Acasă Blog Pagina 1809

ANPC va controla produsele de post în perioada următoare

Comisarii Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor vor controla şi supraveghea piaţa în perioada postului Sfintelor Paşti.

Controalele sunt organizate pentru a preîntâmpina orice neregulă din domeniul protecţiei consumatorilor, iar operatorii economici care nu respectă prevederile legislative vor fi sancţionaţi, a anunţat pe pagina sa de Facebook, directorul general al instituţiei, Paul Anghel.

„Pentru ca produsele pe care le cumpăraţi în perioada postului Sfintelor Paşti să nu prezinte un pericol pentru sănătatea dvs., vă recomand să cumpăraţi produse alimentare de post numai din locuri amenajate şi autorizate, să solicitaţi şi să păstraţi bonul de casă pentru a putea proba în cazul în care, în mod justificat, doriţi să reclamaţi calitatea\conformitatea sau siguranţa unui produs.

De asemenea, atenţionez asupra faptului că dacă achiziţionaţi produse alimentare de post din locuri neautorizate, în care comerciantul respectiv nu are posibilitatea să asigure condiţiile optime de transport, depozitare şi comercializare, riscaţi ca produsele sa fie neconforme sau chiar nesigure acestea vă pot afecta sănătatea.

Produsele de post sunt produse alimentare constituite din ingrediente vegetale, texturat proteic de soia, mixuri pe baza de soia etc.

Nu cumpăraţi produse a căror etichete nu vă informează complet şi corect privind conţinutul, ingredientele sau calitatea produsului.

Sfătuiesc consumatorii să citească atent eticheta produselor pentru a putea respecta Postul Paştelui şi de a evita astfel să fie induşi în eroare”, transmis Anghel.

Consumatorii trebuie să acorde o atenţie sporită la lista ingredientelor de pe produsele de Post.

„În cazul în care aceasta conţine şi ingrediente de origine animală, respectiv lapte praf, zer praf, pudră de ouă, trebuie să ştiţi că aceste produse nu fac parte din grupa produselor de post.

Pentru produsele tăiate, fracţionate sau porţionate de vânzător, solicitaţi să vedeţi eticheta produsului pentru a verifica compoziţia şi data durabilităţii minimale.
Avertizez asupra faptului că pe unele ambalaje veţi găsi pe lângă lista cu ingrediente şi afirmaţia „poate conţine urme de ou, lapte…”.

Aceasta este o informaţie oferită voluntar de către producător, şi înseamnă că, în ciuda tuturor asigurărilor luate pe perioada producţiei, cele mai mici urme din ingredientele menţionate, câteodată, nu pot fi evitate.

Şi nu în ultimul rând, verificaţi dacă în magazin sunt respectate condiţiile de păstrare specificate de producător, în special temperatura.

Nu cumpăraţi produse care au fost ţinute la temperaturi mai mari decât cea specificată.

După achiziţie, respectaţi şi la domiciliu condiţiile de depozitare precizate pe ambalaj„, notează oficialul ANPC.

În urma acţiunilor de control desfăşurate în anii anteriori, comisarii ANPC au găsit la comercializare produse, pe a căror etichete, erau înscrise menţiuni care puteau induce în eroare consumatorii.

Pe lista produselor s-au regăsit: cozonac cu rahat, cacao şi stafide, ambalat în pungi din material plastic, în compoziţia căruia se regăseau ouă, în contradicţie cu menţiunea inscripţionată pe fluturaşul colant „produs de post”; „Maioneză vegetală simplă” şi „Maioneză vegetală Shaorma” (denumirea de Maioneză se atribuie doar unei emulsii pe bază de gălbenuş de ou, ulei şi alte ingrediente); „Pizza de post” – „specialitate cu aroma pe baza de uleiuri vegetale şi cazeină (substanţă proteică din lapte)”, produsul nefiind astfel un produs ” de post”, cu efectul dezinformării consumatorilor; Utilizarea de denumiri consacrate ale unor preparate din carne precum şniţel, pate, parizer, salam, cârnaţi, cremwurşti etc. la care era ataşată sintagma „vegetal”.

De asemenea, s-a mai constatat înscrierea pe ambalajul unor produse vegetale a menţiunii „fără colesterol” sau „0% colesterol”, sugerându-se astfel că acestea ar avea caracteristici speciale, când de fapt toate produsele vegetale au această caracteristică.

În plus, produsul alimentar vegetal UHT, care conform listei de ingrediente declarată pe ambalaj conţinea proteine din lapte, în neconcordanţă cu denumirea de produs, precum şi produse de cofetărie preambalate, cu menţiunea „de post”, deşi în lista ingredientelor de pe eticheta era înscris „frişcă”.

În acelaşi timp, au fost constatate următoarele abateri: produse de post expuse la comercializare în acelaşi raft şi în directa vecinătate cu celelalte produse, inducând în eroare consumatorii (de exemplu, produsul „Untar” ce conţinea grăsimi vegetale era expus la vânzare în acelaşi raion cu untul); expunerea la comercializare în raioanele destinate produselor de post a produselor care aveau în conţinut ingrediente lactate; produsul „Crutoane cu ierburi aromate” era expus în vederea comercializării la raft, iar deasupra acestuia exista un afiş inscripţionat „Idei savuroase de post”, deşi produsul conţinea la ingrediente: „zer praf dulce” şi „praf de iaurt”, care sunt de origine animală şi nu de post.

Urmărește Sibiu 100% în Google News 

FOTO: Dragoș Iancu a revenit într-o partidă oficială după 175 de zile de la accidentarea gravă de la Ploiești

0

Mijlocașul lui FC Hermannstadt, Dragoș Iancu, a revenit într-o partidă oficială după accidentarea teribilă de la Ploiești.

La sfârșitul lunii septembrie, Dragoș Iancu suferea o accidentare teribilă în meciul contra Petrolului.

