Elevii și profesorii vor reveni în școli pe 4 decembrie, pentru a continua cursurile încadrate în Modulul II, care începe luni, 6 noiembrie, și se încheie vineri, 22 decembrie 2023.
Următoarea vacanță este cea de iarnă, care va începe sâmbătă, 23 decembrie 2023, și se va încheia duminică, 7 ianuarie 2024.
Ce zile libere legale mai sunt în acest an școlar:
24 ianuarie 2024 – Ziua Unirii Principatelor Române;
Marian Voicu lucrează de peste 25 de ani în televiziune şi radio, ca moderator și producător de diverse formate publicistice. Realizator de filme documentare, scriitor și producător la TVR, a fost distins cu importante premii naționale și internaționale, cel mai recent fiind Medalia de aur din partea Asociaţiei Corespondenţilor Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru filmul documentar Exodul: O tragedie siriană (2015). Cel mai recent proiect al său, Veridica.ro, este acela de a verifica informațiile pe un site propriu, o nișă jurnalistică ce s-a dezvoltat în ultimii ani, pe măsură ce rețelele sociale și dezinformarea au început să fie folosite ca arme.
Am discutat cu Marian Voicu despre activitatea sa, proiectele de suflet și, desigur, despre bombardamentul știrilor false la care suntem supuși în viața de zi cu zi.
Jurnalismul, ca șansă
Orice om are o poveste. Așa că vă întreb: care este povestea dumneavoastră, ca jurnalist? Cum de ați ales această profesie, ținând cont de faptul că ați urmat studiile liceale și universitare în profilul real?
Pentru generația mea, opțiunea de a face jurnalism calificat însemna să mergi la Academia ”Ștefan Gheorghiu”, care era o academie unde erau pregătiți activiștii politici. Deci facultatea în perioada comunismului nu era o opțiune, pentru mine, cel puțin. Așa că majoritatea jurnaliștilor care au intrat în presă scrisă, în anii 90, au venit din diverse domenii, cum de altfel am făcut și eu. De ce presă? Pentru că la începuturile acelor ani societatea era în schimbare, erau toate opțiunile pe masă, și a fost o perioadă foarte interesantă pentru noile oportunități pe care România le avea. De ce jurnalism? Pentru că este una din singurele meserii care îți permite, dacă ai întrebări, să le adresezi unor oameni care sunt calificați să răspundă. Ai această șansă, pe care o găsești greu în alte profesii. Ai ocazia de a frecventa anumiți oameni, anumite locuri, pe care altfel nu prea o găsești. Așa că dacă ai curiozitatea de a investiga astfel de lucruri, jurnalismul îți oferă astfel de oportunități.
De unde această dorință de a arăta oamenilor adevărata față a realității? De unde v-a venit ideea să arătați românilor că nu doar în țara lor sunt persoane care au culturi și obiceiuri apropiate dânșilor?
Cred că tot din curiozitate. Dar, desigur, este și o formă de vanitate faptul că ceva ce mi se pare mie interesant, ca jurnalist, ar părea interesant și pentru publicul larg. Dar aici intervine și flerul fiecăruia dintre noi, capacitatea de a găsi lucruri care sunt teme majore pe agenda publică. Începând cu anii 90, comunitatea românilor din jurul frontierelor era una pe care atunci abia o descopeream; ea a fost până atunci ascunsă, în perioada comunistă nu am avut acces la ea. În această comunitate se găsesc: românii din Ucraina, cei din Republica Moldova, comunitatea vlahilor sau românilor din Serbia, aromânilor din Balcani sau comunitatea istro-românilor din Croația, care vorbesc unul din cele patru dialecte ale limbii române, una din limbile pe cale de dispariție pe care UNESCO consideră a fi cel mai în pericol de a dispărea în următorii ani, un grai vorbit de mai puțin de o mie de oameni din întreaga lume. Și când te întorci din aceste teritorii locuite de românii din sud, care nu sunt diaspora, sunt români băștinași, altfel vezi și România, de obicei.
Credeți că aceste subiecte mai pot fi abordate și acum? Mai este public care să consume astfel de conținut?
