 41, 229 firme) și Caraș Severin (locul 40, 283 agenți economici).
La cifra de afaceri, Sibiul ocupă locul 8 (2,5 miliarde lei / 579,5 miliarde euro), într-un top dominat de județul Argeș (6,4 miliarde lei / 1,5 miliarde euro) și, la egalitate, municipiul București și județul Bihor (4,9 miliarde lei / 1,1 miliarde euro). Și la acest capitol, locurile finale sunt rezervate județelor Botoșani (251,1 milioane lei / 57,1 milioane euro), Tulcea (318 milioane lei / 72,3 milioane euro) și Caraș-Severin (318,1 milioane lei / 72,3 milioane euro).
Ca număr de angajați, județul Sibiu se plasează pe locul 8, cu 5.416 angajați. Argeșul e și de această dată pe locul I, cu 12.993 angajați, urmat fiind de Municipiul București (11.431) și Bihor (9.945). Aceleași județe, Tulcea (554 angajați), Botoșani (560) și Caraș Severin (936) își revendică ultimele locuri ale clasamentului.
La profit, Sibiul se află pe locul 10, top dominat din nou de Argeș (512,7 milioane lei / 116,5 milioane euro) și București (481,3 milioane lei / 109,4 milioane euro). Surpriza acestui clasament vine dinspre Cluj, care ocupă pentru prima dată locul 3, cu o cifră de faceri de 338,7 milioane lei / 77 milioane euro). Și la locurile codașe avem o schimbare a clasamentului, în sensul că de această dată pe locul 40, înaintea Botoșanilor (21, 5 milioane lei / 4, 9 milioane euro) și Caraș Severin (27, 5 milioane lei / 8, 5 milioane euro) se plasează județul Călărași (cu 37, 4 milioane lei / 8, 5 milioane euro).
Total NSA SRL, singurul agent economic sibian din domeniul transporturilor rutiere, în top 20 național
În topul firmelor din domeniul transporturilor rutiere de mărfuri la nivel național ca cifră de afaceri, prima (și singura) firmă sibiană care apare în top, pe locul 14 din 20, e Total NSA SRL (cu 212,9 milioane lei / 48,8 milioane euro). Același agent economic ocupă locul 8 (din 20) ca profit (25,7 milioane lei / 5,8 milioane euro). Niciun agent economic din județul Sibiu nu se încadrează însă în top 20, potrivit topfirme.com, ca număr de angajați.
Top 10 firme din județ ca cifră de afaceri, potrivit topfirme.com
Societatea Națională de Gaze Naturale Romgaz SA – 13,1 miliarde lei (3 miliarde euro)
Continental Automotive Systems SRL – 4,6 miliarde lei (1,1 miliarde euro)
Societatea Națională de Transport Gaze Naturale Transgaz SA – 2,4 miliarde lei (553,8 milioane euro)
Thyssenkrupp Bilstein SA – 859,9 miliarde lei (195,4 milioane euro)
Compa SA – 737 milioane lei (167,5 milioane euro)
Con-A Operations SRL – 573,4 milioane lei (130,3 milioane euro)
Scandia Food SRL – 533,8 milioane lei (121,3 milioane euro)
Grupo Antolin Sibiu SRL – 504,9 milioane lei (114,8 milioane euro)
Simea Sibiu SRL – 491,2 milioane lei (11,6 milioane euro)
Harting România Manufacturing SCS – 398 milioane lei (90,5 milioane euro)
Top 10 firme din județ ca profit
1. Societatea Nationala de Gaze Naturale ” Romgaz ” SA – 2,5 miliarde lei (575,4 milioane euro)
2.Societatea Naţională de Transport Gaze Naturale TRANSGAZ SA – 365,8 milioane lei (83,1 milioane euro)
3.Automecanica Mediaş SRL – 63,6 milioane lei (14,5 milioane euro)
4.GLS General Logistics Systems Romania SRL – 61,2 milioane lei (13,9 milioane euro)
5.Scandia Food SRL – 59,6 milioane lei (13,5 milioane euro)
6.CON-A Operations SRL – 27 milioane lei (5,8 milioane euro)
7.TOTAL NSA SRL – 25, 7 milioane lei (5,8 milioane euro)
8.BMI Romania Sisteme de Învelitori SRL – 24,8 milioane lei (5,6 milioane euro)
9.Simea Sibiu SRL – 22,9 milioane lei (5,2 milioane euro)
10.Greengold Romwood SRL – 21,8 milioane lei (5 milioane euro)
Vineri, 19 ianuarie, a. c., Constantin Chiriac, managerul Teatrului Național Radu Stanca Sibiu și președintele Festivalului Internațional de Teatru Sibiu, a devenit Cetățean de Onoare al Sibiului. Ceremonia de decernare a titlului a avut loc la Primăria Sibiu, instituție care în ultima vreme alege tot mai des să organizeze manifestări de interes public, fără a invita presa.