O intrare imprudentă a lui Valentin Țicu i-a provocat mijlocașului de la Hermannstadt o fractură de peroneu și la ligamentele de la gleznă.

După accidentare, Iancu a revenit în lotul lui Marius Măldărășanu în penultima etapă a sezonului regulat, la victoria 4-1 cu Oțelul, însă nu a fost folosit.

Dragoș Iancu a fost introdus în locul lui Balaure, în minutul 85 al partidei cu Dinamo, când Hermannstadt conducea cu 3-0.

„Vreau să mulțumesc echipei, staff-ului, conducerii și celor de la FCSB care m-au îngrijit. S-au purtat cu mine ca și cum aș fi jucătorul lor.

Eu sunt un tip optimist în general. Nu mi-a fost ușor, dar nu mă mai gândesc la ce s-a întâmplat. Privesc doar înainte de acum”, a pus Dragoș Iancu la „Fotbal Club” de la Digi Sport.

Urmărește Sibiu 100% în Google News 

FOTO: O casă a fost distrusă de un incendiu

UPDATE: „Incendiul a fost lichidat. Se lucrează pentru îndepărtarea efectelor negative și stabilirea cauzei probabile care a generat incendiul”, a precizat purtătorul de cuvânt al ISU Sibiu, sublocotenent Andreea Ștefan.

ȘTIRE INIȚIALĂ: Pompierii sibieni intervin, duminică seara, în localitatea Rășinari pentru stingerea unui incendiu la o casă.

Pompierii intervin cu două autospeciale de stingere, o autoscară, o autospecială de primă intervenție, un echipaj SMURD și o ambulanță a Serviciului Județean de Ambulanță Sibiu.

„La sosirea forțelor incendiul se manifesta generalizat la întreaga casă (aproximativ 50 mp).

Proprietarul casei, un bărbat în vârstă de aproximativ 36 de ani a suferit o ușoară intoxicație cu fum, acesta fiind asistat medical la fața locului, în aceste momente fiind transportat la UPU Sibiu de un echipaj al Serviciului Județean de Ambulanță pentru investigații suplimentare.

Pompierii lucrează pentru localizarea incendiului, întrucât există risc de propagarea casă vecină.

Intervenția este in dinamică”, a declarat sublocotenent Andreea Ștefan, purtătorul de cuvânt al ISU Sibiu.

Urmărește Sibiu 100% în Google News

FOTO: Șah și mat în 8 minute. FC Hermannstadt a înscris de 3 ori în prima repriză

0

FC Hermannstadt a rezolvat meciul de duminică seara, cu Dinamo, în prima repriză, între minutele 38 și 46.

FC Hermannstadt a înscris în minutul 9, însă reușita a fost anulată. Ianis Stoica a reluat din 3 metri o centrare, însă după o lungă analiză VAR, golul a fost anulat pentru offside.

În minutul 24, sibienii au avut o ocazie colosală. În urma unui corner, FC Hermannstadt a fost la un pas să înscrie, dar portarul Golubovic a respins, mingea a ajuns la Daniel Paraschiv care a reluat foarte puternic, dar mingea a fost respinsă de pe linia porții de jucătorul lui FC Hermannstadt, Murgia.

Din minutul 38, Hermannstadt s-a dezlănțuit și a făcut 3-0 în cîteva minute.

Ianis Stoica a reușit să deschidă scorul după ce a lovit cu capul, iar în primă fază Golubovic a respins balonul care a ajuns tot la jucătorul sibienilor, iar Stoica nu a mai iertat de această dată.

În minutul 42 s-a făcut 2-0. Mingea a ajuns la Opruţ, care a reluat din prima și a marcat.

În primul minut al prelungirilor, sibienii au mai lovit o dată. După o eroare a lui Moura, mingea a ajuns la Neguț, care a făcut 3-0.

Cea mai importantă ocazie a dinamoviștilor în repriza secundă a venit în minutul 84.

Abdallah a reluat cu călcâiul în urma unei centrări venite din corner, dar portarul sibienilor a reținut fără probleme.

Nu au mai fost alte ocazii importante, astfel încât sibienii au început cu dreptul play-out-ul, un sec 3-0 cu Dinamo.

Urmărește Sibiu 100% în Google News 

FOTO: Incendiu violent la o anexă. Pompierii sibieni au intervenit de urgență

Pompierii sibieni au intervenit, duminică, în localitatea Rusciori pentru stingerea unui incendiu la o anexă gospodărească.

Pompierii au intervenit cu două autospeciale de stingere, o autoscară și un echipaj SMURD.

„La fața locului incendiul se manifesta generalizat la întreaga anexă, pe o suprafață de aproximativ 80 de metri pătrați.

S-a acționat pentru stingerea incendiului, acesta fiind lichidat prompt.

Anexa a fost afectată în totalitate și au ars câteva lemne depozitate în interiorul acesteia.

Incendiul a fost cauzat de fumatul în apropierea materialelor combustibile.

Nu au fost înregistrate victime”, a declarat purtătorul de cuvânt al ISU Sibiu, sublocotenent Andreea Ștefan.

Urmărește Sibiu 100% în Google News

Cea mai mare pensie din România este de 19.000 de euro net

Cea mai mare pensie din România este de 19.000 de euro net, după majorarea din luna ianuarie a acestui an.

Cea mai mare pensie din România a depăşit valoarea brută de 100.000 de lei lunar.

După impozitare, valoarea netă a pensiei trece de 19.000 de euro lunar şi este încasată de un fost angajat din sistemul bancar. Este vorba, practic, o pensie obţinută strict pe bază de contributivitate.

Pensia medie în luna februarie în România a fost de 2.290 de lei (450 de euro), potrivit datelor furnizate de Casa Naţională de Pensii,

„Cea mai mare pensie din România se ridică la suma brută de 108.627 de lei. Potrivit legii, se aplică un impozit de 10% pentru suma care depăşeşte 2.000 de lei.