Sigur că da, până la urmă este vorba și de istorie, dar și de viitor. De exemplu, comunitatea românească din Ucraina este formată din 400.000 de oameni, este a doua cea mai importantă comunitate după minoritatea rusă, de acolo. Mai ales în acest context al războiului, când se vorbește de legea educației în Ucraina, și pe care comunitatea românească o contestă, ea dorindu-și una conformă cu aspirațiile sale de păstrare a identității. Sau cu dispariția anunțată deja a limbii moldovenești, ca limbă oficială a acestei comunități în Ucraina. Devine, așadar, acest subiect cu atât mai interesant și actual.
Care dintre canalele de comunicare al presei sunteți de părere că este cel mai interesant, și care credeți că este cel mai important pentru public?
Fiecare mediu necesită anumite abilități. Poți fi jurnalist de presă scrisă, radio, tv, podcast, vlog ș.a.m.d. Sunt oameni care le pot face pe toate bine, dar sunt jurnaliști care excelează doar într-un domeniu. Publicul nu este diferit, dar pentru că instrumentul de comunicare diferă, poți să livrezi mesajul mai bine într-un mediu sau nu. În televiziune trebuie să te folosești de imagine în principal, calitatea ei este esențială. Dacă ai ocazia să faci un spectacol din aceasta este foarte bine. Vorbim aici de documentar, de reportaj, diverse emisiuni de televiziune etc. Atunci când vorbim de radio, nu mai avem toate aceste atuuri, ale imaginii, rămâne numai vocea. Acesta este un mediu mult mai restrictiv, și tocmai asta îl face special, pentru că nu mai ai la dispoziție decât sunetul pentru a te adresa publicului. Cât despre articolele de presă scrisă, este o altă rigoare care trebuie respectă acolo. Cred că toate sunt importante și interesante pentru mine, dar și pentru consumatorii de conținut.
Marian Voicu. Foto: TVR
Informația, între false news și fake news
De unde a plecat această pasiune de demascare a fake-news-ului? Și care este diferența dintre false news și fake news?
Trăim într-o vreme în care dezinformarea, teoria conspirației și știrile false populează masiv presa, în general, dar și rețelele sociale. Este un pericol actual extrem de mare pentru democrație, și e datoria, nu numai a jurnalistului, cât și a consumatorilor de presă, a locuitorilor cetății, să înțeleagă ce este adevărat, și ce nu. Și asta pentru a lua decizii în cunoștință de cauză privind bunul mers al treburilor comunității.
Distincția dintre false news și fake news, sau între misinformation și dissinformation, cum mai sunt cunoscuți acești termeni, este următoarea: False news este o știre falsă care poate fi scrisă de o redacție de presă pentru a propaga trafic sau tiraj, sau din neatenție. Pentru că nu are timp să verifice știrea din 2-3 surse, așadar în spate nu este intenția de a manipula, în sensul rău al cuvântului, sau de a lovi la bazele democrației.
În timp ce fake news-ul reprezintă o campanie în toată regula, cu obiective, cu strategie, ideologie, cu buget, al cărei scop este tocmai acesta, de adânci disensiunile într-o societate, de a o pune în derivă, de a stârni panica atunci când este vorba de catastrofe naturale sau de un război, sau pur și simplu de a o îndepărta de punctele legitime stabilite de comunitate. Aceasta este mare diferență dintre false news și fake news, dintre misinformation si dissinformation. În prima avem în spate doar jurnaliști sau redactori imorali sau neatenți, iar în a doua, agenți statali sau nonstatali, ce vor să distrugă pur și simplu bazele democrației dintr-un stat.
La noi fake-news-ul de unde a apărut?
La noi fake-news-ul a început din tendința unora de a se alinia în mod conștient, sau nu, retoricii promovate de unele state autoritare ,fie că vorbim de pandemie, de exemplu, când atunci s-a reluat discursul negaționist, privind Covid-ul, un discurs pe care l-am auzit și-n alte state, astfel încât s-a produs o adevărată discordie în sensul societății românești. De aici poate pleca și explicația pentru rata mică de vaccinare, dintre statele civilizate, care au avut acces la vaccin, și noi și Bulgaria, care am fost campioni în privința nevaccinării.
Ați început un proiect online, Veridica se numește, prin care combateți campaniile de dezinformare și manipulare din Europa Centrală și de Est. Noi cum putem distinge o știre adevărată de una fake-news?