La eveniment au participat Înaltpreasfinția sa Mitropolitul Ardealului și Arhiepiscopul Sibiului Dr. Laurențiu Streza, Raluca Turcan – Ministrul Culturii, ES Emil Hurezeanu – Ambasadorul României în Austria, Kerstin Ursula Jahn – Consulului Germaniei la Sibiu, Robert Hanea – președinte și CEO al Therme Group, Gilda Lazăr – director corporate affairs & communication la JTI România, aceștia vorbind despre maestrul Chiriac din perspectiva proprie, a colaborării deosebite pe care au avut-o și continuă să o aibă.
De asemenea, au fost invitați la eveniment conducători de instituții de pe plan local, consilieri ai Sibiului și alți oameni de afaceri care sprijină cultura înțelegând rolul important al acesteia în comunitate și în dezvoltarea lor.
După ce Consiliul Județean l-a declarat Cetățean de Onoare, încă din 2018, Primarul Astrid Fodor și-a amintit și ea de maestrul Constantin Chiriac
„În calitatea sa de manager al Teatrului Național Radu Stanca Sibiu, a dezvoltat această instituție la nivelul instituțiilor prestigioase de cultură din lume. Inițiator și președinte al Festivalului Internațional de Teatru Sibiu, Constantin Chiriac a reușit să transforme Sibiul într-o uriașă scenă pentru cultură, pentru artele spectacolului. Rezultatul acestor eforturi este un Festival recunoscut internațional pentru calitatea actului cultural, un regal al artelor spectacolului pentru publicul sibian, românesc și internațional și vizibilitate pentru Sibiu, ca locație culturală de excelență. Efectele Festivalului nu se limitează doar la cultură, ci se răsfrâng asupra turismului sibian, asupra industriei locale a ospitalității și are efecte pozitive asupra economiei sibiene în general. De 30 de ani FITS este unul dintre motoarele de dezvoltare a orașului! Felicitări, maestre Chiriac! Sibiul este onorat să vă aibă alături! În numele orașului, vă mulțumesc pentru o contribuție inestimabilă în conturarea unui Sibiu cultural de care suntem mândri!”, a transmis primarul Astrid Fodor în documentul Laudatio in Integrum, căruia i-a dat citire în cadrul ceremoniei.
„Tot ceea ce am făcut de-a lungul timpului am făcut pentru Sibiu, legat de Sibiu și gândind pentru Sibiu, indiferent în ce loc anume de pe pământ am fost. Mulțumesc acestui oraș! Mulțumesc tuturor echipelor, oamenilor pe care i-am condus și i-am avut în jurul meu și cu care am gândit proiecte! Mulțumesc familiei mele, prietenilor, tuturor celor care au înțeles că, împreună, rațiunea noastră de a fi este a dărui!”, a declarat laureatul, Constantin Chiriac, emoționat de recunoașterea primită din partea orașului despre care vorbește mereu cu admirație oriunde ajunge în lume pentru a pune pe scenă cultura.
