În mai puțin de șase luni, Naționala de Tineret a României U 21 revine la Sibiu. După ce în primăvară a întâlnit pe noul Municipal fosta campioană europeană – Germania U21, marți, tricolorii mici vor evolua din nou în fața sibienilor contra Finlandei, într-un meci de calificare contând pentru Euro 2025. În condițiile în care capacitatea stadionului Municipal este de 13.000 de locuri, Sibiul este gazda perfectă pentru tricolorii mici. Însă, microbiștii sibieni vor-nu vor, deocamdată, trebuie să se mulțumească cu Tineretul, deoarece o partidă a Naționalei României pe noul Municipal nu se întrevede prea curând. Și principalul motiv ar putea fi tocmai capacitatea mică a stadionului.
Pancu, înainte de meci
Selecționerul Daniel Pancu a spus că grupa de calificare este una echilibrată, iar tricolorii trebuie să rămână concentrați pe întreaga durată a partidelor. „Este un meci foarte important. Suntem la început, drumul e lung, mai sunt foarte multe puncte puse în joc, dar trebuie să scoatem maximum, pentru că jucăm acasă. Nu prea fac diferențe între adversari. Va trebui să fim foarte, foarte concentrați și atenți pe toată durata jocului. Chiar dacă avem și noi probleme, acum mi-am făcut o imagine despre grupă. Este foarte echilibrată, orice echipă poate termina ori pe locul 2, ori pe 6. Dacă nu vom repeta greșelile din primele jocuri, dacă vom menține starea bună de spirit și vom avea șansa de partea noastră, cu siguranță ne putem califica”, a spus Pancu.
Lotul tricolorilor mici, deplasat la Sibiu
PORTARI: Răzvan Sava (CFR Cluj), Otto Hindrich (CFR Cluj), Alexandru Roșca (CSC Șelimbăr);
FUNDAȘI: Alexandru Pantea (FCSB), Darius Oroian (Sepsi OSK), Cristian Ignat (Mioveni), Răzvan Pașcalău (Lecce / Italia), Gabriel Buta (FCU 1948 Craiova Fotbal Club), Matei Ilie (CFR Cluj), Ștefan Ștefanovici (Politehnica Iași), Costin Amzăr (Dinamo);
MIJLOCAȘI: Marius Corbu (Akademia Puscas / Ungaria), Ștefan Pănoiu (FC Rapid 1923), Cătălin Vulturar (Lecce / Italia), Aurelian Ciuciulete (Unirea Dej), Constantin Grameni (Farul Constanța) Luca Mihai (CFR Cluj), Ștefan Baiaram (Universitatea Craiova), Rareș Ilie (Lausanne / Elveția), Octavian Popescu (FCSB);
Al doilea meci din octombrie, cu Finlanda, se va disputa pe Stadionul Municipal din Sibiu, arenă unde România U21 a jucat anul acesta un meci de pregătire cu selecționata similară a Germaniei. Prețul unui bilet este de 10 lei la peluze și 15 lei la tribune. Acestea vor putea fi achiziționate în ziua meciului, începând cu ora 10:00, și de la casieria stadionului.
Copiii cu vârsta sub 14 ani au acces gratuit în toate zonele stadionului, alegând tipul biletului (copil) în efectuarea comenzii. Datele copiilor trebuie, de asemenea, introduse în comandă pentru a le fi eliberate bilete cu valoare zero.
Programul României U21 în preliminariile EURO U21 2025
Iulia Popa e un nume cu care cu siguranță ne vom mai intersecta. Absolventă a Facultății de Litere și Arte, secția Actorie (ULBS, promoția 2008-2011), cu master în actorie (2011-2013) în cadrul aceleiași facultăți și cu un talent debordant la purtător, tânăra actriță e o rebelă prin definiție. A renunțat la un contract de muncă la teatrul de stat și, cu o surprinzătoare ”inconștiență”, a pus un pariu cu sine însăși și cu viitorul: un proiect independent, cu care să își cucerească, în primul rând, propriile-i îndoieli și frici. Așa a apărut și rezistă, de șase ani, ”Teatru la Infinit”.
”Asta vreau să fac! Asta simt că e viața mea, destinul meu!”
Iulia, pentru cei care nu au avut încă prilejul de a te cunoaște, cu ce te ocupi?
Mă ocup cu teatru. Sunt actriță, am un teatru independent, pe nume Teatru la Infinit, care activează din 2017 și în principal facem comedie.
De ce comedie?
Pentru că m-am gândit ca așa am putea să mai înveselim oamenii și să le readucem puțin zâmbetul pe buze.
O faci natural sau pentru că ai identificat o nișă în care ai putea să îți faci loc?