Pentru că sunt foarte multe știri false, fake-news, în acest moment, și pentru că este foarte ușor să le produci, puțini jurnaliști fac rebanking, și noi, cei de la Veridica, suntem singura publicație din România care face lucrul acesta, zilnic. Din acest motiv ne ocupăm în special de ,,marile narațiuni”, ,,marile povești”, deoarece sunt de părere că este mult mai simplu să faci publicul să înțeleagă că există câteva mari teme de dezinformare, cărora și știrile false le servesc, iar atunci când vorbim despre ,,marile narațiuni”, care sunt intenția lor, și care este pericolul amorsării acestora pentru o democrație, credem că suntem mai eficienți.
De exemplu, una din marile narațiuni este că Uniunea Europeană este un neajuns pentru România, că țara noastră a pierdut în urma aderării la aceasta, că suntem conduși de nobilii pedofili de la Bruxelles, că ar trebui să fim o țară suverană ca pe timpul lui Ceaușescu. Că aceasta este desigur o birocrație absurdă, centralizată, care are ca scop ieșirea țării noastre din U.E. Și noi încercăm să prevenim aceste fake-news-uri spunând oamenilor care este ,,marea poveste”, și poate că publicul va fi mai atent și va putea să înțeleagă consecințele și pericolele amorsării unor astfel de minciuni, în cazul acesta unui Brexit. Apoi mult mai multă lume devine un pic mai sceptică atunci când oamenii politici reiau acest discurs.
Care sunt fake-news-urile actuale?
Legate de războiul din Israel, cea mai recentă știre fake, ținând cont că noi ținem acest interviu pe data de 24 octombrie, este cea cu privire la bombardarea spitalului din Gaza de către Israel, unde au murit 500 de persoane. Inițial stirile arătau, în principal cele care veneau din partea Hamas, că Istraelul a bombardat acel spital, dar recent am aflat, de la surse apropiate serviciile de informare franceze și canadiene, că de fapt a fost vina Hamasului, o rachetă a acestora a fost lansată greșit. Este genul de știre fake care produce confuzii și furie la scală globală. În cazul Ucrainei, una din narațiunile care e folosită foarte mult este cea că Ucraina este un stat artificial și e timpul ca România să își ia înapoi teritoriile, așa cum ar trebui să facă și Ungaria sau Polonia. Este o narațiune care vine de la Moscova, și care ar legitima astfel agresiunea față de Ucraina și rafful teritorial pe care Rusia l-a făcut.
Luna noiembrie vine cu noi activități pentru sibieni și turiști. Pentru că vremea încă se menține frumoasă, am pregătit pentru voi o listă cu ce activități au loc în acest weekend la Sibiu.
1. Teatru de Stradă și Spectacole în Piața Mare
Data și Ora: Sâmbătă, 5 noiembrie, de la 14:00 la 18:00
Locație: Piața Mare
Descriere: Experimentați atmosfera vibrantă a Sibiului cu spectacole de teatru de stradă, muzică live și divertisment pentru toată familia în inima orașului.
2. . Expoziția de Artă Contemporană la Muzeul Brukenthal
Data și Ora: Sâmbătă, 5 noiembrie, de la 10:00 la 17:00
Locație: Muzeul Brukenthal, Piața Mare
Descriere: Muzeul Brukenthal găzduiește o expoziție specială de artă contemporană, care aduce laolaltă lucrările a numeroși artiști talentați.
3. Piața de Produse Locale și Artizanat
Data și Ora: Sâmbătă și Duminică, 5-6 noiembrie, între 9:00 și 16:00
Locație: Piața Huet
Descriere: Descoperiți produse locale proaspete, alimente tradiționale și suveniruri hand-made la această piață autentică.
4. Curs de Gătit pentru Copii la Școala de Bucătari
Data și Ora: Sâmbătă, 5 noiembrie, de la 10:00 la 12:00
Locație: Școala de Bucătari
Descriere: Copiii vor învăța să pregătească delicioasele prăjituri și deserturi.