Maestrul Constantin Chiriac a primit în cadrul ceremoniei diploma de Cetățean de Onoare al Municipiului Sibiu și cheia orașului și a semnat în Cartea de Onoare de Sibiului.
Asociaţia Culturală Mediaş – Cetate Seculară în parteneriat cu Primăria Municipiului Mediaș și Asociația Medias 750 de ani organizează cea de-a 38-a ediție a Festivalului concurs de muzica folk „Mediaș-Cetate Seculară”.
Evenimentul va avea loc în perioada 27-28 ianuarie și va cuprinde concursul național de muzica folk și 2 seri de recitaluri cu invitați de marcă.
Sâmbătă, 27 Ianuarie 2024
14:00 – 16:00 Concurs
18:00-20:00 – recitaluri
ANA-MARIA FILIP
MARIUS MATACHE
DINU OLĂRAȘU
MIRCEA BANICIU & BAND
Duminică, 28 Ianuarie 2024
17:00 – 20:00: Gala Laureaților
Recitaluri
CĂTĂLIN STEPA
WALTER GHICOLESCU
EMERIC IMRE TRIO
Această ediție a festivalului este dedicată Unirii Principatelor Române.
4 bărbați din Agnita au reușit să fure un cal, o oaie și materiale de construcții din 3 locuințe din Alțîna.
Polițiștii din cadrul Poliției Orașului Agnita au reținut patru localnici, cu vârste cuprinse între 20 și 43 de ani, cercetați penal pentru 3 infracțiuni de furt calificat.
Cei patru bărbați sunt bănuiți că, în noaptea de 17/18 ianuarie au intrat în anexele a trei mobile din localitatea Alțîna, de unde au furat un cal, o oaie, lemne și materiale de construcții, cauzând un prejudiciu de aproximativ 10.000 de lei.
Drumeția este o formă de mișcare potrivită pentru oricine. Dacă cineva vrea să înceapă să meargă pe trasee, este bine să înceapă încet și să se obișnuiască treptat.
Odată cu venirea sezonului rece, ajustarea echipamentului, alimentației și hidratării devine esențială pentru a face față noilor condiții mai aspre.Când vine vorba de echipament, acordăm o atenție deosebită părților corpului pe care trebuie să le menținem calde, deoarece temperatura acestora influențează confortul întregului corp în tură.
Răzvan Morariu este ghid turistic specializat pe ture în natură și marchează trasee montane în cadrul proiectului Anii Drumeției. El ne-a povestit despre cum trebuie să ne pregătim pentru o drumeție, începători fiind.
Răzvan Morariu
„Oamenii ar trebui să-și acorde răbdare, să înțeleagă cât de pregătiți sunt și să nu se aventureze în drumeții dificile. Cei care nu au experiență în mersul pe munte pot fi surprinși de impactul pe care îl resimt în vârf. Există și cei care aleg să trăiască la maxim clipa, iar asta nu este neapărat rău”, spune Răzvan.
Sfatul lui Răzvan pentru cei care se pregătesc pentru prima drumeție este să se informeze și să ia în serios sfaturile ghidului: „Recomand ca prima experiență într-o drumeție să fie alături de cineva specializat, un ghid experimentat, pentru că ei îți oferă indicații precise despre cum să-ți gestionezi energia. De asemenea, este important să te adaptezi anotimpului respectiv”.
În ultima perioadă, vârful Negoiu a devenit foarte popular pe Facebook, mulți români alegând să împărtășească astfel de experiențe cu prietenii lor: „Această tendință vine din lipsa de înțelegere, oamenii trec peste etape importante înainte de a se aventura. Și în viața de zi cu zi, oamenii caută mereu lucrurile la superlativ, la fel se întâmplă și cu Vârful Negoiu sau Moldoveanu. Vor să urce pe cele mai înalte vârfuri”, mai adaugă Răzvan.