Natural. Întotdeauna cred că am avut un simț al umorului destul de dezvoltat și mă simt bine că am ales, că am avut curajul să fac comedie. Pentru că e foarte greu să faci comedie. Dar mă regăsesc foarte mult în lucrul acesta și descopăr zi de zi că parcă am tot mai mult comic în mine. Și văd întotdeauna, în orice situație, și partea comică, partea ceva mai bună a lucrurilor. Mă inspir mai mult din relațiile interumane, din situațiile de zi cu zi care se ivesc în viață. Poți găsi partea amuzantă chiar în orice. Este material, har Domnului! Contează doar să vezi, să găsești potențial, să alegi să vezi partea faină a lucrurilor.
De unde până unde actoria?
Pe la 13 ani am descoperit că mă atrage foarte mult domeniul acesta. Făceam o școală româno-franceză și am făcut un ”spectacolaș” la un moment dat, când am fost în Franța, în limba franceză. Primisem un rol destul de important, în ”Avarul”, Harpagon, și mi-am dat seama că eu asta vreau să fac. Eram la liceul de arte, secția plastică, deci oricum veneam dintr-un mediu artistic. Din acel moment, la acei 13 ani, am zis: ”Asta vreau să fac! Asta simt că e viața mea, destinul meu!” Și de atunci a fost foarte clar pentru mine că aceasta îmi e calea și nu m-am mai lăsat. Deși eram un copil destul de timid. Lumea îmi spunea: ”Tu, Iulia, las-o baltă, că nu e de tine! Trebuie să știi să dai din coate! Tu ești timidă, ești interiorizată!” Până la urmă am depășit și sunt aici.
Am întâlnit deseori situații de genul acesta: artiști, persoane foarte volubile pe scenă, care își ascundeau în sine o considerabilă doză de sfiiciune. Cum îți gestionezi timiditatea?
Cred că am depășit-o. Odată cu vârsta și cu experiențele prin care am trecut. Consider că era mai mult o chestie de încredere în sine. Pe care probabil nu o aveam. Toată lumea are insecurități. Dar pe parcurs mi-am dat seama că nu sunt un om chiar atât de interiorizat. Din contră, îmi place să comunic cu oamenii, îmi place să mă exprim, îmi place să spun absolut tot ce simt și ce gândesc. Și cred că acum chiar sunt vindecată de timiditate. Normal, mai am bunul simț. Pentru că probabil și din prea mult simț lumea spune, de multe ori: ”Asta e bleagă, e timidă!…” Dar la acest bun simț nu voi renunța niciodată.
Cum ai avut curajul să pornești independent în teatru? Pentru că piața românească nu e suficient de maturizată în acest sens, să ofere o stabilitate oarecum comodă pentru a-ți construi un astfel de proiect.
Am avut un curaj nebun, pot să zic. Venind dintr-un teatru de stat, unde ai o stabilitate și nu trebuie să te zdrobești pentru a te afirma…
După câtă vreme ai plecat?
Am fost angajată aproape doi ani, plus colaborările din trecut, din facultate. Au fost câțiva ani. Și a fost un șoc oarecum pentru mine la început. Pentru că îmi era foarte greu să conștientizez că eu trebuie să le rezolv pe toate. A fost greu. Dar pot să zic că m-am obișnuit cu această idee și am prins și încredere în mine și acum simt că nimic nu mă mai poate opri.
”Mizez cel mai mult pe real, pe adevăr, pe autenticitate”
Cum faci să îți găsești calea ta, să poți să reziști în zona aceasta?
Tot timpul sunt în căutări, în mine. Tot timpul vreau mai mult. Nu pot să spun că sunt pe o anumită zonă. Însă întotdeauna caut să atrag oamenii, prin ceea ce sunt eu, prin felul meu de a fi. Pentru că asta cred că e cel mai important. Degeaba vrei să pari nu știu cum, să pozezi frumos, când, de fapt, tu ai și defecte, ai și calități și încerci să arăți doar ce îți place ție din ele. Pe asta mizez cel mai mult, pe real, pe adevăr, pe autenticitate.
Cum simți sibienii? Sunt pregătiți pentru genul acesta de act cultural?
Eu zic că sunt receptivi. Fiind un oraș cultural, deschis la tot felul de evenimente, oamenii sunt deschiși. Și îmi place când văd că oamenii vin la teatru, vin și la teatru independent, le place să își rezerve puțin timp pentru a se deconecta de la stres, de la muncă, probleme. Oamenii sunt foarte ok în Sibiu.
Predilect mergi pe comedie…
Da. Deși ultima premieră pe care am făcut-o a fost one woman show, după textele lui Shakespeare, la București. În 2020 am participat la Gala Hop, la București. Am câștigat și un premiu acolo. Tema fusese Shakespeare. Am avut un monolog, care trebuia pus în mișcare, pe teatru-dans. Și am simțit că trebuie să dezvolt acel monolog, să îl transform în spectacol. A durat trei ani până m-am hotărât. Bine, a fost și pandemia și nu se putea face atunci aproape nimic. Nu a fost chiar comedie, deși am căutat pe anumite părți să introduc și anumite elemente de gen.
Ce înseamnă Teatru la Infinit?