5. Teatru de Păpuși pentru Copii la Teatrul Gong
Data și Ora: Sâmbătă, 5 noiembrie, de la 11:00 la 12:00
Locație: Teatrul Gong
Descriere: Teatrul Gong prezintă un spectacol de păpuși captivant pentru cei mici, oferind o experiență distractivă și educativă pentru toată familia.
6. Expoziția de Flori și Grădinărit la Târgul de Primăvară
Data și Ora: Duminică, 6 noiembrie, de la 9:00 la 17:00
Locație: Sala Thalia
Descriere: Aprofundați pasiunea pentru grădinărit și flori la această expoziție care aduce laolaltă iubitorii de plante.
7. Târgul de Carte ‘Cuvântul și Imaginea’
Data și Ora: Sâmbătă și Duminică, 5-6 noiembrie, între 10:00 și 18:00
Locație: Piața Mică
Descriere: Pasionații de lectură pot explora o gamă variată de cărți și volume, inclusiv cele ilustrate, la acest târg de carte.
8. Ateliere Creative pentru Copii la Muzeul Copiilor
Data și Ora: Duminică, 6 noiembrie, de la 11:00 la 14:00
Locație: Muzeul Copiilor
Descriere: Copiii pot participa la ateliere de creație care îi vor ajuta să-și dezvolte imaginația și abilitățile artistice.
9. Tururi Ghidate în Centrul Istoric
Data și Ora: Sâmbătă și Duminică, 5-6 noiembrie, între 11:00 și 15:00
Locație: Punctul de Informare Turistică
Descriere: Descoperiți istoria și arhitectura fascinantă a centrului istoric al Sibiului în timpul unui tur ghidat.
10. Expoziția de Fotografie ‘Sibiu în Culori’ la Galeria de Artă
Data și Ora: Sâmbătă și Duminică, 5-6 noiembrie, între 10:00 și 18:00
Locație: Galeria de Artă din centrul orașului
Descriere: Descoperiți frumusețea Sibiului prin ochii fotografilor talentați, într-o expoziție ce evidențiază culorile și atmosfera orașului.
Replica „Am văzut pe TikTok” o auzim aproape zilnic, din partea copiilor, părinților și prietenilor. TikTok a devenit una dintre cele mai populare aplicații din toate timpurile, aici fiind locul unde filmulețele scurte și nelimitate sunt în largul lor.
Aplicația este o platformă de divertisment și se caracterizează prin crearea și partajarea de videoclipuri scurte, cu ritm foarte rapid. Potrivit ecommerce-platforms.com, în ianuarie 2022, TikTok a înregistrat peste 1 miliard de utilizatori activi lunar, iar astăzi se presupune că are peste 1,3 de utilizatori. În prezent, aplicația este disponibilă în 155 de țări, însă a fost interzisă în diferite locații din lume, cum ar fi India, unde se raportau 200 de milioane de utilizatori activi. Conform unui raport realizat de Statista, pe TikTok sunt vizionate aproximativ 167 de milioane de videoclipuri pe minut.
TikTok a fost cea mai descărcată aplicație non-gaming în 2021
62% dintre utilizatorii TikTok au vârsta cuprinsă între 10 și 29 de ani. Tot mai mulți copii își petrec timpul liber pe această platformă, iar neimplicarea părinților ar putea avea rezultate negative în viitor.
Maria Prescurea-Stoia este psiholog și ne-a vorbit despre această aplicație, dacă are sau nu efecte negative și cum pot părinții să negocieze cu copiii când vine vorba de timpul petrecut pe telefon.
„Abuzul de internet, jocuri, rețelele sociale, știm cu totii, este foarte comun zilelor noastre. La ora actuală, manualele de diagnostic statistic disponibile la noi nu cuprind acest diagnostic, însă, va fi introdus. În ediția ultimă (DSM 5), cea mai apropiată tulburare este ludomania, jocul patologic de noroc, care întrunește criterii asemănătoare comportamentelor problematice legate de consumul de internet / rețele sociale: nevoie tot mai mare de a accesa, disconfort la încercarea de a pune limite consumului, eforturi recurente de a stopa comportamentul, soldate cu insucces, accesarea rețelei fiind modul de a înlătura dispoziția negativă”, spune Maria.