Aşadar, în acest caz, se scad 2.000 de lei, iar suma impozabilă este de 106.627 de lei. Rezultă o pensie netă de 95.965 de lei lunar.

Aşadar, cea mai mare pensie din România atinge în acest moment valoarea de 19.193 de euro pe lună.

Pensia aparţine unui fost bancher şi este obţinută strict pe bază de contributivitate”, scrie observatornews.ro.

Urmărește Sibiu 100% în Google News

Sibienii cu suflet mare ajută copiii cu probleme cardiace. Au pus mână de la mână, într-o gală de binefacere inedită

Copiii cu malformaţii cardiace congenitale, sprijiniți de Fundația polisano, au o șansă în plus la o viață normală. În urma unei gale de binefacere, care a inclus o licitație caritabilă, mai mulți oameni de afaceri, antreprenori sibieni și oameni respectați în societatea sibiană, au donat peste 10.000 de euro pentru a-i ajuta pe copii.

Mai mult, unii dintre cei prezenți au donat sume de bani în contul fundației și în afara licitației, marcați de problemele micuților. Aceștia au participat la o licitație specială, în urma căreia au achiziționat tablouri, lucruri, pachete turistice și servicii de coach-ing și de afaceri.

Sibienii au rămas impresionați de situația acestor copiii care au viața în pericol și au licitat mult peste prețul de pornire al obiectelor și serviciilor. Licitația s-a defășurat într-o profundă stare de emoție, amfitrionul acesteia fiind actorul Florin Coșuleț, care a întreținut o atmosferă plăcută, presărată cu momente de umor, clipe de seriozitate, dar și de conștientitare a problemelor prin care trec acești copii și familiile lor.

Pentru o seară, toți cei prezenți au uitat de grijile și problemele de zi cu zi și au ajutat, pe măsura posibilităților, copiii aflați în dificultate. Darul de a face bine și de a te implica, a devenit un sentiment care i-a unit pe toți cei prezenți. Gala de binefacere a fost un moment inedit și una dintre puținele astfel de acțiuni care au loc în Sibiu.

Evenimentul a fost posibil ca urmare a implicării KW Sibiu Keller Williams. De curând, compania a aniversat un an de existență în Sibiu, astfel că a vrut să marcheze acest eveniment într-un mod inedit și elegant, dar cu o implicare socială concretă în viața comunității sibiene. În acest sens, conducerea companie a organizat gala de binefacere de vineri seara, la Odissea Events Hall Sibiu, și în urma căreia acești copii vor beneficia de tratamente medicale adecvate. Toate veniturile strânse au fost direcționate către Fundația Polisano, a cărui proiect vizează acești copii aflați în dificultate.

Spiritul civic și compasiunea, la mare preț

Seara de gală a adunat patroni, avocați, notari, medici, întreprinzători și antreprenori sibieni, reprezentanți ai unor societăți comerciale sibiene importante, în fapt reprezentanți ai mediului privat de afaceri din Sibiu, dar și membrii ai societății civile sibiene, în speță conducătorii unor ONG-uri și asociații locale.

Punctul culminant al evenimentului a fost licitația unor obiecte și pachete de servicii. În acest context, organizatorii acestei galei au licitat tablouri, mobilier special, un pachet turistic în Grecia, training-uri de coach life și de afaceri și alte obiecte. Timp de mai bine de oră cei prezenți au licitat diferite sume de bani, înțelegând necazurile prin care trec familiile acestor copii. Mai mult, unii dintre participanți chiar au povestit momentele grele din viață prin care au trecut și cum au fost ajutați de cei apropiați și de medici.

Per total, în urma licitației caritabile, s-au strâns peste 10.000 de euro, bani care vor ajunge în conturile Fundației Polisano. Amfitrionul licitației a fost actorul sibian Florin Coșuleț, actor al Teatrului Național Radu Stanca, care prin atmosfera creată a reușit să ajungă la inimile celor care au venit la dineul caritabil. Mai cu o glumă, mai cu un cuvânt onorant către medici și cei care fac posibile asfel de evenimente, când o poveste cu o pildă de viață sau din viața personală, Florin Coșuleț i-a făcut pe cei prezenți să conștientizeze cât de importantă este implicarea în comunitate și bucuria de a fi aproape de cei aflați în suferință.

Seara a fost completată cu momente de muzică clasică, iar artistul Romulus Cipariu a susținut un minirecital.

Mărturisire de medic: „Vreau să avem generații de adulți sănătoși”

„Când m-am specializat în cardiologie pediatrică, m-am gândit la copiii pe care îi pierdeam în urmă cu 20 de ani, din motive pe care nu le știam. În țară, sunt puține centre de chirurgie cardiovasculară pediatrică pentru acești copii, dar am găsit sprijin la medicii veniți din străinătate care ne ajută. Când a apărut Cătălina (n,red. Cătălina Costache), mi s-a deschis o cale. Mă ocup de copiii care vin din 5 sau 6 județe și apelează la sufletul meu de pediatru. Țin foarte mult la copii, vreau să avem generații de adulți sănătoși. Vă mulțumesc frumos că ne ajutați”, a spus dr. Viorela Cotârlă, partener al Fundației Polisano. La rândul său, Cătălina Costache, directorul executiv al Fundației Polisano, a mulțumit celor prezenti pentru implicare și sprijinul acordat, prezentând, totodată, proiectele și acțiunile fundației.

KW Sibiu, exemplu de implicare civică

Keller Williams, companie imobiliară cu o experiență de peste 40 de ani pe piața mondială, acționează ca un formator-consultant, concentrându-și toate activitățile pe servicii, productivitate și profitabilitate. În era relațiilor digitale, Keller Williams Sibiu alege relațiile umane pentru a-și servi mai bine clienții și a-i sprijini pe tot parcursul procesului lor de cumpărare sau vânzare imobiliară, bazându-se pe valori precum: integritate, empatie, etică și angajament. Mai mult decât un simplu statut, comunitatea Keller Williams este o stare de spirit care răspunde unei provocari cheie: restabilirea încrederii în relația client-agent, o singularitate din care Keller Williams dorește să facă un adevărat vârf de lance, pentru ca în Keller Williams nu este vorba doar despre imobiliare: este despre oameni, despre puterea exemplului, despre ce putem înfăptui, atât pentru noi, cât și pentru cei din jurul nostru.