Înseamnă muncă. Echipa noastră este formată din mai mulți actori colaboratori, care au participat la peste 10 premiere, în decursul a șase ani. Suntem o echipă destul de omogenă și variată, în același timp. Și dornică de lucru.
Unde vă pregătiți?
Ca spații de joc, până acum am mers cam pe unde s-a putut. E greu să găsești un spațiu al tău. E greu în Sibiu. Sunt foarte multe cerințe. Jucăm în baruri, cafenele, săli de evenimente, case de cultură.
”E acel sentiment că te ridici pe munca ta, pe chinurile tale”
Care îți sunt satisfacțiile? Ce te motivează să perseverezi în acest teribilism?
Cred că cea mai importantă satisfacție e că mă pot exprima liber. Și că pot fi eu, că pot să îmi aleg ceea ce exprim, că am șansa asta, până la urmă. Cred că aceasta e cea mai mare satisfacție: că pot să fiu eu în ceea ce fac. Libertatea, deschiderea pe care o văd că mi se întâmplă acum. Mi se întâmplă lucruri frumoase. Și cred că sunt pe drumul cel bun. Desigur, lucrez mult pentru teatrul independent, dar la final zici: ”Da, măi! Eu am făcut-o! Eu am fost acolo, în spatele reușitei!” E acel sentiment că te ridici pe munca ta, pe chinurile tale.
Cât vei mai rezita?
Cred că mult. Eu așa îmi propun. E abia începutul.
Care îți sunt neîmplinirile, tristețile?
Tristeți, în niciun caz. Nu am timp de așa ceva. Nu îmi place să mă gândesc la asta, pentru că nu am de ce. Sunt un om norocos. Și dacă ar fi cumva vreo neîmplinire, tot va trebui să fac ceva să o împlinesc până la urmă.
Oameni jalon, cărora le datorezi oareșceva considerabil în viață?
Părinții mei, care m-au susținut întodeauna necondiționat.
Au crezut în tine de la început?
La început nu au fost chiar foarte deschiși ca eu să fac teatru. Asta, pe la 18 ani, când am decis că nu mai e cale de întoarcere. Și îmi ziceau: ”Tu copilă, tu vrei să mori de foame în meseria asta? Fă arhitectură, fă orice altceva!” Până la urmă i-am dat pe brazdă și acum sunt fanii mei number one. Mai ales tatăl meu, care acum postează absolut tot ce postez eu pe facebook. Îi mai datorez multă recunoștință asociatei mele din teatru, fără de care nu cred că s-ar fi întâmplat nimic în acest teatru. E vorba de Mirela Presecan.
Ceva de neratat în viață, o chestie pe care vrei musai să o atingi?
Eu vreau foarte multe lucruri. Dar dintre ele mi-ar plăcea, la un moment dat, acela de a face un tur al lumii. Să îmi iau o perioadă din viață în care să vizitez tot ce se poate vizita, să merg prin toate zonele pământului și să explorez. Nu ca turist. Cu sacul în spate, pentru a vedea autenticul din fiecare loc. Acesta e un vis care mă urmărește încă de când eram mică. Îmi place mult lumea.
Cum defulezi? Cum te descotorosești de cele multe și nu tocmai bune ale zilei?
Dacă o recunosc acum, o să se zică lumea că sunt foarte superficială. Îmi place shopping-ul. Asta e problema mea! Îmi plac cumpărăturile de haine, de orice ține de modă, de machiaj… Asta mă relaxează. Să stric bani. E defectul meu number one!
Se poate trăi din ce faci?
Se poate. Dacă ajungi unde trebuie. Dacă ești consecvent în ceea ce faci, dacă îți găsești nișa, dacă crezi în tine, poți să trăiești din asta. Și dacă ești omul potrivit la locul potrivit.
Ce te irită la tine?
Că gândesc, câteodată, prea mult, pe chestii inutile. Stau și despic firul în patru mult, prea mult! Mult, mult, mult de tot… Și pierd vremea degeaba cu chestia asta!
Ce sunt spectatorii?
Sunt foarte apropiată de spectatori și îmi place ca după spectacole să vorbesc cu ei despre ce au simțit ei, despre ce am simțit eu. Îmi place să se creeze comuniunea aceasta, pentru că până la urmă ei te țin în viață și ei duc mai departe fenomenul acesta din care facem parte. Îi respect foarte mult și observ că sunt foarte dornici să vină la spectacole, să venim cu ceva nou. Ne și întreabă pe rețelele de socializare: ”Când mai scoateți ceva nou? Când veniți cu o nouă comedie? Când apare următorul spectacol?”
Apropo… Ce plănuiești?
Pregătim un spectacol nou. Și vrem să reluăm încă un spectacol foarte bun, Zilele amanților, de Corina Ozon, cu care am avut un succes super ok.
Unde te mai vede lumea?
Sâmbăta aceasta, în 14, am o încercare de stand-up, la Cafeneaua Literară. Și va urma premiera cea mare, spectacolul nou, însă nu am stabilit o anumită dată.