Termenii și condițiile TikTok arată că un utilizator trebuie să aibă cel puțin 13 ani, iar anumite funcții sunt restricționate celor care au sub 18 ani. Totuși, copiii sunt prezenți peste tot în mediul online, iar pentru mulți restricțiile reprezintă un obstacol ușor de depășit: „Am avut client de 9 ani care petrecea peste 4-5 ore pe gadget-uri (accesând Youtube, TikTok, jocuri online), dar și clientă de 16 ani care avea un average time de Tiktok și Instagram pe zi de peste 6-7 ore, în contextul unei depresii mascate. Privind din această perspectivă, întrebările ar fi: Cât timp petrec pe platforme? Cu ce rămân? Care este nevoia reală pe care TikTok-ul sau altă rețea mi-o satisface? Așadar, remediul nu este unul simplu, în cazul în care s-a trecut către patologic. Puneți limite cu mult înainte de a ajunge acolo. Nu există o rețetă general valabilă, întrucât noi nu tratăm simptomul, ci cauza psihologică. Mă uit azi la durere, iau un analgezic, mă uit mâine la durere, mai iau un analgezic, însă apoi, sănătos ar fi să descopăr sursa durerii mele, nu să o ascund sub preșul analgezicelor”, transmite psihologul.
Riscurile la care sunt expuși consumatorii compulsivi de rețele se referă la:
– deconectarea de sine (mă conectez la viața altuia, a influencerului, dar identitatea, viața mea, prezentul meu unde sunt ?);
– scăderea toleranței la frustrare, individul nu poate sta pur și simplu în “aici și acumˮ;
– căutarea permanentă a recompensei imediate prin delicioasa dopamină pe care o secretă deschiderea iconiței rețelei, instant;
– falsa relaționare. Relaționarea înseamnă conectare, conectarea înseamnă intimidate. Însă este ea reală când în mână noi ținem un smartphone, nu ținem de mână o persoană în carne și oase?;
– trendurile periculoase pe care adolescenții și le insușesc;
– dezinformarea etc.
În momentul în care intri pe Tiktok fără un scop precis iar și iar, te desprinzi din a fi aici și acum, nu mai ai frâiele și intri pe un mod automat de funcționare, în care telecomanda nu mai este la tine. Dificultatea vine din tendințe, totul ne trimite către tehnologie, până și meniurile restaurantelor ne obligă să ne luăm telefonul în mână, căci nu se mai oferă meniu fizic.
Am întrebat-o pe Maria până la ce vârstă ar trebui ca părinții să își supravegheze copiii pe online. Dacă vârsta la care copiii încep să aibă acces la smartphone și la rețelele sociale este adecvată (cât mai târziu posibil), supravegherea poate fi din ce în ce mai puțin restrictivă.
Totuși, trebuie să privim și latura pozitivă: poate servi pentru informare (dintr- o sursă verificată), apoi poate oferi divertisment, desigur. Conținutul consumat și timpul petrecut pe orice rețea socială sunt cele care ne oferă un indiciu despre granița între beneficii și costuri. Un psihic sănătos va putea alege informația adecvată lui și nevoilor sale, va face diferențierea între ceea ce este promovat pe rețea și ceea ce se potrivește cu realitatea obiectivă sau cu realitatea sa internă.
Două căsuțe de tip familial destinate dezinstituționalizării a 24 de copii din Centrul de Plasament Orlat sunt în construcție în Sibiu.
În parteneriat cu Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sibiu, Consiliul Județean Sibiu derulează un proiect din fonduri europene nerambursabile prin care copiii din centrele de plasament vor beneficia de condiții de cazare și trai mult mai apropiate de cele din mediul familial, dar și de un Centru de zi destinat consilierii și sprijinirii în vederea reintegrării sociale.
Cele două căsuțe vor fi integrate într-un duplex aflat în construcție pe strada Dr. Dumitru Bagdazar, iar Centrul de zi va funcționa pe strada Bastionului, în incinta Complexului de Servicii „Prichindelul”, stadiul fizic al lucrărilor depășind 30%.
Pentru aceste investiții, Consiliul Județean Sibiu și DGASPC Sibiu au obținut 4,6 milioane lei din Programul Operațional Regional 2014-2020, bani nerambursabili, iar 1,56 milioane lei este cofinanțarea din bugetul propriu al județului.