Misiunea KW este de a construi cariere ce merită avute, afaceri ce merită deținute, vieți ce merită trăite, experiențe ce merită împărtășite și moșteniri ce merită lăsate. Viziunea KW este de a fi compania imobiliară preferată de agenți și clienții acestora. Valorile KW sunt Dumnezeu, familia și mai apoi afacerile. Keller Williams este implicat foarte activ în acțiuni cu scop caritabil, iar evenimentul aniversar un an de KW Sibiu a fost dedicat strângerii de fonduri pentru Fundația Polisano. „Ne dorim să venim în sprijinul comunității, acolo unde este nevoie de implicare financiară sau materială, pentru că primim Bine și oferim Bine, înapoi comunității”, transmit reprezentanții KW Sibiu.

Fundația Polisano, șansa copiilor cu probleme cardiace

Din 2015, Fundaţia Polisano a sprijinit peste 500 copii cu malformaţii cardiace congenitale să beneficieze de intervenţii chirurgicale care le-au salvat viaţa. Majoritatea operaţiilor au fost realizate cu ajutorul unor echipe medicale înalt calificate, benevole, din Anglia, Germania şi Suedia. Realizările fundației din 2015 până în prezent sunt 500 de copii cu malformații congenitale operați, 25 misiuni internaționale în ultimii 8 ani și 50 cadre medicale specializate participante.

„Ne implicăm în sănătatea comunităţii noastre prin proiecte de tratament, prevenţie şi informare, educaţie pentru sănătate, dar şi dotarea spitalelor din România. Un loc important în preocupările noastre îl au copiii cu malformaţii cardiace, pe care îi ajutăm la diagnostic şi tratament cu sprijinul unor echipe medicale internationale partenere. Prin acest proiect, echipe din Anglia, Suedia şi Germania vin în România de câteva ori pe an pentru a trata copii cu boli cardiace grave din toată ţara. De la începutul activităţii noastre, am ajutat între 30 și 40 de copii pe an, să primească intervenţia cardiacă salvatoare, cu o rată de succes de 100%. În completarea programului nostru Inimi Sănătoase pentru Copii, proiectele noastre comunitare contribuie la sănătatea grupurilor şi comunităţilor mai mari”, susțin responsabilii fundației.

Urmărește Sibiu 100% în Google News 

Rostind adevărul

„Acum trăim nişte vremuri… şi sfânt să fii, nu-i poţi îndrepta pe oameni, pentru că nu-ţi dau voie să le spui adevărul!” (Părintele Proclu Nicău)

În mediile intelectuale din antichitate, numite în cultura universală „Gândire tradiţională”, existau cunoştinţe la care ştiinţa modernă nici nu poate visa şi care, bineînţeles, s-au pierdut. Dar, dacă afli ceva, e bine să nu fii egoist. Aşa că iată ce descriere a societăţii vremurilor noastre am găsit într-o carte: „Liderii care vor domina lumea în acele vremuri – în mod violent – se vor face stăpâni pe pământurile supuşilor lor…

Cei care posedă (proprietarii, comercianţii) vor abandona agricultura, comerţul şi se vor asemăna sclavilor, practicând meserii mecanice. Pe de altă parte conducătorii, în loc să-şi protejeze supuşii, îi vor spolia şi – sub pretexte fiscale – îi vor deposeda de ale lor. Sănătatea interioară (morală, n. n.) şi legea vor slăbi din zi în zi, până când lumea va fi complet pervertită. Doar valorile materiale vor mai determina rangul social, (…) singura legătură între sexe va fi plăcerea, singura cale spre succes – falsitatea. Pământul nu va fi apreciat decât pentru bogăţiile sale minerale”.

Fac  o mică pauză, să vă spun în rezumat – textul este destul de lung – că  orice trăire mistică se va pierde, ca şi simţul onoarei, iar  într-o lume desacralizată  credinţa va fi un simplu ritual religios, formal şi ineficient, iar căsătoria nu va mai avea rang de Taină. „Va fi un tip de viaţă egalitarist şi aceeaşi promiscuitate pentru toţi. Cel care va da bani mai mulţi, va conduce, iar nobleţea tradiţională va dispărea. Oamenii îşi vor concentra interesele pe achiziţii – chiar prin mijloace necinstite – şi pe bogăţii. (…) Oamenii vor fi din ce in ce mai înspăimântaţi de ideea morţii şi îngroziţi de sărăcie. Această frică singură îi va mai ţine legaţi de Cer.”

Dar ceea ce m-a impresionat la acest text milenar este precizia cu care descrie femeia vremurilor noastre, cea golită de rostul ei mântuitor şi care infestează seară de seară ecranele televizoarelor cu un model devastator: „Femeile nu vor mai asculta de soţii lor şi nici de părinţi. Vor fi egoiste, vicioase, excentrice, mincinoase şi se vor ataşa, de preferinţă, de bărbaţi imorali. Ele vor deveni simple obiecte de satisfacţie sexuală”.

Iar în concluzie: „Absenţa credinţei va domni printre oameni, deviaţi cum vor fi de erezii, şi, în consecinţă, viaţa lor va fi mult mai scurtă”. Vă stau la dispoziţie cu sursa, dacă doriţi. Este suficient să suprapunem textul peste orice telejurnal de seară şi îmi veţi da dreptate că înţelepţii lumii de acum trei mii de ani aveau „telescoape” (spirituale, evident) mult mai puternice decât cele cu care  oamenii de ştiinţă caută astăzi extratereştri în univers, fără a fi elucidat înainte tainele lumii în care trăim.