Este cunoscut faptul că Sibiul se dezvoltă din ce în ce mai mult și devine tot mai ofertant atât pentru românii din alte părți ale țării dar și pentru cei din alte colțuri ale lumii.
Pentru a afla cât de primitor este județul nostru pentru imigranți, am discutat cu Comisarul șef de poliție Liliana Adina Douchez, șefa Biroului de Imigrări Sibiu. Ne-a spus că numărul străinilor aflați în evidența biroului crește anual. Sunt două categorii înregistrate: cetățenii proveniți din state membre ale UE și străinii proveniți din statele terțe.
În anul 2023 s-au înregistrat 2.301 de persoane din Uniunea Europeană care au ales ca Sibiul să le devină acasă. Cei mai mulți sunt din Germania, Austria și Italia. Surprinsă fiind, am întrebat-o pe șefa Biroului de Imigrări Sibiu de ce nemții aleg județul nostru, în condițiile în care Germania este un reper pentru cei care caută venituri lunare mai mari. Șeful instituției sibiene mi-a răspuns că este vorba despre apartenența la locurile natale și originea familiei, mulți sași care au plecat în Germania în trecut vor acum să se reîntoarcă aici, acasă.
La categoria statelor terțe, cei mai mulți imigranți vin din Nepal, Sri Lanka, India, Turcia și Bangladesh. Acestora li se adaugă și alții, totalul aflat pe raza județului însumând 3.150 de cetățeni străini. Scopul pentru care au venit este angajarea în muncă, reîntregirea familiei și studii.
De ce aleg occidentalii Sibiul?
„Printre motivele principale se află frumusețea orașului, liniștea, amplasarea geografică favorabilă și trendul ascendent în dezvoltarea economica a județului. Sibiul este o atracție turistică prin specificul orașului în sine, dar și prin gama variată de activități cultural-științifice pe care le oferă aproape pe tot parcursul anului. Pe lângă aceasta, Sibiul este atractiv și ofertant în ceea ce privește piața forței de muncă, ultimii ani înregistrând creșteri în toate domeniile de activitate, fapt ce a atras numeroși investitori în zonă, și prin urmare, multe locuri de muncă”, spune Comisarul șef de poliție Liliana Adina Douchez.
De ce părăsesc Sibiul
Categoric, sunt și persoane care nu se acomodează cu orașul și oamenii de aici. Totuși, cei care pleacă sunt studenții care se întorc acasă sau vor să profeseze în alte țări și angajații care găsesc oferte mai bune de lucru. Cei mai mulți care pleacă provin din statele terțe. Nu există vreun element sau vreun motiv bine întemeiat de a părăsi județul în afară de migrația forței de muncă influențată de piața cererii și ofertei unde primează întotdeauna oferta cea mai avantajoasă.
Războiul de la granița țării
De la începutul războiului din Ucraina, 3.180 de ucraineni au obținut permise de ședere pentru beneficiarii protecției temporare, potrivit datelor transmise de Biroul de Imigrări Sibiu. Decizia de punere în aplicare (UE) 2022/382 a Consiliului din 4 martie 2022 de constatare a existenței unui aflux masiv de persoane strămutate din Ucraina a avut ca efect introducerea și asigurarea protecției temporare persoanelor ce fug din calea conflictului din Ucraina. Acest lucru conferă cetățenilor ucraineni drept de munca, acces la serviciile sociale și medicale sau la educație pentru copii.
Cine poate beneficia de protecția temporară în România?
În România pot beneficia de protecție temporară următoarele categorii de persoane:
a) cetățeni ucraineni care au locuit în Ucraina înainte de data de 24.02.2022, indiferent de momentul părăsirii teritoriului Ucrainei, precum și membrii lor de familie;
b) cetățeni terți non-ucraineni sau apatrizi care beneficiau în Ucraina înainte de 24.02.2022 de o formă de protecție internațională sau o formă echivalentă națională de protecție, și membrii lor de familie;
c) cetățenii terți non-ucraineni și apatrizii care pot dovedi că au rezidență legală în Ucraina, în baza unui permis de ședere permanent valabil și care nu se pot întoarce în condiții sigure și stabile în țara sau în regiunea de origine.
La nivel național, aproximativ 8.000 de cereri de azil şi 41.700 de permise de şedere pentru beneficiarii de protecție temporară au fost emise de polițiștii de imigrări în primele nouă luni ale anului. Cele mai multe au fost depuse de cetăţenii din Bangladesh – 2.478, apoi de cei din Siria – 1.264, Pakistan – 1.094, Nepal – 650 şi Sri Lanka – 413″ informează un comunicat al IGI transmis AGERPRES.
Peste 42.000 de români îşi serbează ziua onomastică, sâmbătă, la praznicul Sfintei Cuvioase Parascheva.