Ce să avem în rucsac
Despre echipamentul necesar, Răzvan recomandă: „Dacă suntem începători și alegem să mergem iarna pe dealurile Sibiului sau într-o zonă care nu este alpină, trebuie să avem în rucsac mâncare și lichide, poate un ceai cu ghimbir de exemplu. Mâncarea este pentru confort, nu neapărat pentru situații de urgență. Cele mai eficiente gustări sunt alunele, migdalele sau fructele uscate. Este crucial să fim îmbrăcați adecvat pentru munte, mai ales iarna, cu mai multe straturi de haine”.
Încălțămintea adecvată reprezintă o componentă importantă a echipamentului de iarnă pentru drumeții. Alegerea potrivită a bocancilor este esențială, fără a face compromisuri. Optăm întotdeauna pentru bocanci de iarnă mai groși, rezistenți la umezeală și temperaturi scăzute. În cazul traseelor ușoare sau al stratului subțire de zăpadă, de până la 10 cm, putem considera și bocanci de 3 sezoane. Asigurându-ne că picioarele sunt bine protejate, vom contribui la confortul și siguranța experienței noastre în drumeții iarna.
Rucsacul de iarnă pentru ture de o zi, cu o capacitate de aproximativ 20-30 de litri, ar trebui să conțină următoarele:
Bluza de rezervă
O pereche de șosete de lână de rezervă
Trusa de prim ajutor
Un termos cu ceai fierbinte
Hrană bogată în proteine și dulciuri
Lanterna frontală și baterii de rezervă
Bețe trekking cu dispozitivul pentru zăpadă montat
Cremă de protecție solară
Husă de protecție pentru rucsac împotriva zăpezii
Mănuși de rezervă
Pelerină de ploaie/zăpadă
Aceste elemente asigură confortul și siguranța în timpul turelor de iarnă, acoperind nevoile esențiale de încălzire, prim ajutor, vizibilitate și protecție împotriva condițiilor meteorologice neprevăzute.
Aeroportul Internațional Sibiu se află pe locul 7 în topul aeroporturilor din România în ceea ce privește numărul total de pasageri în 2023, cu 550.397 pasageri. Înaintea noastră se află aeroporturile Otopeni (14,6 milioane de pasageri), Cluj (3,2 milioane de pasageri), Iași (2,3 milioane de pasageri), Timișoara (1,3 miliaone de pasageri), Suceava (800.000 pasageri) și Craiova (600.000). După noi urmează Tg. Mureș, Bacău, Oradea, Constanța, Maramureș, Brașov (79.000 pasageri), Băneasa, Satu Mare, Arad și Tulcea. Asociația Aeroporturilor din România a prezentat bilanțul pe 2023.
În ceea ce privește mișcările aeronavelor pe aeroporturile din România, Sibiul este pe locul 9, cu 6.608 mișcări de aeronave. Pe primele 8 locuri se află Otopeni, Cluj, Băneasa, Timișoara, Iași, Suceava, Constanța și Craiova.
Referitor la transportul aerian de mărfuri, aeroportul sibian ocupă locul 9, cu 3,95 tone. De menționat că, în continuare, transportul aerian de mărfuri în România este extrem de limitat. În fața Sibiului se află Otopeni, Cluj, Timișoara, Constanța, Craiova, Iași, Suceava și Arad. În 2023, nu s-a făcut trafic aerian de mărfuri de pe aeroporturile din Oradea, Tulcea, Bacău,Tg. Mureș, Satu Mare, Maramureș, Băneasa și Brașov.
Situația în țară
Aproape 25 de milioane de pasageri au fost înregistrați pe aeroporturile din România pe parcursul anului trecut, cu 17 procente mai mulți decât în anul 2022. Cifra totală a pasagerilor care au tranzitat aeroporturile din România în anul 2023 (24.593.281 persoane) este mai mare cu aproape 6% și decât cea înregistrată în anul 2019 (23.234.580 persoane).