Iată spre ce ne îndreptăm, nerostind adevărul! Când vom avea în farfurii gândaci, când vom sta cu acul vaccinurilor exteminatoare în fund şi ne vom plimba ca hamsterul în vârtelniţă prin oraşul de 15 minute, să ne aducem aminte că Dumnezeu îţi dă, dar nu-ţi bagă şi-n traistă!

 „Adevărul este singurul care odihneşte. Dacă nu eşti în adevăr, nu eşti în Dumnezeu. Şi numai unul e Adevărul: Eu sunt Calea, Adevărul şi Viaţa! – spune Însuşi Fiul Lui Dumnezeu(Părintele Arsenie Papacioc).

Şi să încheiem tot cu Părintele Proclu Nicău, în nădejdea că n-am judecat şi nici mâhnit pe nimeni, ci doar am rostitun strop de adevăr: „Nu cu oamenii trebuie să luptăm, ci cu duhurile rele din ei”.

Asta e misiunea celor aleşi de Dumnezeu pentru implinirea ei. Iar noi, cei mai puţini tari de vârtute  –  cum spuneam  –, să facem ce spunea părintele Iustin, să intrăm în biserici şi să ne rugăm ca Domnul să întoarcă România la frumuseţea ei cea dintâi.

Urmărește Sibiu 100% în Google News 

Gyuri Szasz, sculptorul care face ca lemnul să încălzească sufletele

În fiecare piatră, în fiecare lemn, e o taină, o opera de artă care așteaptă să fie destăinuită. E doar treaba artistului, a meșterului de vocație, să o redea lumii. Gheorghe Szasz (Gyuri, cum îi spune toată lumea), de o viață asta face: aduce la viață ceea ce alții nu reușesc să cuprindă nici măcar cu gândul îndrăgostit de frumos. Sculptează în aproape orice, însă e apropiat, îndeosebi, de lemn. Și aceasta nu neapărat pentru că lemnul se lucrează mai ușor, ci mai ales pentru că acesta are un suflet cald, e prietenos cu omul și îi străjuiește locuirile de atâta vreme. 

În atelierul său de pe str. Livezii din Sibiu, Gyuri e suveran. Două mese de lucru, peste o sută de dălți, lemn de diferite esențe, desene, șabloane, lucrări în diferite faze de execuție și multă-multă pasiune.

”Dacă aș fi luat un CNC, nu mai eram eu”

Gyuri e un personaj. Dincolo de artistul care transformă lumea, am găsit un om care refuză să își ”industrializeze” viața. Nu concepe nicicum să folosească utilaje, mașinării din acelea de le zic oamenii de azi CNC-uri (Computer Numerical Control). Pentru că, spune el, ”dacă aș fi luat o mașină, nu mai eram eu. Ar lucra mașina în locul meu. Dar așa, fac totul din mână și exact așa cum am învățat. În 1976 am terminat școala și de atunci am lucrat doar manual. Așa pot să fac și concepțiile mele, pot să fac și proiectele mele, tot ce gândesc pun pe hârtie, desenez și execut lucrarea. Acum, cum să iau un CNC, să lucreze în locul meu? Nu m-ar reprezenta deloc asta!”

S-a născut în județul Mureș, în Fițcău, ”un sat într-o potcoavă, ca un sac”, în capătul Munții Gurghiului. Tatăl se trudea cu exploatarea forestieră, așa că era firesc să îndrăgească lemnul. De altfel, și casa a fost făcută de tata, tot din lemn. ”Când am devenit puțin mai mare, spune Gyuri,  și puteam să trag de joagăr, l-am ajutat și eu pe tata. Și așa a fost dragostea pentru lemn. Când aveam un pic de timp, eu eram cu briceagul pe unde se tăiau lemne și căutam o bucată de lemn, care arăta cumva și făceam ceva din el. Și voiam neapărat să să mă ducă pe linia aceasta. Fiind de la țară, nu prea aveau părinții condiție să mă țină la liceu, la facultate, iar tata mi-a zis să mă orientez să găsesc o meserie care îmi place. Așa am aflat că în Târgu Mureș începuse înainte cu doi ani școala profesională de sculptură”.

Urmează școala de specialitate și e încadrat într-o fabrică de renume pentru acea vreme, în Târgu Mureș, ca ”tâmplar mobilă artistică”. Aici, furând meseria de la vechii artizani, excelează în ceea ce face și e selectat pentru a pune pe roate o nouă fabrică de mobilă, de această data la Sibiu. ”M-am perfecționat la locul de muncă, fără profesor. Învățam unii de la alții, pentru că tu, care erai începător, voiai să devii ca acela care era mai în vârstă și care făcea lucruri mult mai reușite ca tine. Și aceasta te îndemna să faci și tu lucrurile la fel. Și mai aveam un avantaj foarte mare: în fiecare an se ținea un concurs de meserie, în cadrul secției, care era susținut de fabric. Asta însemna că acolo trebuiau investite niște ore, plătite de către fabrică pentru noi, ca să realizăm lucrările din concurs”, mai spune Gyuri.

În 1989 ajunge în orașul de pe Cibin, la IPL (fabrica Special, de mai târziu), pentru că ”a fost așa o lege dată de către conducerea Comitetul Central din București, ca toate fabricile de mobilă să aibă și o secție de sculptură. Fiindcă unde erau secțiile de sculptură, fabricile mergeau foarte bine. Erau astfel de fabrici la Târgu Mureș, Arad, Timișoara, Iași, Bacău, Constanța, București…”

De la ”Special”, la particular. A lucrat și pentru Casa Poporului

Între lucrările executate în acea perioadă se regăsesc parte din cele solicitate pentru Casa Poporului, Germania (în special statui pentru bisericile catolice), America. Tot la Sibiu, la 31 de ani, Gyuri se ocupă să le predea adolescenților aspiranți să dăltuiască în lemn, ore de sculptură.