Potrivit Direcţiei Generale pentru Evidenţa Populaţiei, sunt 38.772 de femei care poartă numele de Parascheva sau derivate ale acesteia şi 3.352 de bărbaţi care se numesc Paraschiv sau derivate ale numelui.
Cel mai întâlnit nume la femei este Paraschiva – 34.072 de persoane, urmat de Parascheva – 2.047, Parasca – 1.105, Chivuţa – 562, Chiva – 417, Pachiţa – 394, Paraschiţa – 74, Vuţa – 46, Paraschieva – 45, Parastiţa – 8 şi Paraschivuţa – 2.
La bărbaţi, cel mai întâlnit nume este Paraschiv – 3.017, urmat de Chivu – 219, Petcu – 98, Paraschivu – 10, Paraschiţă – 6 şi Chivuţă – 2.
Un bărbat cu o alcoolemie de peste 1 la mie s-a rănit grav după ce a intrat cu bicicleta într-un stâlp, pe strada Vasile Pârvan din Mediaș.
Din primele cercetări efectuate a rezultat că, în timp ce conducea o bicicletă spre strada Stadionului, un medieșean în vârstă de 75 de ani a pierdut controlul direcției de deplasare și a intrat într-un stâlp de pe partea stângă a direcției de mers.
Județul Sibiu cunoaște, în ultima vreme, o cotă alarmantă a consumului de droguri în rândul tinerilor. Dintre aceastea, cele mai uzuale sunt substanțele psihoactive (etnobotanice), cannabis și cele de mare risc (MDMA, amfetamină, cocaină). Șeful Serviciului de Combatere a Criminalității Organizate Sibiu trăgea un semnal de alarmă, în cadrul conferinței „DA vieții fără droguri”, precizând că în aproape toate cluburile din Sibiu și în petrecerile organizate de tineri la cabanele din zonă, se consumă astfel de substanțe interzise. Între factorii declanșatori ai acestor dependenețe, se numără problemele în familie, anturajul sau Internetul.
Sorin este din Sibiu, are 30 de ani și în prezent lucrează într-o companie ca gestionar. Trecutul lui ar putea fi scenariu unui film cu un început dramatic, dar cu un final fericit: de la frageda vârstă de 15 ani a avut primul contact cu drogurile. Povestea lui îi poate motiva pe tinerii care trec prin aceleași momente să renunțe la consumul de substanțe interzise și să afle ce se ascunde dincolo de plăcere și tentație, identificând adevăratul preț.
Sorin ne povestește că totul a început la 15 ani, când „drogurile legale” se găseau ușor, iar divorțul părinților a fost un moment culminant pentru el, ceea ce l-a dus spre încercarea de a se integra în grupuri de prieteni cu obiceiuri greșite.
Libertatea, între binecuvântare și haos
Relația cu părinții a fost una oarecum comună, cu suișuri și coborâșuri. Aceștia i-au oferit libertatea pe care și-a dorit-o, Sorin spunând că a fost „o sabie cu 2 tăișuri și și-ar fi dorit să nu fi avut atâta libertate, însă a fost prea târziu”.
Nu după mult timp după ce a început să consume „legale”, a trecut și pe cannabis, iar până la 18 ani a consumat în continuu. A urmat o perioadă în care nu a consumat și a fost nevoit să se angajeze: „Pe atunci mă mutasem împreună cu o fată în chirie; consumam, dar ocazional, la fel și alcool. Din nou, anturajul a cântărit foarte mult în a consuma droguri și alcool”.
Timp de un an a plecat la muncă în Franța, locul unde avea să descopere alte tipuri de droguri și să afle cât de ușor și rapid se fac bani din această ”afacere”. Între timp, relația cu părinții s-a îmbunătățit, însă ei nu știau ce face el: „Aveam foarte mare grija la asta”.
Ce le-ar spune acum Sorin tinerilor tentați de a ”încerca” o experiență euforică
Mesajul lui pentru tinerii dependenți de droguri care cred că nu există remediu este simplu: „În primul rând că totul este o iluzie. Pentru plăcerea aia pe care o simte atunci, o să plătească mai târziu. Daca îți dorești cu adevărat, exista remediu, doar că trebuie să găsești ceva ce îți place și să faci, orice hobby, orice să îți ia mintea de la substanțe. Încă am goluri în memorie. Efectiv nu îmi mai aduc aminte multe chestii, sau daca îmi aduc aminte, sunt amintiri vagi, șterse”.
L-am întrebat pe Sorin cum ar educa tinerii în această privință și cum le-ar spune să fie atenți cu anturajele din care fac parte. El ne spune că ar trebui ca tinerii să aibă activități de făcut, nu doar campanii anti-drog, iar banii ar trebui investiți în facilitarea de activități pentru tinerii, nu doar să le spunem că se poate altfel, ci să le arătăm că se poate altfel.