“Ne bucurăm să constatăm că în România traficul de pasageri a recuperat puternic, astfel că am depășit valorile înregistrate înainte de pandemie. Spre comparație, traficul aerian din Europa va atinge probabil valorile din anul 2019 abia la sfârșitul acestui an. În ultimii ani, majoritatea aeroporturilor din România au derulat proiecte importante de investiții.
Au fost construite noi terminale, au fost extinse și modernizate cele existente, s-a lucrat la extinderea unor piste, căi și platforme de rulare și au fost achiziționate echipamente moderne de securitate. Toate aceste investiții ne vor permite să procesăm în condiții optime un număr tot mai mare de pasageri. Ne așteptăm ca valorile de trafic să crească constant și estimăm că în anul 2040 pe aeroporturile din România vom depăși 50 de milioane de pasageri”, a declarat David Ciceo, președintele Asociației Aeroporturilor din România.
Comparând datele de trafic înregistrare de aeroporturile din România în ultimii doi ani, se poate observa că în anul 2023 numărul pasagerilor pe rutele interne a scăzut cu 8 procente față de anul 2022, ajungând la 1.821.052 de persoane transportate. În același timp, numărul pasagerilor pe rutele externe a cunoscut o creștere importantă, de 19,62% în 2023 față de anul 2022 (22.737.257 pasageri).
Pe parcursul anului 2023 au fost înregistrate 233.027 mișcări de aeronave (aterizări și decolări), cu 5,6% mai multe decât în anul anterior. Traficul aerian de marfă a scăzut însă cu 5,7%: în anul 2023 pe aeroporturile din România au fost transportate 50.786 tone de marfă, comparativ cu 53.877 în anul 2022.
Săptămâna aceasta a fost una a protestelor pentru sibieni. Cu două manifestări civice spontane (și nu prea…) naționale, una în justiție (Tribunalul Sibiu) și una neaoș locală. Adicătelea: protestul fermierilor, agricultorilor și transportatorilor (luni), al medicilor de familie (marți), al judecătorilor (pregătită din decembrie trecut) și cel de la Filarmonică, produs în fața Consiliului Județean (miercuri, și anunțat de sindicat cu prelungiri).
Cel de la Filarmonică de departe pare a fi cel mai apropiat de sufletul nostru. Îl știm de când era mic. De acum de mai bine de un an deja. Ne-am obișnuit cu el, face parte din viața noastră de zi cu zi. A devenit brand local în materie de proteste. Și de ”bună practică” a unor instituții responsabile de soarta Filarmonicii despre cum poți să nu faci nimic lăsând impresia că faci totuși ceva. Mai faci câte o ședință sau câte o conferință de presă, mai dai câte un comunicat, mai interzici unora și altora să vorbească cu presa, de fiecare dată plasând responsabilitatea, invariabil, doar în curtea împricinaților. Curte care s-a umplut ochi cu promisiuni și soluții. E de înțeles că problematica nu e una foarte facilă.
Orgolii tâmpe, polițe neplătite, ”interese strategice” personal(izat)e, intruziuni politice alambicate, toate acestea nu fac decât să treneze aplanarea unui conflict care nu face deloc bine consumatorului de cultură. Și aceasta, într-un context în care Filarmonica de Stat Sibiu beneficiază de un trend și o activitate remarcabile în ultima vreme. Ceea ce ar putea induce păguboasa idee că protestul sindicatului e un fel de anticorp la indolență / somnolență. Dar nu cred totuși că argumentul va ține prea mult la sibianul de rând, pe care e greu să îl suspectăm de o simptomatică și cronică toleranță la nepermisa indecizie a decidenților.