Vineri dimineața, în municipiul Sibiu, polițiștii Biroului Drumuri Naționale și Europene au oprit pentru control un autoturism condus pe strada Transilvaniei de către un sibian în vârstă de 36 de ani.
„Menționăm că aceasta nu reprezintă probă în cadrul dosarului penal, persoana fiind condusă la o unitate medicală, pentru recoltarea de probe biologice, în vederea stabilirii cu exactitate a consumului unor substanțe interzise.
Două persoane au murit, iar alte două victime au ajuns la spital în urma unui accident rutier pe DN 7.
Din verificările preliminare efectuate, s-a stabilit că, în timp ce conducea un autoturism, în localitatea Bujoreni, la km 182+ 950, un bărbat, de 52 de ani, cetățean bulgar, ar fi pierdut controlul asupra direcției de deplasare, părăsind partea carosabilă și intrând într-un imobil.
În urma impactului au rezultat patru victime – două persoane au decedat, iar celelalte 2 au fost transportate la spital cu multiple leziuni.
Valorile de trafic se mențin ridicate, fiind formate coloane de autovehicule pe ambele sensuri de mers.
Tot pe Valea Oltului se mai circulă în condiţii de aglomeraţie şi în localităţile Boiţa, Călimăneşti şi Călineşti.
Conducătorilor auto le este recomandat să fie foarte atenţi în trafic, asigurându-se bine înainte de fiecare manevră, să nu efectueze depăşiri riscante, să mărească distanţa de siguranţă dintre autovehicule şi să respecte toate regulile de circulaţie, adoptând o conduită responsabilă pe tot parcursul traseului.
CNAIR a anunțat că, de săptămâna viitoare, circulația rutieră pe Transfăgărășan și Transalpina se închide.
Având în vedere scăderea temperaturilor la altitudine, a intensificării bruște a vântului, a posibilității apariției ceții dense în orice moment al zilei și pentru siguranța participanților la trafic s-a luat decizia ca începând de luni, 6 noiembrie, de la ora 8, circulația rutieră să fie interzisă pentru toate categoriile de autovehicule pe următoarele sectoare de drum:
DN 7C (Transfăgărășan) între Piscu Negru și Cabana Bâlea Cascadă (km 104+000 – 130+800)
DN 67C (Transalpina) între Rânca și Obârșia Lotrului (km 34+800 – km 59+800).
„Precizăm că la altitudine schimbarea condițiilor meteorologice are o dinamică sporită ceea ce face ca siguranța celor care tranzitează aceste drumuri montane poate fi pusă în pericol de către fenomenele meteorologice imprevizibile în această perioadă a anului”, a transmis Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere.
Tinerii din organizația de tineret a Forumului German din Sibiu s-au aflat, zilele trecute, în vizită la președintele României, Klaus Iohannis. Totodată, tinerii au vizitat și Palatul Cotroceni.
„Astăzi privim înapoi la o zi cu adevărat memorabilă: luni, 30 octombrie 2023. A fost ziua când istoria și tineretul s-au întâlnit, în momentul când membrii Jügendforum Hermannstadt au avut onoarea să fie primiți la Palatul Cotroceni de către președintele Klaus Werner Iohannis. Vizita a inclus nu doar descoperirea frumuseții și istoriei Palatului Cotroceni, ci și o oportunitate extraordinară de a schimba idei cu Președintele. Tinerii au împărtășit gândurile și ideile lor despre viitorul minorității săsești din România într-o discuție inspiratoare și plină de înțeles. Această experiență unică le-a îmbogățit și va rămâne un exemplu despre forța dialogului și participării tinerilor. Tinerii sunt cu siguranță recunoscători tuturor celor care au făcut posibilă această zi memorabilă!”, a transmis FDGR Sibiu.
Un pui de cerb face spectacol într-o baltă din mijlocul pădurii, în Parcul Național Retezat.
Imaginile au fost postate de Administrația Parcului Național Retezat (ANPR) pe pagina Facebook.
În clipul de câteva secunde, un pui de cerb se bălăcește într-o baltă din mijlocul pădurii, cu mare poftă de joacă, după care se trântește pur și simplu în baltă.
„Bucurie pură în mijlocul naturii: Cerbul jucăuș din Parcul Național Retezat National Park.