Cum orice lucru ilegal se pedepsește, Sorin a fost închis pentru trafic de droguri de risc și de mare risc internațional în mod repetat, condamnat la 4 ani si 2 luni, dar a ieșit după 2 ani jumate pentru bună purtare: „Acum că mă gândesc înapoi, poate că mi-au făcut un bine că m-au arestat, că altfel nu știu cât mai rămâneam în viață. Am fost dependent de droguri. Consumam foarte mult, slăbisem foarte mult și aproape că nici nu mai mâncam, nu mai aveam poftă. Înăuntru a fost rău, iți dai seama, urât, rece, cel puțin la început a fost teroare, am făcut dezintoxicare la rece, adică după un an de consumat fel și fel de droguri, m-au aruncat în arest 2 luni și nu mi-au dat nici un fel de pastilă anti-sevraj. Au fost cele mai grele 2 luni din următorii 2 ani jumătate, de atunci am început să am atacuri de panică, să rămân fără aer, să tremur”.
”Nu am văzut soarele timp de 2 luni”
Viața din închisoare, a constatat și Sorin, nu este deloc ușoară, mai ales atunci când nu te poți bucura nici măcar de lumina zilei: „N-am văzut soarele timp de 2 luni; doar de 2 ori, când am fost dus la tribunal, în rest deloc. Când am ajuns efectiv la penitenciar, oarecum a fost mai bine, mai aveam câte o activitate și așa a trecut timpul cât de cât mai repede. Primul an jumate a fost greu, ultimul an a fost mai ușor pentru că am lucrat la blocul alimentar și având o ocupație, mai trecea timpul. Totuși, este greu, când suni acasă de sărbători și toată lumea este fericită, prietenii sunt pe la petreceri, asta dacă ai noroc să îți răspundă la telefon. De multe ori, nu răspund, și care îți răspund, se grăbesc să îți închidă. Experiența de acolo nu a fost una plăcută. Când m-am văzut prima oară acolo nu am crezut că pot să trec prin ce va urma. O zi acolo pare că e cât o lună. Am avut o vreme când am vrut să mă sinucid. După ce am aflat sentința am avut ceva probleme și pe acasă, lumea te judecă repede și nu încerc să mă scot, clar ceva bun nu am făcut, dar nici nu am omorât pe nimeni să fiu judecat așa aspru”.
Pentru a comprima experiența sa în închisoare, l-am pus pe Sorin să aleagă trei cuvinte descriptive. Acestea au fost: frig, rece și urât. Toată experiența de acolo l-a făcut să se cunoască mai bine, spune el. În prezent, viața lui o descrie prin: familie, înțelepciune și implicare.
”Când am ieșit a fost de parcă m-am născut a doua oară”
Cât a fost închis, cel mai mult l-a susținut mama sa. Treptat s-a descoperit pe sine, și asta l-a ajutat psihic. Acum, mărturisește că a renunțat la țigări, droguri, băutură și face foarte mult sport: „Sunt mereu recunoscător pentru ceea ce am, pentru că am văzut că se poate și mai rău. Sunt recunoscător pentru sănătate, familie și job. Sper că prin povestea mea să ajut cât de mult se poate, ca alții să nu treacă pe unde am trecut eu. Este un drum rece și greu. Am avut zeci de prieteni când vindeam și consumam, dar când am fost acolo (închis), au dispărut toți. Au rămas cei care chiar contează. Puțini. Așa am învățat că nu toți care îți zâmbesc îți sunt și prieteni sau îți vor binele.Când am ieșit, a fost de parcă m-am născut a doua oară, a fost ca într-un vis, m-a așteptat familia și niște prieteni, a fost foarte frumos. Cei apropiați m-au tratat ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat, însă foarte multă lume s-a ferit de mine. E bine ca cineva să te accepte și cu bune, și cu rele. M-am implicat mereu în job și la fel și în viața mea, nu am mai lăsat-o să se scurgă aiurea”.
Sorin e un norocos. Pentru că povestea lui are, totuși, un final fericit. Chiar dacă i-a fost mai greu să întemeieze o familie, Sorin ne anunță căsătoria cu fata cu care a fost împreună înainte de a trece prin experiența cumplită a drogurilor: „Pentru niciunul nu a fost ușor, însă ne-am luptat amândoi și am reușit să ne întemeiem o familie. Avem un băiețel și urmează să facem nunta. Chiar dacă a fost greu, de ambele parți, acum am reușit amândoi să zărim soarele”.
Municipalitatea a finalizat instalarea a 10 stații publice de încărcare a autovehiculelor electrice în 8 locații din Sibiu și le-a pus în funcțiune vineri, 13 octombrie.
Un detaliu tehnic important pentru deținătorii de astfel de vehicule: stațiile sunt prevăzute cu priza curent alternativ Tip 2, cablu de încărcare tip CCS și cablu de încărcare tip CHAdeMO.
Încărcarea și plata pentru curentul consumat se fac exclusiv cu ajutorul aplicației mobile ELMotion, ce poate fi descărcată gratuit din Google Play și App Store, pe care utilizatorul își va crea un cont.
