Extinderea și modernizarea Aeroportului Internațional Sibiu, în speță noul terminal și investițiile în tehnologie și securitate, se apropie de final. Investiția este finalizată în proporție de 99,5 %.
Chiar dacă termenul a fost respectat, adică finalul anului trecut, în acest moment mai au loc o serie de lucrări minime, incluse în procentul de 0,5 %, necesare pentru adaptarea terminalului aeroportuli sibian la cerințele spațiului AirSchengen, termenul final fiind 31 martie 2024.
Totodată, au mai rămas de achiziționat echipamente pentru parcarea aeroportului, cum ar fi automate de parcare sau stații de încărcare automobile electrice. Trebuie menționat că încă din faza de documentație au fost prevăzute alinierile tehnice și tehnologice la cerințele spațiului AirSchengen, însă trebuie făcute câteva amenajări concrete, numite „nesemnificative” în totalul investiției de către reprezentanții asocierii de constructori.
Daniela Câmpean, președintele Consiliului Județean Sibiu, împreună cu liderii asocierii de firme care au modernizat aeroportul sibian au organizat, astăzi, de dimineață, un tur de presă pentru a prezenta stadiul final al investiției. Urmează ca șefii Consiliului Județean să stabilească datele pentru inaugurarea oficială a investiției și zilele porților deschise în care sibienii să se poate familiariza cu noile facilități ale Aeroportului Internațional Sibiu.
AIS – cel mai modern aeroport regional. Doar Otopeni este peste noi
În acest moment, Aeroportul Internațional Sibiu este cel mai modern aeroport regional din România, doar aeroportul internațional Otopeni având tehnologie și tehnică similară sau mai performantă în unele cazuri.
Pasagerii care vor decola și ateriza pe aeroportul sibian au parte de tehnologie de ultimă generație, care face ca aeroportul sibian să fie unul dintre cele mai sigure din această parte a Europei de Est. Printre beneficiile aduse de investiția Consiliului Județean este noul sistem de echipamente EDS pentru controlul de securitate al bagajelor de mână și al articolelor transportate, cu sistem automat de returnare a tăvilor. Practic, eficientizează timpul dedicat controlului de securitate, în sensul că nu mai este necesară separarea dispozitivelor electronice și a recipienților cu lichide de restul articolelor transportate în bagajul de mână. Deci nu mai trebuie controlat pasagerul care vine cu laptop-ul sau cu telefonul mobil și nu mai există limită la recipientele cu lichide.
Totodată, echipamentele de supraveghere video sunt de ultimă generație, cu funcții de recunoaștere facială, video analiză integrală (detecție intruziune, managementul mulțimilor, a traficului, investigații de moment, urmărire țintă cu camere PTZ), plus două scanere de securitate, suplimentar față de cele existente, de la construirea vechiului terminal al aeroportului sibian, care, la fel, la acel în moment, în urmă cu aproape 20 de ani, beneficia de tehnologie de ultimă oră.
De asemenea, E-Gates, porțile automate ce sunt accesate în baza cărții de îmbarcare, sunt utilizare de pasagerii care au programat zborul în următoarele ore. Porțile ABC (Automated Border Control) este singurul sistem existent într-un aeroport regional din România. Practic, pasagerul scanează pașaportul, iar o cameră de vederi preia imaginea pasagerului, comparând-o cu cea din document. Se fluidizează astfel traficul pasagerilor, eliminându-se controlul efectuat de polițiștii de frontieră. De altfel, astăzi, primii oameni care au testat noile dispozitive de securitate și îmbarcare au fost Daniela Cîmpean, președintele Consiliului Județean, și Vlad Vasiu, vicepreședintele Sibiu, coordonați de angajații specializați ai aeroportului.
Alte noutăți de ultimă generație în ceea ce privește securitatea aeroportului sunt sistemul de detectare a explozibililor – EDS- pentru controlul de securitate al bagajelor de cală și sistemul de benzi transportatoare, în care sunt integrate 2 sisteme de detectare a explozibililor în ceea ce privește bagajul de cală.
Cea mai mare investiție din județ, de după 1989
Extinderea și modernizarea aeroportului sibian este cel mai mare proiect de investiții derulat de vreo administrație locală din județul Sibiu, de după Revoluția din 1989. „Mă bucur să ajungem în acest punct, în care să vă prezentăm capabilitățile acestui aeroport, o mândrie a noastră, a sibienilor. A fost o cursă contracronometru pentru accesarea fondurilor europene pentru aeroporturi de la Uniunea Europeană și o lucrare extrem de provocatoare. Ne-am supus, de asemenea, rigorilor privind aderarea la spațiul Schengen, iar aeroportul nu a fost închis nici măcar un minut pe durata desfășurării lucrărilor. Pentru finalizarea investiției a existat asumare, voință, multă muncă, stres și parteneri serioși. Vreau să felicit constructorii pentru această investiție. Totodată, suntem mândri că în echipa Consiliului Județean există astfel de profesioniști. Investiția este centrată pe nevoile pasagerilor, care să treacă cât mai rapid prin liniile de îmbarcare”, a spus Daniela Cîmpean, președintele Consiliului Județean.
Cât a costat modernizarea Aeroportului Sibiu
Consiliul Județean a investit 64,31 milioane de euro, adică 321,55 milioane de lei, din care 85 % sunt fonduri europene (194,25 milioane de lei), 13 % fonduri de la bugetul de stat (29,7 milioane de lei) și 2 % contribuția Consiliului Județean Sibiu (4,57 milioane lei).
Finanțarea a fost obținută din Fondul European de Dezvoltare Regională, prin Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2020. Valoarea neeligibilă, adică cea care nu a putut fi obținută din fonduri europene, este de 93,01 milioane de lei, care a fost asigurată prin contribuția Aeroportului Internațional Sibiu. Per total, aportul financiar al Consiliului Județean și la Aeroportului Internațional Sibiu este de 97,58 milioane de lei, adică peste 30 la sută din valoarea investiției.
Licitațiile au fost adjudecate de constructorii CON-A Sibiu, Bog’ART SRL și UTI Construction and Management SA.
La întâlnirea cu mass-media locală au participat Daniela Cîmpean, președinta CJS, Vlad Vasiu – vicepresedinte CJS AIS, Luminița Gherendi – Director Investiții si Dezvoltare -manager de proiect, Cristian Manițiu – director Con-A, manager de proiect din partea Asocierii, Liviu Bălănescu – Director Management Proiecte și Procese Bog’Art, Gabriel Davidescu – director UTI și Bogdan David – reprezentant Supervizor.