Protestele populare au un impact notabil într-o democrație. Ele apar, de regulă, atunci când o societate şi-a epuizat toate celelalte opţiuni democratice. Problema se ridică însă atunci când ele nu schimbă lucruri importante și nu reușesc să influențeze în bine cauzele care generează crizele. Pe termen lung, faptul că fiecare an aduce motive noi de proteste indică, fundamental, că practicile politice nu contează sau nu schimbă suficient lucrurile.
E salutar că românul a deprins ”obișnuința” protestului. Pentru cei care nu am fost incluși până acum (în această săptămână) într-o formă profesională de protest – ceea ce poate induce, fie vorba între noi – un sentiment de frustrare profundă, propun să protestăm împotriva celor care nu îi bagă în seamă cum se cade pe protestatari. Și împotriva celor care nu își exercită încă dreptul la protest. Și împotriva celor care nu au de ce protesta. În fond, nici nu mai contează pentru ce protestăm, ideea e să o facem! Ori suntem protestatari de vocație, ori nu mai suntem! Faptul că oricum nu rezolvăm nimic protestând – nu știu de ce Filarmonica mi se pare exemplul cel mai relevant –, nu ar trebui să ne descurajeze. Și cu asta ne-am obișnuit.
Se apropie alegerile. Vom avea din nou posibilitatea de a protesta. Dar și de a deveni complici, din păcate.
Experiența unei mutări într-o țară nouă reprezintă o adevărată aventură, plină de oportunități și provocări care pot schimba definitiv cursul vieții. Gândul de a începe o nouă viață într-un loc cu limbă și cultură diferite poate fi atât descurajator, cât și plin de entuziasm.
Din Nigeria, în Sibiu
Povestea Priscillei Oghenovo, cunoscută drept Celia Novo, este una de-a dreptul motivantă. S-a născut și a copilărit în Nigeria, la Abuja, iar la vârsta de 17 ani, a făcut o alegere curajoasă: și-a făcut bagajele și să a venit să studieze la Sibiu. S-a căsătorit aici și a legat o conexiune durabilă cu orașul nostru: „Când am ajuns în Sibiu și am văzut clădirile am fost de-a dreptul impresionată. Mi-a plăcut foarte mult, la noi nu vezi așa ceva”.
Celia Novo își amintește cu căldură despre copilăria ei în Nigeria și despre modul în care oamenii de acolo se diferențiază de noi, românii. Ea subliniază faptul că nigerienii știu să se bucure de lucrurile mici și să-și exprime liber sentimentele.
„Fericirea ne caracterizează pe noi, cei din Nigeria. Chiar dacă nu avem foarte multe lucruri, știm să ne bucurăm din orice. Românii nu mi se par la fel. Lucrurile mici sunt cele de care trebuie să ne bucurăm și trebuie să profităm de fiecare moment”, e de părere Celia.
Pe lângă capacitatea de a se bucura de viață, Celia dezvăluie că în cultura nigeriană copiii sunt învățați să-și exprime sentimentele prin dans și să se exteriorizeze fără să țină cont de părerea celor din jur.
„Petrecerile cu copii lipsesc aici. La noi, copiii sunt motivați să danseze pentru cadouri, de asta la noi cultura noastră este foarte extrovertită. Aici nu am văzut să se întâmple asta. Așa că, noi, de când eram copii, dansam ca să primim cadouri. Cred că de aici am preluat dragostea de dans. Dacă ar fi să îmi descriu copilăria în câteva cuvinte, acestea ar fi: fericire, sprijin și afecțiunea familiei. Îmi aduc aminte de o întâmplare amuzantă. Eram în liceu și, împreună cu câteva prietene, ni s-a făcut poftă de mango. Era un copac chiar în curtea școlii și m-am cățărat în el. Evident, am căzut și mi-am rupt fusta, dar nu am renunțat. I-am spus colegei mele să încerce și ea. La fel ca mine, a căzut și și-a rupt uniforma.”