Valoarea investiției este de 1,5 milioane de lei, contractul pentru proiectare și execuția lucrărilor fiind semnat cu firma SC Street Lighting. Investiția este finanțată în proporție de 90% printr-un program inițiat de Administrația Fondului pentru Mediu.
„Reamintim că în afară de aceste 10 stații duble, în Cazarma 90 este disponibilă încă o astfel de unitate dublă, alte 4 stații duble funcționând în parcarea de mare capacitate din cartierul Hipodrom III.
De asemenea, precizăm că Primăria Sibiu a depus proiecte pentru obținerea finanțării prin PNRR care includ instalarea a încă câteva zeci de stații de încărcare, acestea urmând să se concretizeze pe măsura obținerii fondurilor și contractării execuției investițiilor”, transmit reprezentanții municipalității sibiene.
Unde au fost amenajate stațiile
-Parcarea Cazarma 90 – 2 stații
-Str. 9 Mai, în parcarea de lângă parcul din Piața Gării – 2 stații
-Parcarea din Piața Aurel Vlaicu (din fața băncii Raiffeisen) – 1 stație
-Parcarea de pe str. Rahovei, în zona intersecției cu Aleea Șelimbăr – 1 stație
-Parcarea de pe Calea Cisnădiei, în zona intersecției cu str. Siretului – 1 stație
-Parcarea de pe Calea Șurii Mici, în zona intersecției cu Drumul Ocnei (lângă Direcția Sanitar-Veterinară) – 1 stație
-Parcarea din spatele Centrului Cultural Ion Besoiu – 1 stație
-Parcarea de pe str. V. Cârlova (în fața Stadionului Voința) – 1 stație
O conducătoare auto a fost rănită, vineri, în urma unui accident produs pe Șoseaua Sibiului din municipiul Mediaș.
Din primele cercetări efectuate a rezultat că, în timp ce conducea un autoturism spre centrul municipiului, un localnic în vârstă de 23 de ani, pe fondul nepăstrării distanței de siguranță, a intrat în coliziune cu autoturismul condus în fața sa de către o femeie în vârstă de 46 de ani, din județul Caraș Severin.
Un echipaj SMURD i-a acordat femeii îngrijiri medicale și a transportat-o la spital. Victima s-a ales cu un traumatism cranian în urma accidentului rutier.
Încă un spațiu al Spitalului Clinic Județean de Urgență Sibiu a fost complet modernizat din bani europeni.
În toate cele 19 saloane au fost înlocuite geamurile, ușile, rețelele electrice, cele de încălzire, de alimentare cu apă și de canalizare. Podelele au fost acoperite cu covor PVC tratat împotriva microbilor, iar pereții au zugrăveli cu vopseluri antibacteriene. Toaletele au fost complet reabilitate, iar obiectele sanitare înlocuite.
Potrivit comunicatului de presă, toate corpurile de iluminat sunt dotate cu becuri tip led, pereții exteriori au fost termoizolați, iar la geamurile dinspre curtea interioară a fost montat un sistem parasolar.
În premieră, secția a fost dotată cu trei sisteme:
climatizare automatizată în fiecare salon și pe holuri;
„nurse call” – care va permite apelarea individuală a asistentelor de către pacienți;
detectare-semnalizare incendiu. Acesta a fost conectat la rețeaua existentă de hidranți interiori care, la rândul său, a fost înlocuită.
„Este doar o parte dintre lucrările ample pe care le efectuăm la cele 3 corpuri de clădire ale Maternității Noi, pentru că toate secțiile de aici vor fi complet reabilitate. Cu banii obținuți din fondurile Uniunii Europene vrem să îmbunătățim atât condițiile de spitalizare ale pacienților, cât și să asigurăm un cadru optim pentru medici și personalul medical”, a declarat Daniela Cîmpean, președinta Consiliului Județean Sibiu.
Secția recent reabilitată a fost cuprinsă în contractul de lucrări „Lot 1 – Maternitatea Nouă”, a cărui valoare este de aproximativ 31 de milioane de lei, majoritatea banilor fiind obținuți de către Consiliul Județean Sibiu din fondurile Uniunii Europene, prin Programul Operațional Regional 2014-2020.
Lucrările de modernizare ale „Maternității Noi” sunt susținute financiar și de către Consiliul Județean Sibiu, printr-o contribuție proprie în valoare de 7,61 milioane lei. La aceasta se adaugă o finanțare a Primăriei Municipiului Sibiu, acordată prin Agenda de Sănătate, în cuantum de 3,5 milioane lei.
Un bărbat din Ocna Sibiului este cercetat penal după ce a fost prins băut la volan în cursul zilei de joi.
Joi, în Ocna Sibiului, polițiștii rutieri au oprit pentru control un autoturism condus pe strada Mihai Viteazu de către un localnic în vârstă de 63 de ani.