Doar că Revoluția, cu ale ei capricii, face ca fabrica să intre într-o zonă de ineficiență și se închide: ”Nu mai era același entuziasm, nu mai erau comenzi. Plus că, să faci niște lucrări ca în Occident, aveai nevoie de mașini, de utilaje performante”.

Așa că, peste ceva vreme, Gyuri e nevoit să aleagă: să își caute de lucru în altă parte sau să își croiască propriul drum.

”În 2003 deja nu mai era de continuat cu Specialul. Fabrica nu putea să se mai susțină financiar. Și atunci am zis: Hai că să încerc pe cont propriu! M-am asociat atunci cu o echipă care avea atelierul în Gura Râului. Eu mi-am deschis un atelier aici, în Sibiu, și am lucrat împreună destul de mult timp, până în 2011. În 2011 am venit aici, în atelierul acesta. De atunci sunt chiar pe cont propriu”, adaugă Gyuri.

De atunci, din atelierul de pe str. Livezii, pleacă spre tot felul de destinații lucrări migăloase, executate doar manual, cu multă finețe, pasiune și creativitate. În ultimii ani, solicitările au venit cu precădere din partea bisericilor, pentru diferite lucrări de cult (icoane, strane, cruci, porți, uși etc). Între acestea, sunt de amintit bisericile: ”Din groapă” (Sibiu) ori cele din Gârbova, Gura Râului, Cristian, Poplaca, Cisnădie, Sadu, Râu Sadului. Însă nu de puține ori și persoane fizice, cu aplecare către artă, i-au călcat pragul atelierului pentru diferite piese de mobilier ori fel de fel de obiecte artizanale.  

Nu are o lucrare anume la care să țină în mod special. Toate îi sunt dragi și pentru toate a pus mult suflet. Și aceasta pentru că, spune Gyuri, ”când am intrat în atelier, se schimbă totul. Totul se schimbă în ritmul atelierului și am atâta răbdare, că de multe ori abia aștept să vin. Dacă am lipsit câteva zile, o săptămână sau două, și ajung la atelier, abia aștept să pun mâna pe dălți, să pun mâna pe creion, să desenez, să fac șabloane, să creez, să concept! Chiar dacă mă supără ceva (probleme cu articulații, cu mâini, cu nu știu ce), când sunt aici, n-am nimic!”

Printre ultimii ”supraviețuitori” ai sculpturii cu mâna

Gyuri lucrează acum și la un proiect cu totul inedit. Face magneți, cu partea de lemn reprezentând, în sculptură, colibele din Râu Sadului.

L-am întrebat pe Gyuri care lemn e mai bun, mai prietenos cu sculptorul? ”Orice lemn este bun, orice pom fructifer, în special. Deci cel mai frumos lemn este un cireș, un măr, un prun. Pentru că au niște culori extraordinare. Dar și foioasele sunt foarte frumoase: stejarul, frasinul, teiul…” Până a ajunge însă în faza de a fi sculptat, lemnul necesită o pregătire specială, mai ales în privința umidității, care trebuie să fie sub 10 %, pe care o obții foarte greu în mod natural. De aceea acest proces se face în cuptoare special, ”la uscare controlată”.

De o viață, Gyuri a făcut ca lemnul și piatră să ia forma gândurilor și visurilor sale. Și ceea ce a ieșit din mâinile sale să stea mărturie muncii și viziunii sale print e miri ce colțuri ale țării sau lumii. Din păcate, toată această experiență de lucru și înțelepciune riscă să se piardă odată ce el va înceta să mai facă ceea ace face. ”Copiii mei nu fac niciunul sculptură. Am doi copii care au terminat tehnică dentară și unul care e IT-ist. Așa că nimeni nu mai face sculptură. Mi-ar fi plăcut să am continuitatea în familie, că atunci era altceva, ca în Occident, unde tradiția o ține familia mai departe. Dar eu i-am ajutat și încurajat să facă ce vor. Chiar întotdeauna aceasta le spuneam, că fiecare ce alege, ce îi place să facă, aceea să facă. Dacă faci un lucru din obligație, de acolo nu este nimic bun. Dacă acel lucru nu îl faci cu plăcere, ci dimpotrivă, te chinuie serviciul acela, nu este o viață normal. Trebuie să ai libera alegere. Și în ceea ce au ales copiii mei văd că sunt mulțumiți și atunci eu sunt mulțumit că ei sunt. Și eu zic că alegerea lor a fost foarte bună”, concluzionează Gyuri.

Din păcate, nici altcineva nu s-a apropiat de această meserie, ca învățăcel. Vin tineri, nu e vorbă, dar pleacă destul de repede. Pentru că munca aceasta nu e doar una a mâinilor, ci mai ales una a cultivării răbdării, îndemânării, a unei perfecționări permanente. În vara aceasta încă, cel mai probabil, împreună cu unul din colaboratorii săi, va ține un curs de sculptură. Poate cu acest prilej se vor găsi și urmăritorii și continuatorii muncii sale.

Cât vă vedeți făcând ceea ce faceți?, l-am întrebat pe sculptor. ”Cât mă lasă Doamne-Doamne în sănătate. Eu aș dori să lucrez cât mai mult, fiindcă asta mă ajută, la tonusul meu. Dacă sunt sănătos și am pe lucru, atunci mă simt bine.”

Urmărește Sibiu 100% în Google News 

Membrii ai Comisiei Europene în vizită la Apă Canal Sibiu

Cea de a treia reuniune a Comitetului de Monitorizare pentru Programul Dezvoltare Durabilă 2021-2027 a avut la Sibiu în perioada 13 – 15 martie.

Agenda evenimentului a inclus o serie de întâlniri la care au participat, pe lângă reprezentanți ai Comisiei Europene și membrii ai ministerelor: MIPE, Ministerul Mediului, Ministerul Dezvoltării, Primăria Minicipiului Sibiu, președinta Consiliului Județean Sibiu, conducerea Asociației Române a Apei, BERD,BEI, Jaspers precum și consultanți și ONG-uri.