Zumba și Medicină
În prezent, Celia Novo predă cursuri de Zumbo în Sibiu, realizează codițe afro și spune că fără susținerea mamei sale nu ar fi fost aici, aceasta fiind persoana care a susținut-o în toate lucrurile.
Pasiunea pentru dans o moștenește de la sora ei, care i-a devenit model în viață: „Dansez de la 7 ani. Întotdeauna am vrut să mă descopăr și am încercat să profit de fiecare clipă. Am și cântat, am făcut multe chestii. În liceu mi-a plăcut foarte mult biologia și de aceea am ales să merg spre medicină. La 17 ani am venit pentru prima dată în România, în Sibiu, unde deja era stabilit fratele meu, pentru că pe atunci juca pentru Voința. Mai am 4 frați, e greu să ne întâlnim cu toții, dar ne facem vizite des; ori vin ei aici, ori merg eu la ei. Faptul că fratele meu era aici m-a ajutat foarte mult, fiindcă a fost mai ușor să mă acomodez cu orașul, cu cultura și limba. Am avut un an pregătitor în care a trebuit să învăț limba română și vreau să spun că aici gramatica este foarte dificilă. Cu multă muncă am terminat Facultatea de Medicină de la Sibiu și urmează să mă înscriu la Rezidențiat”, mărturisește Celia.
A participat la ”Insula Iubirii”
Cei mai mulți o cunosc pe Celia de la participarea ei în emisiunea „Insula Iubirii”, locul unde a fost cerută de soție. Despre această experiență, Celia mărturisește: „Am crezut că va fi mai ușor, dar după trei zile în care am stat separată de Bogdan, îi simțeam puternic lipsa. Mama nu s-a uitat la emisiune, știe doar că am fost la o emisiune cu tineri. În schimb, mama soacră s-a uitat”, spune ea râzând.
Am întrebat-o pe Celia ce ar schimba la viața ei, iar ea, cu zâmbetul pe buze, a mărturisit că dacă ar schimba un lucru chiar și minuscul, nu ar fi aici și că toate întâmplările din viața ei au însemnătate.
Povestea Celiei Novo reprezintă un exemplu de curaj și adaptabilitate în fața schimbărilor majore din viață, oferindu-ne o privire în lumea sa plină de diversitate culturală și experiențe inedite.
Două persoane au ajuns la spital, vineri seara, în urma unui accident rutier produs pe DN 7, în localitatea Milcoiu, traficul rutier în zonă fiind blocat.
„Au fost alocate de urgenţă forţe din cadrul Detaşamentului de Pompieri Râmnicu Vâlcea cu o autospecială de stingere cu modul de descarcerare, o autospecială de descarcerare, precum şi două ambulanţe SAJ.
Persoana a fost deblocată de echipajele operative.
La spital sunt transportate două victime, conştiente şi cooperante, iar o victimă a fost evaluată şi refuză transportul la spital”, a precizat purtătorul de cuvânt al ISU Vâlcea, Sorin Albinaru.
Reprezentanţii Poliţiei Vâlcea au transmis că la faţa locului se află poliţiştii de la Rutieră şi le recomandă şoferilor să circule cu prudenţă şi să adapteze viteza la condiţiile de drum, circulaţia urmând să fie reluată după finalizarea activităţilor de cercetare şi îndepărtare a vehiculelor avariate de pe carosabil.
Doi bărbați, din Sibiu Sibiu și Hamba, au fost reținuți de polițiști pentru că s-au urcat băuți la volan.
Polițiștii Biroului Rutier Sibiu au reținut un bărbat în vârstă de 45 de ani, sibian, cercetat penal pentru săvârșirea infracțiunii de refuz de recoltare a probelor biologice în vederea stabilirii alcoolemiei în sânge.
De asemenea, polițiștii Secției de Poliție Rurală Șelimbăr au reținut un tânăr de 25 de ani, din Hamba, cercetat penal pentru conducere fără permis, respectiv conducere sub influența alcoolului.