Testarea alcoolscopică a șoferului a indicat o valoare de 0,50 miligrame/litru alcool pur în aerul expirat, bărbatul fiind însoțit la o unitate medicală unde i s-au recoltat probe biologice în vederea stabilirii alcoolemiei în sânge.
Sibienii care au furat combustibilul din mașinile parcate, dar și catalizatoare auto au fost arestați preventiv.
În cursul zilei de joi, judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Judecătoriei Sibiu a dispus arestarea preventivă a celor 4 sibieni pentru 30 de zile.
Persoanele în cauză au fost încarcerate în Centrul de Reținere și Arestare Preventivă din cadrul I.P.J. Sibiu, iar cercetările sunt continuate la nivelul Biroului de Investigații Criminale Sibiu, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sibiu.
Miercuri dimineața, în jurul orei 5, cei patru tineri au fost depistați în trafic, în municipiul Făgăraș, în județul Brașov.
În autoturismul cu care bărbații se deplasau, polițiștii de investigații criminale au descoperit două catalizatoare, iar în urma cercetărilor efectuate, s-a constatat că sibienii le-ar fi furat, în aceeași noapte, din două autoturisme parcate în municipiul Făgăraș.
Anunțul a fost făcut de Ministrul Culturii, Raluca Turcan: ”Lucrările la Tribunalul Sibiu vor fi reluate după ce guvernul a semnat un acord de împrumut în valoare de 100 de milioane de euro cu Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BIRD). Renovarea Tribunalului Sibiu, începută acum mai mulți ani, a fost blocată din cauza birocrației, greșelilor de proiectare și de execuție și din cauza lipsei fondurilor. Lucrările vor fi urgentate acum cu ajutorul finanțării de la BIRD. Este una din cele mai bune vești pe care le putea primi Sibiul în această perioadă, iar pentru asta trebuie să-i mulțumesc Ministrului Justiției, Alina Gorghiu. Proiectul susținut de Guvern prevede, pe lângă proiectul din Sibiu, modernizarea și consolidarea instanțelor din Calafat, Corabia, Vălenii de Munte, Șimleul Silvaniei, Oravița și Filiași”.
Sediul vechiului Palat de Justiție a devenit o ruşine pentru comunitatea locală, care se chinuie de mai bine de un deceniu să reabiliteze imobilul. De 12 ani, sediul Palatului de Justiţie se află în paragină, degradându-se fizic de la un an la altul, iar personalul din justiţie a fost nevoit să se mute de nenumărate ori dintr-o clădire în alta în Sibiu, ajungând, în final, să-şi desfăşoare activitatea într-un imobil închiriat pe strada Ocnei, de la societatea Casa Albă Independenţa. De acum, sibienii se vor bucura ca măcar una din clădirile emblematice, lăsate de izbeliște, să își regăsească sensul și să reintre în circuitul real al comunității.
Ministrul Culturii, Raluca Turcan a precizat, pentru Sibiu 100%, că suma de 12 milioane de euro, alocată pentru renovarea Tribunalului Sibiu, va acoperi integral finanțarea lucrărilor. Pe lângă acest obiectiv, împrumutul prevede în total construirea și reabilitarea a încă 7 sedii de instanțe. Este vorba de judecătoriile Calafat, Corabia, Vălenii de Munte, Șimleul Silvaniei, Oravița, Filiași și Tribunalul Sibiu, așa cum am amintit.
Când vor demara lucrările
”Ministerul Justiției anticipează că va lansa licitația pentru selectarea proiectantului în luna noiembrie a acestui an, a mai adăugat Raluca Turcan. În funcție de finalizarea procedurilor de licitație, începe și construcția efectivă. Nu vreau să promit niciun termen de finalizare, nu vreau să vorbesc de panglici tăiate, pentru că prea mult timp a fost blocat acest proiect. Acestea sunt datele la zi, aș vrea să mă limitez la ele. Este rușinos că această clădire a fost ridicată de la zero în trei ani, iar din 2002, de când au început inițial lucrările de reabilitare, suntem în aproximativ același moment”.
Cum a ajuns proiectul acesta în atenția Guvernului după o așteptare de peste 10 ani?
În ceea ce privește așteptările sibienilor de peste un deceniu pentru renovarea Tribunalului, Raluca Turcan a menționat: ”Nu este o așteptare de 10 ani. Investiția a fost mereu în atenția Ministerului Justiției și periodic am verificat personal stadiul reluării. Acum, printr-un efort comun, am încheiat acest nou acord cadru și va fi finalizată lucrarea de investiții. Tribunalul Sibiu a fost inclus și în vechiul acord cadru, însă au existat probleme la nivelul execuției propriu-zise a lucrărilor. La 3 septembrie 2018 a fost transmisă notificarea de reziliere de către constructor, iar la 1 noiembrie 2019 a fost reziliat contractul. Acordul inițial cu Banca Mondiala prin BIRD expirase, astfel că nu mai exista sursă de finanțare. Acum, avem bugetul pentru demararea acestor lucrări”.