Lista de oaspeți a inclus următorii participanți: Sofia Alvez – Director DG Regio, Aida Liha-Matejicek – Head of Unit DG Regio, Mariana Iusco – Desk officer DG Regio, Andrei Chivu – Director general DGPDD, Miruna Postaru – Director general adjunct DGPDD, Mihai Croitoru – Director DRI Sibiu, Corina Negulescu – Șef serviciu DGPDD și Teodora Malița – manager public DGPDD. Gazda, compania Apă Canal Sibiu a fost reprezentată de Directorul General al instituției – Ing Vasile Maier, Directorul tehnic – Ing Mairean Tatu, Directorul de exploatare – Ing Laurențiu Tudorica și șeful departamentul de implementare al fondurilor europene, PIU – Ing Mihai Banciu.

După o prezentare a stadiului de implementare al lucrărior delegația europeană a vizitat sediul societății din Eschil, 6 unde s-a pus accent pe modernizarea flotei auto, dezvoltarea Dispeceratului SCADA și automatizarea rețelelor ce deservesc populația județelor Sibiu și Brașov.

Operatorul regional de furnizare a serviciilor de apă și canalizare – Apă Canal Sibiu implementează un Contract de Finanțare ce reprezintă acordarea finanțării nerambursabile, de către AM POIM, pentru implementarea Proiectului nr. cod SMIS 2014+146332, intitulat: „Proiectul Regional de Dezvoltare a Infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţele Sibiu şi Braşov în perioada 2014 -2020”. Acesta are o valoare totală de 1.099.064.346,02 lei (aproximativ 225.527.742 Euro.

Autoritate de Management POIM acordă o finanțare nerambursabilă în sumă maximă de 852.946.213,23 lei, echivalentă cu 92,12% din valoarea totală eligibilă aprobată.

Obiectivul acestui Proiect major de investiții este creşterea nivelului de colectare şi epurare a apelor uzate urbane, precum şi a gradului de asigurare a alimentării cu apă potabilă a populaţiei din aria de operare a Apă Canal Sibiu din Județele Sibiu și Brașov.

Urmărește Sibiu 100% în Google News

Strălucirea

„Cine n-are ce mânca, știe când începe postul”, spune un proverb înțelept. La prima citire, nu se prinde înțelesul. De aceea sună mai bine reversul: „Cine are ce mânca, nu mai știe când începe postul”.

Într-adevăr, atunci când ai ce mânca, din abundență, ispita de a uita de post este mare. Iar atâta mâncare și risipă de mâncare, ca acum, nu a fost niciodată.

O altă vorbă spune: „Doamne, dă-le potrivnicilor bine, ca să uite de mine”. Dar diavolul deturnează această rugăciune, într-un mod viclean: „Doamne, dă-le oamenilor bine, ca să uite de Tine”. Când omului îi merge bine, ispita de a se încrede în sine și de a uita de Creator este tot mai mare.

Nu vreau să spun că acum trăim vremuri ușoare, dar, totuși, abundența, îmbuibarea, epatarea, toate ne-au dus spre înrobire trupească și sărăcire spirituală. Și nu e bine. E de-ajuns să ne uităm prin școlile noastre. Numărul elevilor violenți, tatuați, drogați este în creștere. Toate din răsfățul exagerat al părinților lor.

Or, postul este „tratamentul” cel mai bun pentru refacere spirituală. El ne ajută să ne redescoperim sufletul și să ne reîntoarcem către Dumnezeu.

Duminica aceasta „se lasă sec”, pentru că de luni începe Postul Mare. Alimentația noastră va „seca”, de bună voie, de tot ce este de proveniență animală, ca astfel să „secăm” robia față de trup. În schimb, postul ne îmbogățește sufletul cu răbdarea, cu înfrânarea, cu smerenia.

Suntem făcuți din pământ, care, fără cele spirituale, se face noroi. Dar dacă lăsăm ca Soarele Hristos să ne lumineze, ne vom curăța, iar pământul din noi va rodi și sufletul va înverzi.

Căci frumos spune proverbul: „Când soarele izbește, noroiul lucește”. Adică, în acest caz, când omul postește, sufletul strălucește!

Urmărește Sibiu 100% în Google News 

Părintele Alexandru Ioniță (Șura Culturală), un model de implicare comunitară într-o lume grăbită

În vremea aceasta, când pare că suntem certați cu timpul, puțini își mai găsesc resurse pentru activități benefice comunității. Cei mai mulți dintre noi, când ajungem acasă, stăm cu familia, ne abandonăm într-o canapea și ne uităm la un film.

Zona de confort este o problemă pe care nu o conștientizăm și greu ne dăm seama cât de nocivă e; alegem să nu facem lucruri care ne-ar consuma energia și timpul liber.

Părintele Alexandru Ioniță iese în evidență prin multitudinea de activități pe care le are. Slujitor al Bisericii Ortodoxe și cercetător la Universitatea Lucian Blaga din Sibiu, părintele nu doar că își îndeplinește atribuțiile religioase, dar investește fiecare moment liber în proiecte menite să îmbogățească viața comunității locale. Preotul are numeroase proiecte pentru locuitorii cartierului din Sibiu. Printre cele mai importante se află Casa românească Gușterița și Șura Culturală Gușterița, iar în următoarea perioadă vor avea loc două expoziții organizate chiar de el: Amintiri din fabrica BALANȚA – expoziție foto și sesiune de discuții și Grafică și bunăvestire.