Cervus elaphus surprins la scăldătoare în Parcul Național Retezat National Park de către camerele de monitorizare faună, amplasate în teren de către colegii noștri din cadrul Administrației Parcului Național Retezat”, este comentariul de pe Facebook.
SURSĂ VIDEO: Facebook.com/Parcul Național Retezat National Park
FC Hermannstadt va întâlni luni, 6 noiembrie, de la ora 21, pe Stadionul Municipal, formația clujeană, CFR, aflată în plină formă sportivă. Sibienii au nevoie de o victorie pentru a-și consolida poziția de play-off, locul 5, și pentru a-și continua evoluția foarte bună din această toamnă.
Practic, odată, cu partida cu CFR, sibienii vor să încheie turul din sezonul regular, cu un cadou frumos pentru suporterii sibieni. În acest moment, sibienii se află la două puncte de ocupanta locului 4, Universitatea Craiova, care nu a mai legat o victorie de câteva etape. Mai mult, sibienii vor să obțină o nouă victorie în fața granzilor din campionat, după victoria zdrobitoare cu Dinamo, 4-0, pe teren propriu. Cert este că atât CFR Cluj, cât și FC Hermannstadt se află în plină în cea mai bună perioadă sportivă de când a început campionatul. Ambele echipe vin după meciuri de la mijlocul săptămânii din Cupa României.
Antrenorul sibienilor speră ca greșelile de arbitraj împotriva lui FC Hermannstadt din ultimele partide de campionat să nu mai apară în partida cu CFR Cluj, în condițiile în care se întâlnesc două echipe de play-off. Totodată, acesta speră ca formația locală să aibă efectivul complet pentru întâlnirea cu ocupanta locului doi din Superligă, chiar dacă în ultima săptămână mai mulți titulari s-au confruntat cu probleme de sănătate, în speță noua formă de gripă.
Bilete cu preț normal pentru suporterii sibieni
Conducerea lui FC Hermannstadt a luat o decizie favorabilă suporterilor sibieni. După ce la meciurile cu Farul, FCSB, Rapid și Dinamo au stabilit prețuri record la bilete, acum, pentru partida cu CFR Cluj, ultima mare partidă din acestă toamnă de pe stadionul Municipal, prețurile la bilete au fost înjumătățite. Dacă la partidele cu primele clasate de acasă stadionul a fost ocupat în proporție foarte mare, la meciul cu Dinamo București au venit abia 7.500 de spectatori, în condițiile în care arena sibiană poate aduna 13.000 de spectatori. Pentru partida cu CFR Cluj, de luni, prețurile la bilete sunt acceptabile pentru suporterii sibieni, însă rămâne de văzut dacă aceștia vor trece peste supărarea acumulată din cauza prețului ridicat la bilete din partidele cu granzii de pe teren propriu și vor veni în număr mare pe stadion la întâlnirea cu ocupanta locului doi din Superligă. Astfel, la peluză, biletele costă 20 de lei, la tribuna II 40 de lei, în timp ce la tribuna I prețul plătit de un suporter este de 50 de lei.
Totodată, un atuu important ca stadionul Municipal să fie plin este faptul că FC Hermannstadt traversează o perioadă excelentă. Cu o etapă înainte de terminarea turului din sezonul regular, echipa lui Marius Măldărășanu ocupă locul 5 în clasamentul Superligii.
CFR vine la Sibiu după cel mai bun meci din campionat
În urma victoriei de pe teren propriu cu Farul Constanța, CFR și-a consolidat poziția secundă în clasament și s-a apropiat la doar un punct de FCSB, liderul Super Ligii, care a adunat 31 de puncte. După acest meci, antrenorul clujenilor a spus că a fost cel mai bun meci din campionat. ”Sunt foarte mulțumit. E cel mai bun meci de când sunt aici. Am reușit și am avut voință să câștigăm. Ne doream să fim mai agresivi și să avem mai mult mingea. Azi am pregătit și am jucat cum trebuia. E frumos pentru un antrenor să vadă că jucătorii respectă ce li se spune. Suntem mulțumiți pentru că am avut multe ocazii să ne apropiem de locul 1”, a declarat Andrea Mandorlini, la finalul meciului, înaintea confruntării cu sibienii.