„De când mă știu îmi plac vechiturile și tot ce ține de curtea țărănească. În copilărie mergeam în vacanțe la sat și am rămas îndrăgostit de tot felul de obiecte din această zonă etnografică. Mi-am dorit de mult să fac un muzeu al satului, dar nu am avut unde. În 2017 m-am dus în Gușterița. Motivul principal a fost școala din curtea bisericii, un alt proiect, o altă clădire. Primul mare angajament a fost de a renova școala, care acum se numește Școala Andreiană. După ce am început lucru la școală, mi-am dat seama că nu este suficient spațiu pentru alte activități școlare și am găsit șura casei parohiale, care era și ea nefolosită de foarte multe decenii. Am transformat șura într-un spațiu pentru copii, Șura Culturală Gușterița”, ne spune părintele.

Despre desene și cântarele Balanța

Vernisajul expoziției Grafică și bunăvestire are loc în data de 24 martie. Este o expoziție de desene realizate chiar de preotul Ioniță, lucrări din creion făcute în puținul timp liber.

„Eu sunt autorul desenelor, coordonatorul expoziției și cel care curăță la final. Aceasta este zona la care mă pricep puțin. Îmi place zona de arte plastice și asta am și vrut să studiez, dar acum este un  hobby. Cealaltă expoziție este despre cântare. Am ales să fac o astfel de expoziție pentru că în Gușterița trăiesc mulți oameni care au lucrat la fabrica Balanța. Acum a rămas doar stația de autobuz Balanța, care înainte era o clădire imensă. Mi-a venit ideea de a colecta cântare, mai ales după ce am văzut câteva în curțile locuitorilor. Surprinzător, oamenii chiar au reacționat și ne-au trimis cântare de peste tot din țară: de la Oradea, București, Bacău. De multe ori, oamenii nu reacționează la astfel de lucruri, nu se lasă invitați, însă aici lucrurile merg foarte bune. Eu doar am lansat o idee, dar mai departe oamenii au venit cu cântarele în brațe, dintre care multe sunt legate de povești, ori funcționează”, mărturisește preotul.

Un om cu timp pentru toate

În ciuda vieții agitate, Părintele Ioniță împărtășește că secretul stă în gestionarea timpului și dedicarea activităților comunitare. Cu responsabilitățile bisericești pe primul plan, el își găsește liniștea în proiectele sale artistice, lucrate adesea noaptea, ca o formă de compensare și liniștire a minții.

Muncește într-un birou la diverse conferințe și publicații, în cadrul Centrului de Cercetare a Patrimoniului și Istoriei Socio-Culturale: „E foarte diferită munca. Aici se lucrează în pași enormi, iar în parohie mă duc zilnic după ce termin lucrul aici. Tot ce fac în Gușterița fac după lucru, adică în timpul liber. Primele responsabilități ale mele în cartier sunt slujbele bisericești, responsabilitățile legate de administrație, interacțiunile directe cu oameni. Oamenii au prioritate față de toate expozițiile. La expoziții lucrez după 10 noaptea. Și desenele le fac noaptea. E un fel de compensare, așa mă liniștesc”.

Rețelele sociale și pierderea timpului

Telefonul este primul lucru pe care punem mâna dimineața și ultimul pe care îl lăsăm înainte de culcare. Fie că suntem nevoiți, fie că o facem fără să ne dăm seama, telefonul, și în special rețelele de socializare, sunt parte din viața noastră. Părintele consideră că mulți oameni cad pradă distragerilor digitale, iar conștientizarea acestui aspect ar putea contribui la o utilizare mai eficientă a timpului liber.

Oamenii, cea mai mare provocare

L-am întrebat pe duhovnic care este cea mai mare provocare, iar el, oftând, mi-a răspuns: „Oamenii sunt o provocare constantă. Să faci ceva bun pentru comunitate, să îți dedici timpul liber pentru binele altora, și să vezi că totuși sunt oameni care nu văd nimic bun și mereu găsesc nod în papură, e dificil. Pe mine nu mă mai deranjează, însă văd că îi descurajează pe alții. Mulți nu ne-au vizitat nici măcar odată Casa românească sau Șura Culturală și totuși aruncă cu vorbe. Puțini sunt cei care vin să dea o mână de ajutor și cei care vin, nu vin permanent. Sunt oameni care vin punctual, doar pentru un anumit eveniment”.

Ce ar schimba preotul Alexandru Ioniță la Sibiu

„Primul lucru care îmi vine în minte este comunicarea dintre Gușterița și orașul Sibiu. Gușterița este separată de Cibin, iar momentan, de o singură stradă, Calea Gușteriței. Dacă aș putea, aș mai construi vreo două poduri peste calea ferată, să comunice oamenii mai ușor cu orașul. Un alt lucru ar fi să construiesc un loc de joacă în cartier. În toată Gușterița nu există un loc de joacă. S-au construit în oraș atâtea parcuri, iar în cartier urmează să se facă Gușterland, cândva, dar este după deal. Nu cred că o familie cu mulți copii va străbate atâta drum și mai ales că trebuie să de deplasezi cu mașina ca să ajungi la un leagăn. De asemenea, aș conecta generațiile, tinerii să învețe de la cei mai în vârstă, să fie un schimb de idei. Tinerii se dezvoltă într-o lume foarte diferită de lumea celor în vârstă. Observ cum se dezvoltă o prăpastie între cele două generații, iar asta s-ar putea rezolva prin diverse programe susținute de primării, ONG-uri sau de instituții”, răspunde preotul.

„De la bunici am primit credința”

Părintele Alexandru Ioniță ne-a spus că bunicii i-au insuflat credința, iubirea pentru Dumnezeu, lucruri care i-au îndreptat pașii la ceea ce este astăzi. Dacă și-ar descrie copilăria în câteva mirosuri, acestea ar fi mireasma toporașilor și mirosul laptelui crud: „Pășteam vacile și caprele în vacanță la bunici, când eram copil, iar mirosul de lapte proaspăt îmi aduce aminte de copilărie”.

Într-o grabă continuă, părintele Ioniță rămâne ancorat în valorile tradiționale și își dorește o comunitate conectată, în care tinerii să învețe de la cei mai în vârstă, creând astfel un schimb de idei și experiențe.

Urmărește Sibiu 100% în Google News